Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: FOTOGRAFIE

  Vezi și:AEROTOPOGRAFIE, COSMOFOTOGRAMMETRIE, CROMOFOTOGRAFIE, ELECTROFOTOGRAFIE, FACSIMIL, FOTOCRONOGRAF, FOTOTELEGRAFIE, HIDROTIPIE, PIROGALOL, POLAROID, PORTRETISTIC ... Mai multe din DEX...

FOTOGRAFIA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FOTOGRAFIÁ, fotografiez, vb. I. Tranz. A fixa imaginea unui obiect, a unei persoane, a unui peisaj etc. pe o placă sau pe o hârtie fotografică sensibilă cu ajutorul unui aparat fotografic; a realiza o fotografie. [Pr.: -fi-a-] - Din fr. photographier.

Sursa : DEX '98

 

FOTOGRAFIÁ vb. tr. a fixa imaginea unui obiect, a unei ființe etc. pe o hârtie sau pe o placă fotosensibilă, cu ajutorul unui sistem de lentile. (< fr. photographier)

Sursa : neoficial

 

FOTOGRAFIÁ vb. (pop.) a (se) poza.

Sursa : sinonime

 

fotografiá vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. fotografiéz, 3 sg. și pl. fotografiáză, 1 pl. fotografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. fotografiéze; ger. fotografiínd (sil. -fi-ind)

Sursa : ortografic

 

A FOTOGRAFI//Á \~éz tranz. (ființe, obiecte, locuri etc.) A fixa o imagine pe o placă sau pe hârtie fotografică cu ajutorul unui aparat fotografic. [Sil. -fi-a] /photographier

Sursa : NODEX

 

FOTOGRAFIÁ vb. I. tr. A fixa imaginea unui obiect, unei ființe etc. pe o hârtie sau pe o placă fotosensibilă cu ajutorul unui sistem de lentile. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. photographier].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FOTOGRAFIA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru FOTOGRAFIA.

Gelu Vlașin - Mojang

Gelu Vlaşin - Mojang Mojang de Gelu Vlașin ca să nu se risipească durerea să nu plângi cu degetele te zdrobesc și cu privirea agitatele treceri saliva nu-ți mai îngroașă cerneala hârtia nu-ți mai așează stropii și nici gândurile nu-ți mai aparțin e un chin spui e o nenorocire e un portret pederast e o dramă sinistră genunchii tăi lipindu-se de pleoapele mele nuuuuuu nuuu nu-i love story nu-i un titlu de carte nu-s fotografiile tale voalate sunt buzunarele de lut din burta nopții care se stinge

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

... cu Legrand stăm în picioare și ciocnim, peste masa rotundă, paharele, închinând, eu: pentru prosperitatea bătrânei Republice Franceze! el: pentru progresul tânărului Regat Român! După fotografie, putea impiegatul cu drept cuvânt să mă dea iar afară; însă, examinând cu mare atenție celelalte documente, binevoiește în sfârșit să-mi dea fițuica pentru ...

 

Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle

Mihai Eminescu - Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle de Mihai Eminescu    Draga mea Veronică,    Ca eu să nu-ți scriu e de înțeles. Bolnav, neputând dormi nopțile și cu toate astea trebuind să scriu zilnic, nu am nici dispoziție de a-ți scrie ție, căreia aș vrea să-i scriu închinăciuni, nu vorbe simple.    Dar tu care ai timp și nu ești bolnavă să nu-mi scrii e mai puțin explicabil. Tu trebuie să fii îngăduitoare cu mine, mai îngăduitoare decât cu oricine altul, pentru că eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociți din lume.    Și tu știi care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și nimeni nu mă iubește afară de tine. Și poate nici tu nu m-ai fi iubit câtuși de puțin, dacă nu era acest lucru extraordinar în viața mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările și să prinză din sbor puținul noroc care îl dă o viață scurtă și chinuită, și eu nu am făcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încă ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență

Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie şi adolescenţă Amintiri din copilărie și adolescență de Garabet Ibrăileanu Amintirile au fost precedate în ,,Adevărul literar și artistic" de următoarea notă a redacției: ,, Începem publicarea amintirilor de copilărie și adolescență ale lui G. Ibrăileanu. Aceste amintiri datează din 1911. Ele sunt redactate sub formă de scrisori către un prieten, în casa căruia au și fost scrise. Manuscrisul scrisorilor stătea pe biroul prietenului, de unde Ibrăileanu îl lua și îl completa. Cum scrisorile nu erau destinate apariției, ele se prezintă sub prima redactare -- fără nici o corijare de formă. Le publicăm atât pentru frumusețea paginilor în sine, cât și ca document pentru înțelegerea unei epoci și a unui om ale cărui fine resorturi sufletești pot fi descoperite numai din lectura acestor pagini, care cuprind fapte necunoscute chiar de mulți dintre prietenii lui Ibrăileanu." Duminică 31 iulie 1911 Încep să-ți scriu câteva lucruri de altădată, așa cum mi-or veni sub condei, fără nici un plan și fără nici o pretenție. Cele mai vechi lucruri, de care mi-aduc aminte, sunt casa de la Roman, unde am stat până la vârsta de 5 ani, și familia câtă stătea în acea ...

 

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOTOGRAFIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru FOTOGRAFIA.

AEROTOPOGRAFIE

AEROTOPOGRAFÍE s . f . Tehnică a măsurătorilor terestre cu ajutorul fotografiilor aeriene . [ Pr . : a -

 

COSMOFOTOGRAMMETRIE

COSMOFOTOGRAMMETRÍE s . f . Metodă a fotogrammetriei care măsoară și reprezintă grafic mari porțiuni din suprafața terestră sau din a celorlalte planete , întocmind hărți pe baza fotografiilor luate din sateliți

 

CROMOFOTOGRAFIE

CROMOFOTOGRAFÍE , cromofotografii , s . f . Procedeu pentru obținerea fotografiilor în

 

ELECTROFOTOGRAFIE

... a fotografiilor bazat pe efectul fotoelectric al luminii . 2. Tehnică de copiere ( directă sau indirectă ) a materialelor tipărite , în scopul multiplicării rapide . - Electro - + fotografie

 

FACSIMIL

FACSIMÍL , facsimile , s . n . Reproducere exactă a unui text , a unei semnături , a unui desen sau a unei picturi cu ajutorul fotografiei , al fototipiei , prin copiere manuală etc . [ Acc . și :

 

FOTOCRONOGRAF

FOTOCRONOGRÁF , fotocronografe , s . n . Aparat fotografic folosit la înregistrarea automată a fotografiilor luate în

 

FOTOTELEGRAFIE

FOTOTELEGRAFÍE s . f . Transmitere la distanță a fotografiilor , a desenelor , a unor texte scrise etc . cu ajutorul

 

HIDROTIPIE

HIDROTIPÍE , hidrotipii , s . f . Procedeu de realizare a fotografiilor în culori , folosit mai ales la copierea filmelor cinematografice în culori cu matrițe în relief , care se colorează cu coloranți solubili în

 

PIROGALOL

PIROGALÓL s . n . Substanță chimică în formă de cristale albe , cu gust amar , folosită în medicină ( ca antiseptic ) , în tehnica fotografiei ( ca revelator ) etc . ; acid

 

POLAROID

POLAROÍD , polaroizi , s . m . 1. Polarizor confecționat sub formă de plăcuță sau de peliculă , utilizat pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile . 2. S . n . Aparat fotografic care permite obținerea automată a fotografiei , imediat după expunere , cu materiale fotosensibile

 

PORTRETISTIC

PORTRETÍSTIC , - Ă , portretistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a picturii , a sculpturii , a fotografiei etc . care cuprinde genul portretului ( 1 ) . 2. S . f . Creație literară care cultivă portretul ( 2 ) . 3. Adj . Care aparține portretisticii ( 1 , 2 ) , privitor la portretistică . - Portret + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...