Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IMORALITATE, CAZUISTIC, CURTEZANĂ, DEȘUCHEAT, DEMORALIZAT, DESTRĂBĂLA, DESTRĂBĂLAT, DEZMĂȚAT, LASCIV, LELE ... Mai multe din DEX...

IMORAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IMORÁL, -Ă, imorali, -e, adj. Care este contrar moralei, care calcă principiile ei, care nu are nici un principiu moral. - Din fr. immoral.

Sursa : DEX '98

 

IMORÁL, -Ă adj. contrar principiilor morale; care nu are nici un principiu moral. (< fr. immoral)

Sursa : neoficial

 

Imoralmoral, necorupt

Sursa : antonime

 

IMORÁL adj., s. 1. adj. (rar) neetic, nemoral. (Aspecte morale și imorale.) 2. adj. v. corupt. 3. adj., s. depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, stricat, (pop.) curvar, (înv.) preacurvar, preacurvitor. (Un bărbat imoral.) 4. adj. v. obscen.

Sursa : sinonime

 

imorál adj. m. moral

Sursa : ortografic

 

IMORÁL \~ă (\~i, \~e) Care este în contradicție cu principiile moralei; lipsit de integritate morală; contrar moralei; nemoral. /immoral

Sursa : NODEX

 

IMORÁL, -Ă adj. Contrar principiilor morale. [Cf. fr. immoral, it. immorale].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru IMORAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru IMORAL.

Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil

... să zicem că e regretabil articolul lui Gion, aceasta e pentru cum, nu pentru ce al acestui articol, în adevăr mai mult decât regretabil. Gion imoral? Allons donc, farceur! Mizericordie divină! OĂ¹ ç’qu’est son fusil alors? Quand tu auras fini avec tes balivernes, espèce de blagueur! Mon ...

 

Alexandru Macedonski - Epoca

Alexandru Macedonski - Epoca Epoca de Alexandru Macedonski Unui om în toată firea e moral să-i zici smintit, Dar nebunului pe nume dacă-i zici, e necinstit. Trebuiește-ntotdeauna spre a fi-n moralitate Să te faci apărătorul caselor de sănătate; La nebun să zici cuminte, pe neghiob să adorezi Și de s-află în Mărcuța geniu să-l decretezi. În nimica, de-azi-nainte, răul nu-și mai are leacu, Și o nație mai bine nu s-a dat de-a berbeleacu, Iar desigur niciodată dezmățarea n-a domnit Într-o epocă fatală, sub un aer mai tâmpit... În tot locul predomnește o sfruntare colosală... Imoralul ia cuvântul și-ți vorbește de morală... Cine crezi că ți-e prieten ți-e dușman neîmpăcat... N-ai să faci un singur bine, c-ai făcut și un ingrat, Cine crezi că e mai nobil e mai plin de lașitate... Tot netrebnicul se crede scriitor de-nsemnătate... Nu e om care sub masca unui vecinic carnaval Ca lozincă să nu poarte: ,,Interesul personal". Legile sunt o minciună: slove puse pe hârtie... Ziaristica mai toată cuib nerod de mișelie. Cei de sus își umplu ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

... scriitor repetă adesea istoria literaturii țării sale, după cum aceasta repetă istoria literaturii universale. 6. ...este cu neputință și, dacă s-ar întâmpla, ar fi imoral, ca un om eminent să se mărginească numai la activitatea literară, care este un lux și, ca toate luxurile, numai atunci permis când cineva are ...

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

... acasă, Frecventează cele mai de jos localuri Și se ține noaptea numai de scandaluri... Dar mai e un lucru mai fenomenal: Mișu St. Popescu este imoral ! Parcă ea nu știe că, de-acum un an, Dumnealui se ține cu madam Vârlan? O caricatură... un chibrit... o aia Cu piciorul mare și ...

 

Ion Luca Caragiale - Operă națională

... joacă acolo rolul și de secretar intim — o misiune delicată, unde se cer adesea calități și fineți de stil deosebit. Ce rușine! Asta este imoral. Prefer simplicitatea noastră națională: moravuri curate, leafă mică, îndrăzneală mare, triluri gratuile, toate astea fără cameriere plătite așa de scump încât ar sări cât colo ...

 

Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale

Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale Comediile d-lui I.L. Caragiale de Titu Maiorescu 1885 O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului - cine din cei ce se duc la teatrul român nu a văzut una sau alta din aceste comedii? Mulți cunosc pe cea dintăi, mai toți pe cea de-a treia și câțiva pe celelalte. De meritat toate merită să fie cunoscute și, după părerea noastră, lăudate - toate fără excepție. Publicul primelor reprezentări a judecat altfel. Scrisoarea pierdută a avut un succes mare; și Noaptea furtunoasă a avut succes; dar Conul Leonida, jucat pe o scenă de a doua mână, nu a plăcut; și D-ale carnavalului a fost fluierată. Foarte bine! Este însă vremea să ne explicăm o dată asupra acestor lucruri, dacă se poate; și cine știe de nu se va putea? În materie de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea, și e grea mai ales acolo unde lipsește încă tradiția literară și prin urmare comunitatea de idei în privința operelor ce le numim frumoase. Dar greutata este uneori un îndemn ...

 

Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran

... și, când odată a dat piept în piept cu el, i-a zis, un multă demnitate, pe franțuzește: - Domnule, ești un imoral ! Dar Englezul liniștit i-a răspuns pe englezește: - Adaogă, domnule, că sunt și laș, și lasă-mă, te rog, să trec. De acum ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea şi morala în artă Personalitatea și morala în artă de Constantin Dobrogeanu-Gherea Dl Maiorescu a publicat în Convorbiri două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua Poeți și critici , un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru ...

 

Garabet Ibrăileanu - Estetice

Garabet Ibrăileanu - Estetice Estetice de Garabet Ibrăileanu 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce muzica și poezia. Muzica deșteaptă mai cu greu decât celelalte arte ,,idei senzuale". 2. Un stil umflat, lipsit de idei, e ca și un corp bĂșget, lipsit de sânge. Precum sângele nutrește, dă viață corpului, așa și ideile dau viață stilului. 3. Literatura românească va fi, când scriitorii se vor întoarce la popor, unde e și materialul, și formele, și stilul, și limba, căci limba, literatura, poezia sunt naționalitatea unui popor. 4. ...un popor nu-și poate justifica dreptul la existență distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. 5. Poezia e mai ales simțire, și simțirea, încă o dată, e lucrul cel mai individual, ...

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

Mihai Eminescu - Antropomorfism Antropomorfism de Mihai Eminescu În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiat S-urmărească insolenter inocenta ei junie. Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă ­ O găină virtuoasă, o găină prea de treabă, Cu evlavie ea cată fire de-orz și coji de jimblă. Dară cine să admire a ei nuri și tinereță? Boul chior, ce vede numai jumeta din a lui paie? Ah! în inima-i fecioară simte-o tainică văpaie Pentru cucurigul dulce din cântări de dimineață. Pierde gustul de mâncare, scormolește, de ți-i milă, În pământ ca să găsească chipul cel dorit într-una, Sau se primblă visătoare, noaptea căutând în lună A lui umbră luminoasă ­ melancolica copilă! O găină-mbătrânită, venerabilă matroană, Ce demult e schivnicită de lumești deșertăciuni, Ea îi spune-ale ei taine, ca la raza-nțelepciunei Să găsească mângâiere pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce demult era iertată, Ce demult se dizvățase de plăcerile d-iubire, Ea ...

 

Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle

Mihai Eminescu - Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle de Mihai Eminescu    Draga mea Veronică,    Ca eu să nu-ți scriu e de înțeles. Bolnav, neputând dormi nopțile și cu toate astea trebuind să scriu zilnic, nu am nici dispoziție de a-ți scrie ție, căreia aș vrea să-i scriu închinăciuni, nu vorbe simple.    Dar tu care ai timp și nu ești bolnavă să nu-mi scrii e mai puțin explicabil. Tu trebuie să fii îngăduitoare cu mine, mai îngăduitoare decât cu oricine altul, pentru că eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociți din lume.    Și tu știi care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și nimeni nu mă iubește afară de tine. Și poate nici tu nu m-ai fi iubit câtuși de puțin, dacă nu era acest lucru extraordinar în viața mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările și să prinză din sbor puținul noroc care îl dă o viață scurtă și chinuită, și eu nu am făcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IMORAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru IMORAL.

IMORALITATE

... IMORALITÁTE , imoralități , ( 2 ) s . f . 1. Caracterul a ceea ce este imoral

 

CAZUISTIC

CAZUÍSTIC , - Ă , cazuistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Bazat pe cazuistică ( 2 ) , privitor la cazuistică . 2. S . f . Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr - un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice , devenite cu vremea pură sofistică ; p . ext . argumentare subtilă , abilă , sofistică a unor teze false sau

 

CURTEZANĂ

CURTEZÁNĂ , curtezane , s . f . Femeie de moravuri ușoare , care trăia la curtea unui suveran sau a unui nobil ; p . gener . femeie cu conduită imorală ;

 

DEȘUCHEAT

... DEȘUCHEÁT , - Ă , deșucheați , - te , adj . ( Pop . și fam . ; despre oameni , despre sentimentele și acțiunile lor ; adesea substantivat ) 1. Nebun , smintit . 2. Dezmățat , destrăbălat , imoral

 

DEMORALIZAT

... DEMORALIZÁT , - Ă , demoralizați , - te , adj . 1. Descurajat , deprimat . 2. ( Înv . ) Imoral

 

DESTRĂBĂLA

DESTRĂBĂLÁ , destrăbălez , vb . I . Refl . A duce o viață imorală , de desfrâu ; a avea purtări dezmățate . - Probabil din

 

DESTRĂBĂLAT

DESTRĂBĂLÁT , - Ă , destrăbălați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care duce o viață imorală ; desfrânat . 2. S . m . și f . Persoană desfrânată . - Et .

 

DEZMĂȚAT

... DEZMĂȚÁT , - Ă , dezmățați , - te , adj . Lipsit de rușine , de bună - cuviință ; destrăbălat , desfrânat , deșănțat , imoral

 

LASCIV

... LASCÍV , - Ă , lascivi , - e , adj . ( Despre gesturi , cuvinte etc . ) Care ațâță la plăceri senzuale ; senzual , voluptuos ; obscen , imoral

 

LELE

LÉLE s . f . 1. Termen de respect cu care se adresează la țară un copil sau o persoană mai tânără unei femei în vârstă sau cu care vorbește despre ea ; leică ^1 . 2. Femeie rea sau

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...