Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:APENDICE, ÎNTINSURĂ, ȚEAPĂ, ACCENT, ALONJĂ, ALUNGIRE, APONEVROZĂ, ARIPĂ, AXON, CIL ... Mai multe din DEX...

PRELUNGIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRELUNGÍRE, prelungiri, s.f. 1. Acțiunea de a (se) prelungi și rezultatul ei. ** Timp acordat cuiva peste un anumit termen inițial stabilit. 2. (Concr.) Parte a unui obiect care constituie o extindere, o continuare a lui. - V. prelungi.

Sursa : DEX '98

 

Prelungirescurtare

Sursa : antonime

 

PRELUNGÍRE s. 1. v. întindere. 2. continuare. (Gar-dul se află în \~ zidului.) 3. întindere, lungire. (\~ petrecerii până în zori.) 4. amânare, păsuire. (\~ scadenței.) 5. înnoire. (\~ autorizației.)

Sursa : sinonime

 

prelungíre s. f. ? lungire

Sursa : ortografic

 

PRELUNGÍR//E \~i f. 1) v. A PRELUNGI și A SE PRELUNGI. 2) Parte adăugată (în spațiu și timp) a ceva. \~ea adunării. \~ea unei păduri. 3) Perioadă de timp acordată pentru îndeplinirea unui act peste un anumit termen inițial stabilit. /v. a (se) prelungi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRELUNGIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru PRELUNGIRE.

Alecu Donici - Autorul și hoțul

... ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus două căldări, cu smoală s-au ...

 

Alecu Donici - Veverița

... alune coapte Gustul său își desfăta. Vremea trece, vremea zboară; Veverița au slăbit Și de a slujbei povară Lepădare au pornit. Leul fără prelungire Demision ei au dat, Însoțit de mulțumire Și de carul încărcat Cu preafrumoase alune; Dar puteți să socotiți, Acum ele ce sunt bune Veveriței fără ...

 

Antioh Cantemir - Cămila și vulpea

... sub zare; Se cheamă vizunie: la ea oricine-a mers Și capul său plecându-și a stat păzind răbdare, Fără de prelungire cu coarne s-a ales, Precum berbecii, boii și țapii dau dovadă. Această sfătuire cămilei a plăcut; Ea nici gândea că ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... dindărătul lui. Era și firesc dealtfel să fie o legătură mai apropiată, căci, ca unul ce ținea hățurile în mînă, nu putea fi decît o prelungire o dobitoacelor... Albele cvatrupede și ele aveau pe atunci o personalitate destul de fățișă, și greu se puneau la pas, neînțelegînd încă sfînta problemă a ...

 

Grigore Alexandrescu - Încă o zi

... a mâhnit, E vremea de iertare: ...vecia nempăcată Mă cheamă... cerul iartă acelor ce-au iubit. De ce să plâng viața? în trista-i prelungire Ar fi văzut ea poate amoru-ți apuind: Minciuna, calomnia dau tainică izbire, Lumina, adevărul în inimi înnegrind. Dar când ia însăși moartea a ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor

... noadă. Și știți pentru ce oare? Pentru că n-avea coadă. Și limbuțea prea tare că-aceast-adăugire De păr, de zgârci, de nerve, această prelungire Absurdă a spinării e proba cea mai mare D-o minte mărginită, d-o scurtă cugetare; Și da cuvânt prea tare Că mintea ...

 

Vasile Alecsandri - Țara (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Ţara (Alecsandri) Țara de Vasile Alecsandri Din umbra deasă-a norului Întins pe țări străine Cu aripele dorului Voios revin la tine, O! cuib al fericirilor, O! țară luminoasă, Comoara-a nălucirilor, Gradina mea frumoasă! Ș-avântul tinerețelor Ce-n sânu-mi se trezește, Prin lumile poeților Zburând mă râtâceste. Și-n farmecul avântului Tot ce sub ochi răsare În poalele pământului Mai drăgălaș îmi pare; Întinderea câmpiilor În zări mai lin se perde. Mai dulce-i rodul viilor, Verdeața e mai verde. Mai nalte sunt inălțimile, Mai cald e mândrul soare, Mai limpezi limpezimile De râuri și izvoare. Iar fetele cu florile Mai viu râd între ele, Și spun privighetorile Mai tainic vers la stele. Aice-i țara basmelor Ce-ngână-a noastră minte Prin freamătul fantasmelor Din timpi de mai nainte. Aice-i vestea Doamnelor Din lumea legendară, Ș-a prelungirii toamnelor Sub cerul de primăvară. Aice-i țara țărilor Ș-a doinelor de jale Ce-n liniștirea serilor Te țin uimit în cale. Aici cu lăcrimioare Bujori se prind în horă. Aice însuși soarele Are-ntre flori o soră, Și-n stâncele Carpaților Cresc ...

 

Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia

... ori sărutate, de mii de ori pipăite,     Le răpeam cu lăcomie și într-acea fericire     Aș fi dat orice pe lume pentru-un ceas de prelungire.     În sfîrșit, toate acelea petreceri de mulțămire     Scrisă cu slove de pară într-a inimii sîmțîre     Le-am perdut, și numai gîndul, ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRELUNGIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru PRELUNGIRE.

APENDICE

... APÉNDICE , apendice , s . n . 1. Mică prelungire a tubului intestinal , în partea de jos a cecului . 2. Parte secundară a unui obiect , care se prezintă ca ...

 

ÎNTINSURĂ

ÎNTINSÚRĂ , întinsuri , s . f . Limita de jos , de adâncime mică , a unei ape , în prelungirea malului . - Întins ^1 + suf . -

 

ȚEAPĂ

... s . f . 1. Par lung și ascuțit la un capăt ( folosit în trecut ca instrument de supliciu ) ; p . restr . vârful unui astfel de par . 2. Prelungire ascuțită și țepoasă la spicele cerealelor ; ( la pl . ) resturile tulpinilor unor păioase , rămase în pământ după ce plantele au fost cosite . 3. Ghimpe , așchiuță , spin ...

 

ACCENT

ACCÉNT , accente , s . n . 1. Pronunțare mai intensă , pe un ton mai înalt etc . a unei silabe dintr - un cuvânt sau a unui cuvânt dintr - un grup sintactic . 2. Fel particular de pronunțare , specific unui grai , unei limbi sau unei stări afective . 3. Scoatere în relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonorității sau prin prelungirea duratei

 

ALONJĂ

ALÓNJĂ , alonje , s . f . 1. Piesă mobilă sau demontabilă care servește la prelungirea unor obiecte . 2. ( Sport ) Mișcare de întindere rapidă a

 

ALUNGIRE

... ALUNGÍRE , alungiri , s . f . Acțiunea de a alungi și rezultatul ei ; prelungire

 

APONEVROZĂ

... APONEVRÓZĂ , aponevroze , s . f . ( Anat . ) Prelungire

 

ARIPĂ

... etc . care au forma , funcțiunea sau poziția aripilor ( 1 ) . Aripa avionului . Aripa mașinii . 5. Parte a unei construcții care se prezintă ca o prelungire laterală ; fiecare dintre extremitățile unei construcții ( în raport cu partea centrală ) . 6. Capăt , margine , flanc al unei trupe ( dispuse în ordine de bătaie ) . 7. Fig ...

 

AXON

... AXÓN , axoni , s . m . ( Anat . ) Prelungire

 

CIL

... CIL cili , s . m . Prelungire protoplasmatică mobilă în formă de fire subțiri , a unor bacterii , a unor infuzori , a unor alge și a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...