Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INGINERIE, INFORMAȚIE, RADIOGENETIC, BIOINGINERIE, BIOTIP, CITOGENETIC, COD, EPIGENEZĂ, EREDITATE, EUGENIE ... Mai multe din DEX...

GENETIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GENÉTIC, -Ă, genetici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și variabilității organismelor. 2. Adj. Care aparține geneticii (1) sau genezei, privitor la genetică sau la geneză. - Din fr. génétique.

Sursa : DEX '98

 

GENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la genetică sau la geneză; referitor la ereditate, la gene, la geneză (1); ereditar. o inginerie ~ă = ansamblu de operații efectuate "in vitro" cu gene, cromozomi și, uneori, cu celule întregi, în scopul "construirii" genetice de organisme cu proprietăți ereditare premeditate. II. s. f. știință care studiază ereditatea și variabilitatea în organismele vii. (< fr. génétique)

Sursa : neoficial

 

genétic adj. m., pl. genétici; f. sg. genétică, pl. genétice

Sursa : ortografic

 

GENÉTI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de geneză; propriu genezei. /génétique

Sursa : NODEX

 

GENÉTIC, -Ă adj. Referitor la geneză, la naștere, la formare. [Cf. fr. génétique].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GENETIC

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru GENETIC.

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară

... cât și neobișnuită. În Ungaria, unde trăiesc mai multe națiuni împreună, țin de incorect, după modesta mea părere, ca totalitatea acestor națiuni să poarte numele genetic al unei națiuni aflătoare în minoritate (ilaritate).» «Pentrucă, într-adevăr, expresiunea «națiunei maghiare», folosită în acest paragraf a proiectului de ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi Câmpia cu numere (Prima zi) de Petruț Pârvescu Debut editorial în anul 1995, volumul a fost publicat de Editura Panteon, cu o prefață de George Vulturescu, carte premiată la cea de-a XIII – a ediție a Festivalului - concurs național de poezie și interpretare critică a operei eminesciene Porni luceafărul... , ed. 1995. II. mărturia păpădiei     â€žEu sunt singurătatea devenită Omâ€� (Nietzsche) 1. stau și contemplu acest echilibru frenetic bile și cuburi linii și plane gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de varză murată) burta într-o parte (cu toate măruntaiele grămadă) degetele numărându-se cu-nfrigurare pe la spate sunt TOATE unu doi trei cinci șapte ZECE cu toate zece fericitul doar ochiul un mugure zemos voluptuos trage fermoarul pustiește totul între brazde de carne aburind veselii amorțite sclipesc în soare dogoritor 2. merită toate acestea osteneala prietene te ridici în genunchi ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GENETIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru GENETIC.

INGINERIE

... prin introducerea de gene noi , aparținând unor organisme din aceeași specie sau din specii diferite , prin inserarea de gene sintetizate artificial sau prin reorganizarea materialului genetic

 

INFORMAȚIE

... simboluri ( text scris , mesaj vorbit , imagini plastice , indicație a unui instrument etc . ) . 4. ( Biol . ; în sintagma ) Informație genetică = totalitate a materialului genetic

 

RADIOGENETIC

... ameliorării soiurilor de plante și a raselor de animale prin radiații ionizante . 2. Adj . Referitor la radiogenetică ( 1 ) , de radiogenetică ( 1 ) . - Radio ^1 - + genetic

 

BIOINGINERIE

BIOINGINERÍE s . f . 1. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice și metodologice între biologie și științe tehnice . 2. Inginerie genetică . [ Pr . : bi - o - in - ] - Bio - + inginerie ( după engl .

 

BIOTIP

BIOTÍP , biotipuri , s . n . ( Biol . ) Grup de plante sau animale cu structură genetică . [ Pr . : bi -

 

CITOGENETIC

CITOGENÉTIC , - Ă , citogenetici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a geneticii care studiază componenții celulari ai eredității , precum și consecințele medicale și evolutive ale anomaliilor cromozomiale . 2. Adj . Al citogeneticii ( 1 ) , de

 

COD

... muncii 2. Sistem de semne sau de semnale convenționale care servește la transmiterea unui mesaj , a unei comunicări . 3. ( Biol . ; în sintagma ) Cod genetic = mecanism prin care se înregistrează , se conservă și se transmite informația ereditară . COD ^1 s . m . Pește marin din nordul Oceanului Atlantic , cu trei aripioare ...

 

EPIGENEZĂ

EPIGENÉZĂ s . f . 1. Concepție biologică după care embrionul se formează treptat , prin diferențieri succesive de părți noi , pe baza informației genetice . 2. Proces de depunere a unor minerale după formarea rocilor în care se

 

EREDITATE

EREDITÁTE , eredități , s . f . 1. Proprietate a viețuitoarelor de a transmite urmașilor caracterele genetice specifice fiecărei specii . 2. ( Jur . ) Moștenire , succesiune . 3. Proprietate a unui lucru sau a unui fenomen de a depinde de acțiunile momentane , precum și de stările succesive

 

EUGENIE

EUGENÍE s . f . Teorie care preconizează ameliorarea populațiilor umane prin măsuri genetice ( alegerea părinților , sterilizarea , interzicerea procreării etc . ) , folosită de rasiști și fasciști ; eugenetică . [ Pr . : e -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...