Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNFUMURARE, ȚANȚOȘIE, AROGANȚĂ, CERBICE, DÂRZENIE, FALĂ, IFOS, IGHEMONICON, MĂREȚIE, MĂRIE, MĂRIME ... Mai multe din DEX...

MÂNDRIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÂNDRÍE, mândrii, s.f. 1. Sentiment de mulțumire, de satisfacție, de plăcere, de bucurie; ceea ce produce mulțumire, satisfacție, plăcere, bucurie; sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii. ** Ceea ce constituie prilej de laudă, de fală, de mulțumire. 2. Sentiment de încredere exagerată în calitățile proprii; orgoliu, trufie, îngâmfare. - Mândru + suf. -ie.

Sursa : DEX '98

 

MÂNDRÍE s. v. frumusețe, înțelepciune, mândrețe, splendoare, strălucire.

Sursa : sinonime

 

MÂNDRÍE s. 1. v. semeție. 2. v. fală. 3. v. onoare. 4. v. îngâmfare.

Sursa : sinonime

 

mândríe s. f., art. mândría, g.-d. art. mândríei; pl. mândríi, art. mândríile

Sursa : ortografic

 

MÂNDRÍE f. 1) Sentiment al demnității și onoarei proprii. 2) Sentiment de mulțumire cauzat de un succes, de o reușită, de o victorie. 3) Atitudine de superioritate nejustificată față de alții; măreție; îngâmfare; înfumurare; semeție; fală; fudulie. [G.-D. mândriei] /mândru + suf. \~ie

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MÂNDRIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 211 pentru MÂNDRIE.

Ienăchiță Văcărescu - Ce ai să-mi zici dă mândrie%3F

... Ienăchiţă Văcărescu - Ce ai să-mi zici dă mândrie%3F Ce ai să-mi zici dă mândrie? de Ienăchiță Văcărescu Ce ai să-mi zici dă mândrie? Eu n-aș fi mai vrut să fie. Căci să-npotrivește firii, Și legii, și omenirii. Om la om să să arate Ca cum nu ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Dumbrava Roșie

... Inima la doruri e mai călduroasă, Steaua-n noapte luce, e mai luminoasă!" Zice; cere calu-i... Brava lui armie Spre câmpia luptei pasă cu mândrie. II Ce-ai făcut vitejii plini de bărbăție, O, trufașe rege! Ieri, tu, cu mândrie, Le-mpărțeai al țării lăudat pământ, Astăzi n-au nici locul unui strâmt mormânt. Plângi, trufașe rege, căci a ta mândrie A lovit cu moarte splendida Lehie! III Mii de pluguri ară. La fiece plug, Zece câte zece robii leși se-njug. Astfel ară ...

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

... în calitate de slujitor recunoscător sub oblăduirea și îndrumarea seninătății dumneavoastră, sprijinită și încununată de Dumnezeu; a cărei măreție preacuvioasă va să fie mândrie și totodată confirmare a unei opere foarte folositoare din punct de vedere spiritual, întru faima și înălțarea ortodocșilor pe de o parte, iar ...

 

Cincinat Pavelescu - Bogatului

Cincinat Pavelescu - Bogatului Bogatului de Cincinat Pavelescu Ai tot ce poate să aprindă mândria ta neînfrânată; Ai aurul atotputernic și cu el lumea cârmuiești. Pământul este pentru tine o mină veșnic nesecată, Izvor de fericiri smintite pe care nu-l mai isprăvești. Spre-a-mpodobi a tale mese, unde șampania te-mbată, În focul soarelui de vară pe câți săraci nu-i chinuiești; Și câți nu mor în valul mării pe vreo corabie-ncărcată, Sau sub ruina unei case pe care nu știi s-o clădești. Averea ta îngenunchează chiar și mândria frumuseții. Tu cumperi tot, până și pacea neveștejită a tinereții, Și patul tău e lupanarul unui desfrâu îngrozitor. O! tăvălește-te-n orgia comorii tale nemuncite, Dar nu spera să ai vreodată cu prețul ei înjositor Emoțiunile naive ale iubirilor

 

Costache Conachi - Jaloba mea

... a ta, Decât tigrii, decât șerpii, mai rea la inima sa, Nebăgând nici într-o samă a mele multe jărtviri, Totdeauna cu mândrie, totdeauna cu-ndoiri, Fără mustrare de cuget, fără frică de păcat, Necontenit mă muncește cu armele ce i-am dat. La iubire nesupusă, nu simte ... că fără ele n-are-amoriul crezământ... Slăbăciunea nu-și arată nici într-un chip nimărui, Căci slăbăciunile spuse moaie inima oricui - Ce arată o mândrie, care nu-i de suferit La tot omul ce cu cinste amoriului s-au robit. La iubit, temut nu are, căci temutul la amoriu Îi ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Șerbănești

... fost ursit. Dacă poți tu încă să mai simți, o, țară, Cânturi de mari fapte ce te-ncununară Și să verși tu încă lacrimi de mândrie, lată-un cântec încă, tristă Românie. II P-un gonaci în spume, Manta cel bătrân Trece sub vedere corpul său român. Peste barba-i albă ... nume. Vulturul cel mândru căruia s-a smuls Aripile, zace de dureri pătruns, Dar când crește aripa-i, își apucă zborul, Sparge cu mândrie vânturile, norul. Astfel și românul astăzi rearmat, Locul său în lume liber și-a luat." Cum în vijelie frunza cea stricată Zace pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

Ion Luca Caragiale - Intelectualii... Intelectualii... de Ion Luca Caragiale Intelectualii! Iată un soi prețios de cetățeni, de lipsa căruia patria noastră nu se poate plânge. Slavă domnului! avem destui. Odinioară, intelectualii, mult mai puțini la număr ca astăzi, formau un fel de sectă, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei prețioase secte era la cafeneaua Brofft — singura rimă posibilă la moft — peste drum de Capșa, în prăvălia caselor Zerlendi, unde acuma se află Luvrul de București. Acolo — precum odinioară muzele în Parnas — se adunau intelectualii spre a-și împărtăși înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceștia: „capuținiști", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe, s-a numit „capuținism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuținismului și capuținiștilor. Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mândriei excesive a intelectualilor, ...

 

Mihai Eminescu - Cereți cânturi de iubire

... cu veselie, Eu în veci m-am prefăcut. Am întors apoi cojocul Când iubirii mi -s-ofereau; Le-am fugit ­ și râsul, jocul, Cu mândrie le-am respins. Plin de nevinovăție În aceia tineri ani, Eu primeam cu bucurie Tot ce s-ar fi oferit. Astăzi ea mă înconjoară, Astăzi ... Astăzi, voi, femei, iubire Mi-oferiți ­ azi n-o voi eu. Azi bătrâni cer aprobarea-mi, Vor s-asculte sfatul meu. Dară astăzi cu mândrie

 

Mihai Eminescu - Menire

... țării barcă Și ce rău ne prorocește A cobirei neagră țarcă. Voi ne duceți spre pieire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stimă i-a fost dată C-a putut a fi licheaua Ce la rus ș ... ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta-i pentru-o târlă De cătane fu cățeaua; În zădar cu-a lor mândrie Tu îngreuni canapeaua, Crezi că lumea te admiră Când colinzi în lung șoseaua; În zădar mai taie mutre Serioase mascaraua, Cu blazoane-nchipuite Ș-a ...

 

Vasile Alecsandri - 8 Mart

... Vasile Alecsandri - 8 Mart 8 Mart de Vasile Alecsandri Întinde cu mândrie aripile-ți ușoare, O! sufletul meu vesel, o! suflet fericit! Înalță-te în ceruri și zbori cântând la soare, Căci soarele iubirii în cer a ... fericite, sunt tainice plăceri Ce-n cumpăna vieții plătesc ani de dureri! Atunce falnic omul ridică a sa frunte Și-n ceruri cu mândrie ațintă ochiul său. Ființa lui se-nalță ca vulturul de munte, Iubirea lui îl schimbă și-l face Dumnezeu! Atunci mai dulce steaua lucește-n ...

 

Vasile Alecsandri - Hora Ardealului

... mână Cei cu inima română, Sa-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Ardelean, copii de munte! Ian rădică-acum cea frunte Și te-nsuflă de mândrie Ca-mi ești fiu de Românie! Au sosit ziua dreptății! Ziua sfânt-a libertății! Bradu-n munte inverzește, Romania-ntinerește. Ardeleni! lumea ne ... dreptății! Ziua sfânt-a libertății! Tot creștinu-nveselește, România-ntinerește! Ardelean, copil de munte! Ian rădică-acum cea frunte Și te-nsuflă de mândrie, Că-mi ești fiu de Românie! Ardeleni! lumea ne vede! România-n noi se-ncrede, Căci de-acum românu-n lume A fi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MÂNDRIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru MÂNDRIE.

ÎNFUMURARE

... ÎNFUMURÁRE , înfumurări , s . f . Îngâmfare , mândrie

 

ȚANȚOȘIE

... ȚANȚOȘÍE s . f . ( Rar ) Mândrie

 

AROGANȚĂ

... AROGÁNȚĂ s . f . Purtare obraznică și sfidătoare ; atitudine de mândrie

 

CERBICE

... CERBÍCE s . f . 1. Ceafă , grumaz . 2. Fig . Mândrie

 

DÂRZENIE

... f . Faptul de a fi dârz ; fire sau manifestare dârză . 1. Îndrăzneală , curaj , hotărâre , cutezanță . 2. Neînduplecare , perseverență ; p . ext . îndărătnicie , încăpățânare . 3. Mândrie

 

FALĂ

... FÁLĂ s . f . 1. Trufie , îngâmfare ; orgoliu . 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva ; mândrie

 

IFOS

... ÍFOS , ifose , s . n . ( Fam . ) Mândrie

 

IGHEMONICON

... IGHEMONICÓN , ighemonicoane , s . n . ( Grecism înv . ) 1. Demnitate , mândrie

 

MĂREȚIE

... f . 1. Faptul de a fi măreț ; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect ; grandoare , splendoare , fast ^1 . 2. ( Înv . și reg . ) Mândrie

 

MĂRIE

... unui monarh , a unui domnitor , a unui boier etc . ; înălțime , domnie , maiestate . 2. Situație înaltă , rang , demnitate , putere . 3. Îngâmfare , trufie , mândrie

 

MĂRIME

... Însușirea de a fi mare ; întindere , dimensiune , cantitate , volum . 2. Durată . 3. Strălucire , grandoare ; glorie , faimă . 4. ( Înv . ) Noblețe sufletească , mărinimie . 5. ( Înv . ) Mândrie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...