Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AEROBUZ, AEROGARĂ, CĂPITAN, DEADWEIGHT, ESCALĂ, FUNICULAR, HIDROBUZ, IAHT, MICROBUZ, STAȚIONA ... Mai multe din DEX...

PASAGER - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PASAGÉR, -Ă, pasageri, -e s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care este numai în trecere printr-un loc, printr-o localitate etc., persoană care circulă sau călătorește folosind un mijloc de transport (în comun); călător. 2. S.n. Navă de pasageri. 3. Adj. (Rar) Vremelnic, trecător. - Din fr. passager.

Sursa : DEX '98

 

PASAGÉR adj. v. efemer, pieritor, schimbă-tor, temporar, trecător, vremelnic.

Sursa : sinonime

 

PASAGÉR s. călător, voiajor. (\~ ul din tren.)

Sursa : sinonime

 

pasagér s. m., adj. m., pl. pasagéri; f. sg. pasagéră, g.-d. art. pasagérei, pl. pasagére

Sursa : ortografic

 

PASAGÉR \~ă (\~i, \~e) m. și f. 1) Persoană care călătorește cu un mijloc de transport în comun. 2) Persoană care este în trecere pe undeva (printr-un loc, printr-o localitate etc.). /passager

Sursa : NODEX

 

PASAGÉR, -Ă s.m. și f. Călător (mai ales cu trenul). // adj. Trecător. [< fr. passager].

Sursa : neologisme

 

PASAGÉR, -Ă I. s. m. f. călător cu un mijloc de transport, cu vaporul etc. II. s. n. navă de pasageri (I). III. adj., adv. trecător. (< fr. passager)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PASAGER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru PASAGER.

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... trenul a tras la peron; îi ia geamantanul de pânză și vrea să-i ia și sacul de piele, ca să-l ușureze pe pasager; dar acesta își trage repede mâna cu sacul și refuză serviciul. Sacul nu e mare, dar trebuie să fie greu, fiindcă pasagerul, ridicându-se, trebuie ... abonament... Am multe alergături și-mi vine mai ieftin... Chitila... — Puțină lume astăzi în tren. În tot vagonul suntem numai noi și încă un pasager în alt cupeu. E bine... putem dormi până la Mărășești! zice domnul, lungindu-se pe fotoliuri și acoperindu-se cu tartanul. — A! eu ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855 Suvenire din 1855 de Vasile Alecsandri Lui Ion Ghica Amice, În cumplitele catastrofe de la Sedan și de la Metz, doi oameni nenorociți, mareșalul Bazaine și generalul Wimpfen, au avut trista misie de a subsemna cu numele lor cele mai colosale capitulații din istoria militară a lumii. Acești doi capi de oaste, dintre care unul, mareșalul Bazaine, implicat într-un proces celebru, a fost condamnat la degradare și la închisoare pe viață, am avut ocaziune de a-i cunoaște la Crâm, în niște împrejurări ce-mi place a-mi reaminti, căci ele se raportează la un timp de glorie pentru imperiul Franței, un timp de mari evenimente politice care au produs regenerarea patriei noastre. Iată notele ce găsesc în jurnalul meu de călătorii. Ți le trimit în toată simplitatea lor, astfel cum ele au fost scrise sub impresiile diverse ce am simțit în primblarea mea printre ruinele orașului Sevastopol și pe țărmurile Crâmului ocupate de către armatele aliate în anul 1855. 25 noiembr. Pe Marea Neagră Gigantica expediție a puterilor de la Apus în contra colosului de la Nord și faptele săvârșite ...

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

... Mița. Conductorul însă nu înțelege, pretinde bilet; daca nu, la stația apropiată, trebuie să-l dea jos pe d. Goe. Așa scrie regulamentul: daca un pasager n-are bilet și nu declară ca n-are bilet, i se ia o amendă de 7 lei și 50 de bani, și-l dă ...

 

Gelu Vlașin - 00:00

Gelu Vlaşin - 00:00 â†�â†� 23:50 00:00 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) epilog →→ cafea tare și muzici bizare scrumul albastru și-a stabilit teritoriul genunchii mei răstigniți pe calea ferată cum te întâmpin în fiecare dimineață coșmarul meu trenul cotropindu-mi arterele prin care au început să curgă vagoanele cușetă aleargă mecanicii de locomotivă călcând în picioare colesterolul pasagerii clandestini s-au înghesuit ca un chist în stomacul meu plin cu semafoare roșii prin ochii mei se scaldă amintirea (ca-ntr-o piscină

 

Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională

Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională Escursiuni în Germania meridională de Nicolae Filimon Capitolul I - De la București la Giurgiu Capitolul II - Ospelele din Giurgiu Capitolul III - Vaporul „Archiduca Albrecht“, pasagerii dintr-însul, și bizarele maniere ale unora dintr-înșii| caracterul și bizarele maniere ale unora dintr-înșii Capitolul IV - Reflesiuni asupra geloziei ridicolă sau Ilinița și celebi Nicolache Capitolul V - Un vis teribil Capitolul VI - Vameșii și cărturarii Capitolul VII - Pesta și Buda Capitolul VIII - O vizită neașteptată Capitolul IX - Kövesdy JĂ¡nos, HorvĂ¡th SzĂ©chenyi, sau muzica și danțul maghiar Capitolul X - Cina și toastele Capitolul XI - Strada ferată sau aburul întrebuințat ca agent mișcător Capitolul XII - Călătoria la Viena Capitolul XIII - Wagram și suvenirile ce recheamă această localitate Capitolul XIV - Viena din puntul de vedere istoric și monumental Capitolul XV - Căpitan Vlad Nicoară din Dobriceni sau asedierea Vienei de Kara-Mustafa Vizirul Capitolul XVI - Galeria de tablouri de la Belvedere Capitolul XVII - Grădinele și localitățile de plăcere dinprejurul Vienei Capitolul XVIII - Castelul Schönbrunn Capitolul XIX - Friderich Staaps sau atentatul de la Schönbrunn în con tra lui Napoleon I Capitolul XX - Moravia, orașul BrĂ¼nn, castelul Spielberg și carbonarii Capitolul XXI - ...

 

Vasile Alecsandri - Un salon din Iași

Vasile Alecsandri - Un salon din Iaşi Un salon din Iași de Vasile Alecsandri Fragment Scenele următoare se petrec într-un salon elegant, mare, împodobit cu tot luxul parizian. Lumina aurită a policandrelor de bronz se revarsă pe deosebite grupe de dame și cavaleri în toalete de bal; un orhestru armonios se pregătește a suna contradansul cel nou compus pe ariile din opera Trovatore. Cuprins 1 SCENA I 2 SCENA II 3 SCENA III 4 SCENA IV SCENA I Două dame pe o canapea, în fundul salonului; una din ele, vădană ce a fost odinioară frumoasă; cealaltă tânără, nurlie și destul de nevinovată încă. Cea dintâi poartă o rochie de catifea vișinie; cea a doua -- rochie de crep trandafiriu cu bucheturi albe. ROCHIA DE CATIFEA: Cum ai petrecut alaltăseară la adunarea doamnei A.? ROCHIA DE CREP: Cât se poate de bine; am jucat până la trei ceasuri. ROCHIA DE CATIFEA: Eu n-am găsit adunarea plăcută... Era prea multă amestecătură... Numai jupâneasa mea din casă lipsea. ROCHIA DE CREP: Se poate; însă eu, doamna mea, nu caut într-un bal decât petrecere și nu cer alta decât să am cavaleri ...

 

Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii

Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii Noaptea învierii de Ion Luca Caragiale Notiță explicativă Dacă literatura este, în adevăr, o artă, atunci se întâmplă cu dânsa, în deosebire de toate celelalte arte, un lucru foarte ciudat. Să vedem. Toate artele cer de la om o strădanie mai mult sau mai puțin îndelungată. Muzica, pictura, sculptura, arhitectura, teatrul, până și călăria, trebuiesc învățate încet-încet, ani întregi. Cu cât le învață omul și le pătrunde, cu atât descoperă că-i mai rămâne încă mult de știut; așa s-a zis cu drept cuvânt că viața este prea scurtă și arta prea lungă. Toate - afară de literatură. Literatura este o artă care nu trebuie învățată; cine știe cum din litere se fac silabe și din acestea cuvinte, este destul de preparat pentru a face literatură. Deosebirea acestei nobile arte de celelalte se poate compara cu privilegiul de odinioară al claselor aristocratice; când intra copilul nobil în armată, intra dintr-o dată cu un grad înalt; nu-i trebuia, pentru ca să ajungă polcovnic, nici vechime, nici practică, numele lui era de ajuns pentru înaintare. Așa e și-n literatura; ai învățat alfabetul, poți fi literat. Aminteri, nici nu ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

... că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea ...

 

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște

Ion Luca Caragiale - O făclie de Paşte O făclie de Paște de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, stă pe gânduri la o masă subt umbrarul de dinaintea dughenii, așteptând dilijența, care trebuia să fi sosit de mult; e o întârziere de aproape un ceas. Este lungă și nu prea veselă istoria vieții lui Zibal; dar așa cum e prins de friguri, tot e o petrecere pentru el să ia pe rând una câte una fazele ei mai însemnate... Precupeț, vânzător de mărunțișuri, samsar, câteodată și mai rău poate, telal de straie vechi, apoi croitor și ștergător de pete într-o ulicioară tristă din Ieși - toate le încercase după accidentul care-l făcuse să-și piarză locul de băiat într-o mare dughiană de vinațuri. Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul din ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la-ndemână și lovi în frunte pe tovarășul său, care căzu amețit și plin de sânge la pământ. Băiatul, văzând sălbătăcia, dete un țipăt de alarmă, dar mizerabilul se repezi să iasă din ogradă și, trecând pe ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic Omul enigmatic de Constantin Stamati-Ciurea Baladă în proză Trecuse ora a opta de seară sau, mai bine zis, de noapte, căci, fiind iarna, înserase de mult. Pe străzile orașului spulbera visco­lul o ceață compactă de omăt, prin care când și când sclipeau luminile fanarelor înșirate pe marginea trotuarelor. Crivățul su­fla urlând cu turbare pe străzile pustii, iară în odaia unde mă aflam se zbuciumau cu un vaiet jalnic obloanele ferestrelor din afară. Totul era cufundat în tăcere, căci unde predomină vocea de urgie a elementelor tulburate, vocea creațiunii tace cu supunere, cunoscând în ele puterea supremă neîndurată! Ce chin, ce supliciu, ce apăsare dureroasă produce un astfel de timp asupra organismului unui biet om, dacă tot aceeași tul­burare se săvârșește în sufletul său. Au nu este dar omul un cos­mos mic cu zilele sale senine de primăvară, cu razele luminoase ale speranțelor juneții, cu al lui cântec de privighetoare ce este vocea inimii, spunându-și iluziile fericirii. Cu sufletul său zboară atuncea în eternul nemărginit, legănându-se în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PASAGER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru PASAGER.

AEROBUZ

AEROBÚZ , aerobuze , s . n . Avion de pasageri de foarte mare capacitate , pentru curse dese pe distanțe medii . [ Pr . : a -

 

AEROGARĂ

AEROGÁRĂ , aerogări , s . f . Gară pentru traficul aerian de pasageri și de mărfuri . [ Pr . : a -

 

CĂPITAN

CĂPITÁN , căpitani . s . m . 1. Grad de ofițer superior locotenentului și inferior maiorului ; persoană care are acest grad . 2. ( Urmat uneori de determinările " de vas " , " de șlep " , " de remorcher " ) Comandant al unei nave militare , comerciale sau de pasageri . 3. ( Înv . ) Persoană care comanda o oștire sau o parte a ei ; comandant . 4. ( Sport ) Jucător care în timpul unei competiții este reprezentantul și conducătorul echipei din care face

 

DEADWEIGHT

DEADWEIGHT s . n . Capacitatea maximă de încărcare a unei nave comerciale , reprezentând rezervele de combustibil , de ulei și de apă , proviziile și încărcătura utilă ( inclusiv echipajul și pasagerii cu bagajele lor ) . [ Pr . : dédueit ] - Cuv .

 

ESCALĂ

ESCÁLĂ , escale , s . f . Oprire prevăzută în itinerarul unui vapor sau al unui avion pentru aprovizionare , pentru debarcarea sau îmbarcarea pasagerilor

 

FUNICULAR

FUNICULÁR , funiculare s . n . , adj . 1. S . n . Mijloc de transport aerian format din unul sau din mai multe cabluri suspendate pe stâlpi , pe care circulă cabinele cu pasageri și cărucioarele cu materiale , folosit în regiunile muntoase greu accesibile . 2. Adj . ( În sintagma ) Poligon funicular = construcție grafică de forma unei linii poligonale , care servește , în mecanică , la studiul unui sistem de

 

HIDROBUZ

HIDROBÚZ , hidrobuze , s . n . Navă de mic tonaj , folosită de obicei pentru transportul pasagerilor de - a lungul coastei mării . - Hidro - + [ auto ]

 

IAHT

IAHT , iahturi , s . n . 1. Navă mică și elegantă , cu pânze sau cu propulsie mecanică , pentru un număr mic de pasageri , folosită pentru călătorii de plăcere . 2. Ambarcație sportivă cu vele folosită pentru

 

MICROBUZ

MICROBÚZ , microbuze , s . n . Autobuz pentru un număr mic de

 

STAȚIONA

STAȚIONÁ , staționez , vb . I . Intranz . ( Despre vehicule , trenuri , nave etc . ) A sta câtva timp într - un loc ( de pe traseu ) , așteptând suirea și coborârea pasagerilor , încărcarea și descărcarea mărfurilor etc . , p . ext . ( despre oameni ) a se opri câtva timp într - un loc . [ Pr . : - ți -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...