Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GRAFIC, CÂMP, COEFICIENT, FACTOR, GRAD, NOMOGRAMĂ, VALOARE, ABSOLUT, COLOS, COMENSURABILITATE, CONSTANT ... Mai multe din DEX...

MĂRIME - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MĂRÍME, mărimi, s.f. 1. Însușirea de a fi mare; întindere, dimensiune, cantitate, volum. ** Talie, statură. ** Proporție, valoare. ** Importanță, însemnătate, gravitate. ** (Fiz.) Proprietate comună a unor obiecte, pe baza căreia acestea pot fi ordonate într-un șir. * Mărime de stare = mărime a unui sistem fizic, care variază cu aceeași valoare, oricum ar trece sistemul între două stări date. (Astron.); Mărime stelară = măsură a strălucirii unui astru; magnitudine. ** (Mat.) Fiecare dintre elementele unei mulțimi abstracte atașate unui spațiu geometric cu una sau mai multe dimensiuni și având o structură algebrică independentă de sistemul de coordonate utilizat în acest spațiu. 2. Durată. 3. Strălucire, grandoare; glorie, faimă. ** Loc de frunte într-o anumită ierarhie; funcție sau situație înaltă, rang, demnitate; (concr.) persoană care deține un rol important în ierarhia socială; demnitar, fruntaș. 4. (Înv.) Noblețe sufletească, mărinimie. 5. (Înv.) Mândrie, aroganță, trufie. - Mare + suf. -ime.

Sursa : DEX '98

 

MĂRÍME s. v. aroganță, culanță, dărnicie, domnie, fală, forță, fudulie, generozi-tate, glorie, grandoare, infatuare, intensitate, înălțime, înfumurare, îngâmfare, maiestate, măreție, mărie, mărinimie, mărire, mândrie, orgoliu, putere, semeție, slavă, splendoare, strălucire, tărie, trufie, vanitate.

Sursa : sinonime

 

MĂRÍME s. 1. v. dimensiune. 2. v. suprafață. 3. v. can-titate. 4. v. volum. 5. v. format. 6. înălțime, statură, talie. (De \~ potrivită.) 7. v. lungime. 8. v. măsură. 9. v. număr. 10. v. durată. 11. (ASTRON.) mărime stelară = magnitudine.

Sursa : sinonime

 

măríme s. f., g.-d. art. mărímii; pl. mărími

Sursa : ortografic

 

MĂRÍM//E \~i f. 1) Valoarea dimensională a unui obiect; ceea ce se poate măsura sau calcula. \~ea casei. \~ naturală. 2) Interval de timp în care se petrece sau durează ceva; durată. 3) Dimensiunile după care se confecționează obiectele de îmbrăcăminte sau de încălțăminte. 4) Ceea ce impresionează, trezind respect și admirație. 5) Loc de frunte într-o ierarhie. 6) înv. Larghețe sufletească; generozitate; mărinimie. 7): \~ stelară intensitatea strălucirii unui astru. [G.-D. mărimii] /mare + suf. \~ime

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MĂRIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentru MĂRIME.

Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine

... acela știe Ce-i viața moartă, ce e moartea vie? Acela are-ntr-însul grămădită Vecia-ntreagă de dureri și chin, A ei mărime; ochiul nu s-a stins, În lacrimi s-o traduci și în venin. Icoane nu-s și vorbe nu-s; n-apară Măcar ... fu a lor sicriu? Durerea care nu găsea cuvinte Aflat-a semne mari, care o știu. ­ Tu, taină mută, de zidiri mărime ­ Vorbesc dureri, ce nu pot să suspine. Ah, ce-i cuvântul, ce-i coloare, sunet, Marmura ce-i, pentru ce noi simțim? O coardă ...

 

Vasile Alecsandri - Oda ostașilor români

... la opincă, duși de-o soartă norocoasă, V-ați legat în logodire cu izbânda glorioasă Ș-ați făcut ca să pricepem a trecutului mărime, Măsurându-vă de-o seamă cu-a strămoșilor nălțime, Ș-arătând, precum prin nouri mândrul soare se arată, Cine am fost odinioară, cine ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... era cerul, stropii -stele și lună și soare, acei pitici aveau regii lor, purtau războaie, se urau mereu, închipuindu-și diferite bazaconii despre închipuita lor mărime. Eu, uitându-mă c-un microscop prin coaja cea subțire a mărgăritarului, toată întunecata lor lucrare ăeraî astfel încât, oricât volumul lor devenea ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

 

Costache Conachi - Omule, slabă ființă...

... ochii și 'napoi și 'nainte? Și se 'ncape biruință sau răbdare sau putere, Când frageda inimioară se despică de durere? Și se 'ncape vr'o mărime

 

Emil Gârleanu - După asemănarea lor!

Emil Gârleanu - După asemănarea lor! După asemănarea lor! de Emil Gârleanu Făcuse Dumnezeu aproape toate lighioanele pământului. Îi rămăsese de înviețuit numai câteva. Pe acestea se hotărî să le plăsmuiască după sfatul celorlalte. Astfel putea să cunoască și inima și mintea acelor cărora le dăduse suflet mai dinainte. Așa, după povața leului, care vroia să știrbească din măreția tigrului, făcu mâța; după gustul raței, zuliară pe lebădă, făptui gâsca; după placul elefantului, ironist, născu șoarecele. Ascultă chiar pe măgar, care-l rugase că, decât ar mai face un dobitoc pe lume, mai bine i-ar lungi lui urechile, doar-doar o putea prinde un sunet mai armonios. Dumnezeu știa că fiecare din vietățile aceste își vor avea pe pământ menirea lor; că, cu cât vor fi mai multe, cu atât se vor înlesni mai bine una pe alta; că nici urechea măgarului n-o să prindă nota privighetoarei, după cum nici mărimea elefantului n-o să poată batjocori micimea șoarecelui. De aceea Atotputernicul se plimba pe pământ, întrebând și ascultând în dreapta și în stânga. Într-un rând, odihnindu-se pe o piatră, se gândea cum să mai dea o viețuitoare aerului. Și cum căta cu ochii primprejur, iată ...

 

George Bariț - Imagine:George Barit - Ideea Dacoromaniei.pdf

... George Bariţ - Imagine:George Barit - Ideea Dacoromaniei.pdf Imagine Istoricul fișierului Legăturile imaginii George_Barit_-_Ideea_Dacoromaniei.pdf ‎ (mărime fișier: 1,45 MB, tip MIME: application/pdf) ATENȚIE! Se recomandă transferul acestui fișier la Commons după verificarea licenței. Această imagine se află în domeniul ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ...

 

Ion Creangă - Acul și barosul

... ia stăi să-ți spun și eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, cleștele, vătraiul și nenumărate unelte și mașini de fer, unele de-o mărime urieșă, iar altele mici și bicisnice ca tine, pututu-s-au face până n-au trecut pintre nicovală și ilău? Casa, bisericile, corabia, puștile, tunurile ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829

... pomenirea lor. VIII Ființa ta deșteaptă a noastră tinerime Și face să s-auză acel războinic glas; Pe ea vechile steaguri destinde cu mărime Ș-ostașii cei prea tineri pășesc cu mândru pas. Hotarul ce natura ne-a pus spre apărare Și peste care sila trecu întru ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂRIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 271 pentru MĂRIME.

GRAFIC

... GRÁFIC , grafice , s . n . , GRÁFICĂ s . f . I. Adj . 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen ( linii , puncte , figuri etc . ) o mărime , variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile ; care aparține acestei metode . 2. Care ține de sau privitor la felul în ...

 

CÂMP

... teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate . Câmp de luptă . 3. ( Fiz . ) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată ; mărime care caracterizează o asemenea regiune . Câmp sonor . 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule . Câmp electromagnetic . 5. ( În ...

 

COEFICIENT

... COEFICIÉNT , coeficienți , s . m . 1. Element constant într - o expresie matematică , care multiplică o mărime variabilă . 2. Mărime care indică sau caracterizează o anumită proprietate a unui corp sau a unei substanțe și care este constantă pentru acel corp ...

 

FACTOR

... condiție , împrejurare care determină apariția unui proces , a unei acțiuni , a unui fenomen . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre termenii unei înmulțiri . 3. Mărime a cărei valoare intră prin multiplicare într - o relație care caracterizează un sistem fizico - chimic . 4. Mărime caracteristică pentru un sistem tehnic , un material etc . , stabilită prin raportul altor două mărimi diferite . II. Funcționar al poștei care duce corespondență la destinație ; poștaș ...

 

GRAD

GRAD , grade , s . n . 1. Nume dat mai multor unități de măsură pentru diverse mărimi ( variabile ) , în cadrul unor sisteme sau scări de reper . Grad centezimal . Grad de latitudine . 2. ( Mat . ) Exponentul sau suma exponenților mărimii literale a unui monom ; cel mai mare dintre exponenții monoamelor care alcătuiesc un polinom . 3. Fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper , de măsură . 4. Valoare a unei mărimi , considerată în raport cu o valoare de referință . 5. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic , o însușire a unui material etc . 6. ( În sintagma ) Grad de

 

NOMOGRAMĂ

NOMOGRÁMĂ , nomograme , s . f . ( Mat . ) Reprezentare grafică în plan , folosind linii sau puncte cotate , a unei relații dintre două sau mai multe mărimi variabile , cu ajutorul căreia se pot determina rapid valorile unei mărimi în funcție de valorile cunoscute ale celorlalte mărimi care intră în relația

 

VALOARE

... Fin . ) Exprimare în bani a costului unei mărfi sau a unei acțiuni , a unui cec etc . 4. ( Mat . , Fiz . ) Mărime matematică asociată unei mărimi fizice ( după un anumit procedeu de măsurare ) , permițând compararea mărimii cu altele de aceeași natură . 5. ( Muz . ) Durata absolută sau relativă ...

 

ABSOLUT

ABSOLÚT , - Ă , absoluți , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este independent de orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat . Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu desăvârșire ; exact , întocmai , perfect . Argumentare absolut

 

COLOS

... COLÓS , coloși , s . m . 1. Statuie de o mărime extraordinară ; p . ext . obiect de proporții foarte mari . 2. Om , animal de mărime

 

COMENSURABILITATE

... COMENSURABILITÁTE s . f . Proprietatea a două mărimi de aceeași natură de a admite o a treia mărime

 

CONSTANT

... CONSTÁNT , - Ă , constanți , - te , adj . , s . f . 1. Adj . Care rămâne neschimbat ; invariabil , statornic . 2. S . f . ( Mat . ) Mărime a cărei valoare rămâne neschimbată . 3. S . f . Mărime

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...