Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PROȚAP, PROȚENT, PROȚES, PROȚĂPEL, PROȚĂPI, PROȚĂPIRE, PROȚĂPIT, PROȚĂPEALĂ, PROAMERICAN, PRONAZIST ... Mai multe din DEX...

PRO - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRO prep. (Livr.) 1. Pentru, în favoarea..., în sprijinul... 2. Element de compunere care înseamnă "pentru...", "în favoarea..." și care serveşte la formarea unor adjective. - Din lat. pro (2), fr. pro-.

Sursa : DEX '98

 

Procontra

Sursa : antonime

 

PRO prep. pentru. (\~ și contra.)

Sursa : sinonime

 

pro prep.

Sursa : ortografic

 

PRO adv. În favoarea; de partea; pentru. /<lat. pro

Sursa : NODEX

 

PRO- Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1. "înainte"; "pentru"; "în loc de"; "în caz de". 2. "anterior", "prioritar" (în timp și în spațiu). [< fr., it. pro-, cf. lat. pro - care stă înainte, în locul lui, gr. pro - înainte; în favoarea].

Sursa : neologisme

 

PRO prep. Pentru, în favoarea... [< lat. pro].

Sursa : neologisme

 

PRO^1- elem. 1. "anterior (în timp și în spațiu)". 2. "pentru, în favoarea". 3. "în locul cuiva sau a ceva". (< fr. pro-, cf. lat., gr. pro)

Sursa : neoficial

 

PRO^2 prep. pentru, în favoarea... (< lat. pro)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRO

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru PRO.

Cincinat Pavelescu - Pro domo

... Cincinat Pavelescu - Pro domo Pro domo de Cincinat Pavelescu Întocmai ca un vierme de mătasă Care-și zidește singur locuință Din firul său, eu am o năzuință În al meu ...

 

Cincinat Pavelescu - Pro domo (Pavelescu, 2)

... Cincinat Pavelescu - Pro domo (Pavelescu, 2) Pro domo de Cincinat Pavelescu N-am pretenția deșartă Că, în goana-acestor rime, Am închis idei sublime De revoltă și de artă! Dar ca armă ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... a făgăduit că mi le dă imediat după examen când, de obicei, plecam să petrecem vacanța în vila noastră de la Sinaia azi, din nefericire, pro- prietatea doctorului Krainic, meșterul dentist al curții regale. Vila fiind devastată de război, am fost siliți s-o vindem, fi- ind cu neputință să-i ...

 

Gelu Vlașin - Barogh

... i spun vre-o două „fac iuâ€� zice iar nenea ăla bărbos pe ecran zâmbind superior la o tanti dezabuzată taci și ascultă fii pro

 

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

... prin funcțiune și raport, Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort! Dar în locu-i înviară prezumtive și oblice Și-un dubitativ pro - contra ortografico - propice. Propoziții și-apoziții ce ne-arată rupt anume Locul timpului și cauza modului unui pronume Prefixat dintr-un adverbiu feminin cu derivate ...

 

Vasile Alecsandri - Nevasta bătută

... cotul, C-a dat cu lemnul ne-netotul. Suflețelul cât colea. Aoleu! mă-mă doare capul Că m-a lovit cu pro

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)

... alții. Se fac grupuri-grupuri și discuția se animează. Caragiale era într-o vervă drăcească. Se juca cu cele mai fantastice paradoxe și susținea, azi pro și mâine contra, tezele cele mai subtile, cu o argumentare și o demonstrație uluitoare. Pe atunci se începuse în Adevărul literar faimoasa polemică asupra artei ...

 

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

... mai mult dinaintea unei simple note din Petersburg, tremurând încă și mai mult dinaintea împărătescului consul al maiestății sale Nicolai Pavlovici. Acel domn, deși înfășat pro forma în pelincile Reglementului Organic, deși față cu o putere legiuitoare numită Obșteasca Obișnuită Adunare, semăna cu un arbor mehanic, de la care atârnau toate ...

 

Nicolae Gane - Două zile la Slănic

Nicolae Gane - Două zile la Slănic Două zile la Slănic de Nicolae Gane Într-o odăiță mică și cam umedă de pe strada Popa Tatu din București locuia Nae Peruzescu. Ferestrele odăiei, întoarse spre miazănoapte, nu erau nici vara, nici iarna luminate de soare, și fațada casei, de mult nereparată, avea un aer posomorât. Se vedea cât de colo că e cuib de sărăcie. Dar înlăuntru locuia un tânăr cu mare viitor. Nu împlinise încă treizeci de ani, și Nae Peruzescu ajunsese arhivar la tribunalul de Ilfov. Născut la Târgoviștea, orașul de descălecătoare, care a scos la maidan cea mai fină prăsilă de oameni mari, el fusese rând pe rând țiitor de registre la primăria din Caracal, prețăluitor la vama din Burdujeni și perceptor la bariera Șorogari din Iași, o întreagă carieră făcută în scurt timp. Carte nu prea învățase în copilărie și nu știa, zău, dacă din cele patru clase primare îi mai rămăsese altăceva decât știința scrierii și a cetirei și oarecare elemente de aritmetică. Însă pentru oameni ca el cartea nu-i bună decât doar pentru a le strica originalitatea talentului, căci era într-adevăr talentat. Nae Peruzescu. Scria romanuri, ...

 

Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"

Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Răspunsurile „Revistei Contimporaneâ€� de Titu Maiorescu 1873 Lupta între Revista contimporană și critica din Convorbiri literare s-a încins cu multă căldură. Revista de la 1 iunie 1873 publică un răspuns lung al dlui P. Grădișteanu, un răspuns ceva mai scurt, dar foarte puternic, al dlui V. Alexandrescu-Ureche și câteva cuvinte gentile ale dlui D. Aug. Laurianu, iar dl Pantazi Ghica și-a ales un cerc mai întins de cititori și își răspândește observările d-sale în contra noastră prin cel mai însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor ...

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești

Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti Istoria Țării Rumânești de Constantin Cantacuzino Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremile de acum s-au tras și stă Cuprins 1 Predoslovie 2 Numele aceștii țări den vechi cum îi era și cine o stăpâniia 3 Stăpânitorii și lăcuitorii aceștii Dachii. Cine au fost întâi 4 Traian Ulpie. Puindu-se împărat romanilor, au supus Dachia desăvârșit 5 De Dachia pe scurt iar voi mai arăta, cât zic că au fost de mare și cu ce părți s-au hotărât 6 Dupe ce au așezat Traian pre romani în Dachia, cum s-au ținut și pănă când tot așa au stătut 7 Vlahii de unde să zic vlahi, sau alt nume iar mai tot așa, căruia scriitoriu cum i-au plăcut puindu-le numele și mai ales de unde să trag ei 8 Dupre ce au rămas rumânii în dachia moșnĂ©ni, cât supt ascultarea împăraților romani au stătut și apoi la ce au mai ajuns 9 Hunii, au cum le zic alții unii, den cari ungurii să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRO

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru PRO.

PROȚAP

PROȚÁP , proțapuri , s . n . 1. Prăjină groasă de lemn , bifurcată la un capăt , care se fixează la dricul carului și de care se prinde jugul ; rudă . 2. Prăjină cu vârful despicat , în care se înfigea în trecut o reclamație prezentată domnitorului , pe deasupra capetelor mulțimii . 3. Prăjină despicată la un capăt , cu care se culeg fructele , cu care se prind racii etc . 4. Pârghie la moara de vânt sau la

 

PROȚENT

PROȚÉNT s . n . v .

 

PROȚES

PROȚÉS s . n . v .

 

PROȚĂPEL

PROȚĂPÉL , proțăpele , s . n . ( Pop . ) Diminutiv al lui proțap . - Proțap + suf . -

 

PROȚĂPI

PROȚĂPÍ , proțăpesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) sprijini , a ( se ) propti , a ( se ) ține cu putere . 2. Tranz . și refl . A ( se ) înțepeni , a ( se ) fixa . 3. ( Fam . ) A se opri ( provocator , cu îndrăzneală etc . ) în fața cuiva ; fig . a se îngâmfa , a - și da

 

PROȚĂPIRE

PROȚĂPÍRE , proțăpiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) proțăpi și rezultatul ei . - V.

 

PROȚĂPIT

PROȚĂPÍT , - Ă , proțăpiți , - te , adj . ( Fam . ) 1. Care este fixat ; nemișcat , țeapăn . 2. ( Despre gură ) Căscat , înțepenit . - V.

 

PROȚĂPEALĂ

PROȚĂPEÁLĂ , proțăpeli , s . f . ( Fam . ) Faptul de a ( se ) proțăpi . - Proțăpi + suf . -

 

PROAMERICAN

... PROAMERICÁN , - Ă , proamericani , - e , adj . Care este de partea americanilor , favorabil americanilor . [ Pr . : pro - a - ] - Pro

 

PRONAZIST

... PRONAZÍST , - Ă , pronaziști , - ste , adj . Favorabil nazismului , simpatizant sau susținător al nazismului . - Pro - + nazist ( după fr . , engl . pro

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...