Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CODĂLBEL, CODĂLBI, CODĂNEL, CODĂNICĂ, CODĂLBIȚĂ, CODĂNIȚĂ, DECODA, BONTON, CARTELĂ, CODA ... Mai multe din DEX...

COD - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COD^1 s.m. Pește marin din nordul Oceanului Atlantic, cu trei aripioare dorsale (Gadus morrhua). - Din engl. cod.

Sursa : DEX '98

 

COD^2, coduri, s.n. 1. Act normativ care cuprinde o culegere sistematică de reguli juridice privitoare la o anumită ramură a dreptului. Cod penal. Codul muncii ** Ansamblu de reguli privind comportarea cuiva. 2. Sistem de semne sau de semnale convenționale care serveşte la transmiterea unui mesaj, a unei comunicări. * Cod poștal = număr atribuit unei localități sau străzi. Cod de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor care reprezintă parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor. 3. (Biol.; în sintagma) Cod genetic = mecanism prin care se înregistrează, se conservă și se transmite informația ereditară. - Din fr. code.

Sursa : DEX '98

 

COD s. (IHT.; Gadus morrhua) moruă, (înv., în Transilv.) ștocfiș.

Sursa : sinonime

 

COD s. 1. (JUR.) (înv.) codice, condică, pravilă. (\~ de legi.) 2. v. cifru.

Sursa : sinonime

 

COD^2 s. m. pește marin din nordul Atlanticului, cu trei aripioare dorsale; moruă. (< engl. cod)

Sursa : neoficial

 

COD^1 s. n. 1. act normativ cuprinzând normele juridice dintr-o anumită ramură a dreptului * (fig.) ansamblu de norme privind comportarea normală. 2. sistem de semne (simboluri) folosit în reprezentarea și transmiterea informațiilor sau a mesajelor. o ~ poștal = indicativ prin cifre sau litere, corespunzător fiecărei localități, care facilitează cartarea corespondenței. 3. ~ genetic = reprezentare biochimică a informației genetice; ~ de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor reprezentând parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor. (< fr. code)

Sursa : neoficial

 

cod (pește) s. m.

Sursa : ortografic

 

cod (act, sistem) s. n., pl. códuri

Sursa : ortografic

 

COD \~uri n. 1) Ansamblu de reguli, de precepte sau de prescripții referitoare la conduită. \~ de onoare. \~ul vieții. 2) Culegere de reguli juridice dintr-o anumită ramură a dreptului; codice \~ul muncii. \~ penal. 3) Sistem de simboluri, care are destinația de a reprezenta și a transmite o informație; cifru. \~ secret. 4) Culegere de simboluri, care are destinația de a reprezenta și a transmiteo informație secretă; cifru. \~ internațional. 5) Sistem riguros de relații structurale între semne și ansambluri de semne. \~ lingvistic. \~ grafic. * \~ poștal sistem de cifre, indicând localitatea și numărul oficiului poștal al destinatarului, care se înscrie pe trimiterile poștale, pentru a fi cartate cu ajutorul tehnicii automate. \~ genetic sistem de înregistrare, conservare și de transmitere a infor-maţiei ereditare. /code

Sursa : NODEX

 

COD s.n. 1. Culegere de legi dintr-un anumit domeniu al dreptului. * Codul muncii = ansamblu de norme care reglementează raporturile de muncă. ** (Fig.) Culegere de norme referitoare la un anumit domeniu de activitate. 2. Sistem de simboluri (semne) care este folosit ca reprezinte și transmită informații (mesaje). 3. (Biol.) Codul genetic = sistem natural prin care se înregistrează, se conservă și se transmite informația ereditară. [< fr. code, cf. lat. codex].

Sursa : neologisme

 

COD s.m. (Iht.) În general, pește marin din fam. gadidae, având corpul mai mult sau mai puțin alungit, acoperit cu solzi mici, moi și zimțați; este peștele de consum cel mai important din lume, răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic și ale celui Pacific. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua), preponderent în Oceanul Atlantic, atinge lungimea de 1,5 m, are spatele cenușiu cu pete rotunde cafenii (engl. Atlantic cod); cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare, gălbui cu pete maronii (engl. Pacific cod, gray cod) și de talie mai mică. Se comercializează drept cod pătat. Adesea, sub denumirea de cod se comercializează și celelalte specii de gadidae; v. eglefin, merlan, bacaliar, merluciu, leng, pollack (cod negru).

Sursa : gastronomic

 

COD s.m. (Zool.) Pește marin din nordul Atlanticului, cu trei aripioare dorsale. [< engl. cod].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru COD.

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ...

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...

 

Alexandru Vlahuță - Delendum

Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântecele unui greier

... să nu-ngheț. Și-am colindat întreaga țară Cinstit c-o leafă de aprod, Purtând sub robă o chitară Și-o inimă în loc de cod. Azi iarna-mi bate la ferești Și vântu-n recea-i simfonie Parcă mă-ntreabă: Unde ești, Poete, plin de veselie? Hambarele mi-s goale ...

 

Dorin Ștef - Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate

Dorin Ştef - Cazul Dan Pârcălab. O lecţie de solidaritate Cazul Dan Pârcălab. O lecție de solidaritate de Dorin Ștef Argument → Editura Dacia / Glasul Maramureșului, Cluj Napoca / Baia Mare, (2007), lucrare colectivă; ediție îngrijită și coordonată de Dorin Ștef, ISBN 978-973-35-2312-3 . Argument CV Dan Pârcălab I. Arestarea II. Manifestul. Comunicatul și lista III. Un jurnalist în greva foamei IV. Protestul de la Sighet. Lobby la președinție V. Mitingul tăcerii VI. Eliberarea Lecția solidarității jurnalistice Anexă. Codul deontologic al

 

George Coșbuc - Ex ossibus ultor!

George Coşbuc - Ex ossibus ultor! Ex ossibus ultor! de George Coșbuc Publicată în Povestea vorbei , 1896, nr. 8 (28 nov.) (cu titlul Legendă ). Titlul se traduce din latină prin: "Din mormânt se ridică răzbunătorul !" A fost un tânăr împărat – De la mișei a smuls averea Și-a smuls de la tirani puterea Și mulți nebuni a spânzurat.    Dar patru inși vorbind în șoapte L-au dus în giulgiuri învălit Și-n codul cel mai tăinuit L-au îngropat târziu în noapte. Cei tari au zis: „A fost mișel! Ne-a prigonit prea multă vreme.“ Iar popii fulgerau blăsteme În cei ce mai vorbeau de el:    Nici voie să-și cernească portul, Nici drept să-l plângă n-au avut. Și niciodată n-au știut În ce pământ le doarme mortul. Și nu vor ști! Căci groapa lui În blăstemat pământ s-ascunde. Nici soare-acolo nu pătrunde, Nici plângerile nimănui.    Jurat-a iadul să-ngrădească Cu nopți de veci acest mormânt; Iar brazii tac, că nici un vânt Nui clatină ca să vorbească. Dar noaptea-n zare, uneori, Când e furtună-n depărtare, ...

 

Gheorghe Asachi - Anul nou al moldoromânilor 1830

... Gheorghe Asachi - Anul nou al moldoromânilor 1830 Anul nou al moldoromânilor 1830 de Gheorghe Asachi în care a lucrat Regulamentul organic, acel întăi cod administrativ și legislativ a Moldovei Cununat de line raze, Timpul cursu-naintează Într-a stelelor noian; Ș-astăzi preste-a ...

 

Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet

... și de stat și schimbul de informație cinegetică, iar între 9.00 și 17.00, machioră de morți, minus pauza de masă, un nume de cod pentru gustarea caldă de la intersecția de peste drum. această pauză în funcționăreala ta ai susținut-o ca fiind obligatorie pentru toți angajații MCC, luându ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

... a fi ascultați asupra inculpărilor ce li se aduc pentru faptele prevăzute și penate de art. 47 combinat cu art. 226 și 332 din cod . pen.! Dar până să execute agenții forței publice ordinul neobositului jude de instrucție, să urmăm a asculta disputa tinerilor reporteri... C.: Domnilor, ora ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru COD.

CODĂLBEL

CODĂLBÉL , - EÁ , codălbei , - ele , adj . ( Reg . ) Diminutiv al lui codalb . - Codalb + suf . -

 

CODĂLBI

CODĂLBÍ , codălbesc , vb . IV . Tranz . A o codălbi ( Înv . și reg . ; în expr . ) = a nu izbuti , a nu reuși ; a o

 

CODĂNEL

CODĂNÉL , codănei , s . m . ( Rar ) Copil mic ; băiețaș . - Codan + suf . -

 

CODĂNICĂ

CODĂNÍCĂ , codănele , s . f . ( Reg . ) Diminutiv al lui codană ( v . codan ) ; codăniță . - Codan + suf . -

 

CODĂLBIȚĂ

CODĂLBÍȚĂ , codălbițe , s . f . Pasăre cu penele multicolore , cu coada albă și neagră , care se hrănește cu insecte ( Lanius collurio ) . - Codalb + suf . -

 

CODĂNIȚĂ

CODĂNÍȚĂ , codănițe , s . f . ( Reg . ) Codănică . - Codan + suf . -

 

DECODA

... DECODÁ , decodez , vb . I . Tranz . A descifra un cod ; a descifra un mesaj pe baza unui cod

 

BONTON

... BONTÓN s . n . ( Franțuzism ) Cod

 

CARTELĂ

... sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr - un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate , pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod

 

CODA

... Tranz . A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne , de litere sau de cifre , potrivit echivalențelor stabilite într - un cod

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...