Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: RÂDE

  Vezi și:MÂNZEȘTE, NECHEZAT, RÂZĂREȚ, RÂZĂTOR, ȚINE, BUFNI, CE, CHICOTI, CHILOMAN, GROPIȚĂ, HLIZI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RÂS: RAS, RAS.

 

RÂS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RÂS^1, râsuri, s.n. Acțiunea de a râde și rezultatul ei; manifestare a veseliei exprimată printr-o mișcare caracteristică a feței și a gurii, însoțită de un sunet specific, nearticulat; râset. * Expr. De râs (sau de râsul lumii) = de ocară, de batjocură; ridicol. A lua (pe cineva) în râs = a-și bate joc (de cineva). A-și face râs de cineva (sau de ceva) = a-și bate joc de cineva sau de ceva. ** (Rar) Sunet în cascade, scos de unele păsări. - Lat. risus.

Sursa : DEX '98

 

RÂS^2, râși, s.m. Specie de mamifer sălbatic, carnivor, din familia felinelor, mai mare decât pisica sălbatică, cu blana galbenă-roșcată (cu pete negre) și cu smocuri de păr pe urechi; linx (Lynx lynx). - Din sl. rys?.

Sursa : DEX '98

 

Râsplâns

Sursa : antonime

 

RÂS s. (ZOOL.; Lynx lynx) linx.

Sursa : sinonime

 

RÂS s. 1. râset. (Era mare \~ și veselie.) 2. v. batjocură.

Sursa : sinonime

 

râs (mamifer, pasăre) s. m., pl. râși

Sursa : ortografic

 

râs (acțiune) s. n., pl. râsuri

Sursa : ortografic

 

RÂS^1 \~uri n. 1) v. A RÂDE. \~ de copil. * \~ cu plâns râs forțat. A-l umfla pe cineva \~ul se spune despre cineva care abia își stăpânește râsul. A-l apuca pe cineva \~ul a începe râdă. A pufni în (sau de) \~ a izbucni într-un râs brusc, spontan. A se strica (sau a se prăpădi, a se tăvăli, a leșina, a plesni) de \~ a râde cu mare poftă și mult. După \~ vine plâns se spune cuiva extrem de vesel, pentru a-l tempera. 2) Totalitate a sunetelor spontane, nearticulate și intermitente, produse de aerul ieșit pe glotă în timpul respirației, care sunt provocate de un sentiment de veselie, bucurie sau plăcere. \~ cu hohote. \~ molipsitor. * \~ homeric râs foarte puternic și nestăpânit. 3) Bătaie de joc. * \~ și batjocură a) mare batjocură; b) situație rușinoasă; rușine mare. De \~ul lumii de batjocură; de ocară; ridicol. A lua în \~ pe cineva a-și bate joc de cineva. A face de \~ a pune pe cineva într-o situație ridicolă. A se face de \~ a-și strica reputația; a se compromite. A-și face \~ de ceva (sau de cineva) a-și bate joc de cineva sau de ceva. 4) pop. Lucru prost executat. 5) pop. Om de nimic. \~ul lumii. * Râde \~ul se spune despre un om de nimic, care îndrăznește -și mai bată joc de alții. /<lat. risus

Sursa : NODEX

 

RÂS^2 râși m. Mamifer carnivor, de talie medie, având blană galbenă-roșcată cu pete cafenii, cu coadă scurtă și cu câte un smoc de păr în vârful urechilor; linx. /rysi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RÂS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 625 pentru RÂS.

Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu

... complimente bune, La vorbe serioase când alții se vor pune, Să n-asculți, să spui glume, să scoți la jucării, Și pân-a râde alții, să râzi tu mai întâi. Vezi domnișoru-acela care toate le știe, Căruia vorba, duhul îi stă în pălărie, În chipul de-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Gazometru

Ion Luca Caragiale - Gazometru Gazometru de Ion Luca Caragiale Apărut în 1897 Duminică... Tren de plăcere... Sinaia... Lume! lume după lume! O splendidă și generoasă zi de vară. - Frumoasă zi! zice d. Iancu la dejun pe iarbă. - Mai frumoasă nici că se poate! zice madam Ionescu. - Asta e zi regală, domnule! zice d. Nae, mijind din ochi, că-i e foarte cald. D. Nae și d. Iancu au chef de glume, și madam Ionescu a lui d. Nae și madam Niculescu a lui d. Iancu râd de se prăpădesc de râs, și d. Nae zice: - Prea râdeți tare... ia băgați de seamă să nu... Aș! madam Niculescu și madam Ionescu mai tare! și damigeana scade mereu. - Uf! ce zăduf! zice madam Niculescu. Nu-i așa? că și dumneei i-e foarte cald. - Teribel! zice madam Ionescu. Da d. Nae zice: - Zăduf regal, domnule! și nu știu cum se-ntoarce spre răsărit și: Ia uitați-vă - zice - colo vizavi! Pe Piscul Câinelui se arată în potriva soarelui, care se apleacă înspre Caraimanul, un noruleț alb. - Ce? adică?... întreabă d. Iancu. - Aș! zice madam Niculescu. - Acu vine!... Ceva regal! să vedeți! zice d. Nae, și râzi toți, ...

 

Alexandru Macedonski - Desperarea

Alexandru Macedonski - Desperarea Desperarea de Alexandru Macedonski Atâtea chinuri mă tot apasă, Curând ca floarea voi veșteji! Și spun la oameni, dar ce le pasă Dac-a mea viață se va fini? Nici consolare nu am în lume, Chiar râd mulțime de cântul meu. Stinge-te, viață, stinge-te, nume! Suflete, zboară la Dumnezeu! Crezui odată c-a mea durere Ea se va stinge, dar eu mă sting! Căci nu am voie, și n-am putere Moartea ce vine ca să o resping. O consolare de l-astă lume Nu aflai încă la chinul meu. Stinge-te, viață, stinge-te, nume, Suflete, zboară la Dumnezeu! În van vegheat-am fără-ncetare, Scriind în versuri dulci lecțiuni. Lumea-și râse d-a mea cântare, Râse d-a mele lamentațiuni! Și vai! nu este streina lume Patria-mi râse de chinul meu, Stinge-te, viață, stinge-te, nume, Suflete, zboară la Dumnezeu! Al meu părinte servit-a însă, Servit-a țara unde născu; Putu să strângă, dar el nu strânse! În sărăcie el petrecu! Oh! și ce moarte îl luă din lume!... Dar râdeți toți de cântul meu. Stinge- ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie

Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie Noaptea de iunie de Alexandru Macedonski Musset a cugetat-o sorbind a ei răcoare Și stelele de aur din cerul luminos, Și tainica natură în falnica-i splendoare, Și tot ce se-ntrevede în haos, sus și jos, Și tot ce este-n suflet ca sfântă inspirare, Și tot ce este-n creier ca vis sau cugetare, Și tot ce este-n inimi ca patimi ori simțiri, Pe când, pe rând, veniră cu dulci însuflețiri S-alunece pe harpă-i, încet, ca o suflare Ce-mprăștie prin aer parfum de trandafiri; Musset a cugetat-o, dar el n-a scris-o. Oare Voi-va astăzi Muza din ceruri să coboare, În mantia-i eternă de aur și de-azur, Și tocmai de la Sena, ce curge maiestoasă, La Dâmbovița noastră, îngustă și tinoasă, Să facă să revibre divinul ei murmur? Și noi avem desigur un cer curat și-albastru Și inime voioase și inime-n dezastru, Și noi avem în aer parfum și melodii; Avem pe Heliade; Alecsandri, un astru; Avem Bolintinenii cu sfinte rapsodii; Avem Depărățenii, precum și Franța soră, Avut-atâtea genii apuse-n ...

 

George Coșbuc - Nebuna

... ei? Urlând Morțește, biata, iat-o iar, De zid cu fruntea dând Și vezi cum face gesturi ea, Așa precum în joc, Dezmierzi copii? Cum râde ea, Ca omul în noroc? Apoi răsare blăstămând: Și-i varsă gura foc. Rusanda e, copila ei! În ușa tinzii-n prag, O dezmierda ea ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... natură și, totuși, să nu aibă darul de a-i face și pe semenii lui să râdă. Și cu cât el, cel dintâi, râde mai tare de propriile-i glume, cu atât cei din jurul lui se lasă mai greu contagiați, mai greu convinși să râdă și ei. Când ... o inventariere universală a fenomenelor comice. Cel mai comod criteriu, așadar, pentru caracterizarea humorului unui popor este acela al împrejurărilor în care el râde

 

Iuliu Cezar Săvescu - Să nu vă bucurați

... vă bucurați de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     Să nu vă bucurați, prieteni,     Că astăzi râd și eu cu voi.     Eu râd, cum râde vinovatul     La judecata de apoi.     Eu râd, că nu-mi rămâne-n lume     Nimic de care să mă tem;     Chiar moartea fuge îngrozită,     De câte ...

 

Mihai Eminescu - Serenadă (Victor Hugo)

Mihai Eminescu - Serenadă (Victor Hugo) Serenadă de Victor Hugo Traducere de Mihai Eminescu Când tu dormi lină, pură Sub ochiul meu umbros, Suflarea ta murmură Cuvânt armonios, Pe corp neacoperită Lipsindu-ți vălul tău; O, dormi, o, dormi iubită, O, dormi, o, dormi mereu. Când râzi, pe a ta gură Amorul a descins, Orice prepuitură Deodată s-a și stins; Zâmbirea ta-i ferită De orice cuget rău; O, râzi, o râzi iubită, O, râzi, o, râzi mereu. Când tu cânți, alintată, Pe brațele-mi, la sân, Auzi cum câteodată Gându-mi răspunde lin; Cântul tău resuscită O zi din traiul meu; O, cânt-a mea iubită, O, cântă dar

 

Victor Hugo - Serenadă (Victor Hugo)

Victor Hugo - Serenadă (Victor Hugo) Serenadă de Victor Hugo Traducere de Mihai Eminescu Când tu dormi lină, pură Sub ochiul meu umbros, Suflarea ta murmură Cuvânt armonios, Pe corp neacoperită Lipsindu-ți vălul tău; O, dormi, o, dormi iubită, O, dormi, o, dormi mereu. Când râzi, pe a ta gură Amorul a descins, Orice prepuitură Deodată s-a și stins; Zâmbirea ta-i ferită De orice cuget rău; O, râzi, o râzi iubită, O, râzi, o, râzi mereu. Când tu cânți, alintată, Pe brațele-mi, la sân, Auzi cum câteodată Gându-mi răspunde lin; Cântul tău resuscită O zi din traiul meu; O, cânt-a mea iubită, O, cântă dar

 

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Despre cometă de Ion Luca Caragiale Prelegere populară D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model „Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se interesează de mișcarea noastră culturală, așa ca să ne scutim de a-i mai face vreo reclamă. Ne mărginim doar să dăm aci, cu sfințenie, prelegerea pe care d-sa a ținut-o, în fața școlarilor săi, asupra cometei de luni 1, marți la 2 noemvrie. Pentru ca să guste cititorul și mai bine această producțiune, trebuie să-i amintim că vechea noastră cunostință, eminintele pedagog d. Mariu Chicoș Rostogan, totdeauna, înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca șș, etc. Pe ici, pe colo, pentru a ținea deșteaptă această amintire, transcriem cât se poate mai exact felul de pronunțare a eminintelui pedagog, lăsând cititorului să suplinească părțile din cale-afară originale. Iată prelegerea d-lui Mariu Chicoș Rostogan: Profesorul: Am primit ghe la onoratul ministeriu următorul țircular: „Domnule director, În apropierea zilei de prima novembre, lumea toată ...

 

George Coșbuc - Draga mamei

George Coşbuc - Draga mamei Draga mamei de George Coșbuc Baladă Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Colo-n jos, în jos, Este-un plop frumos, Plop cu frunza plină, Neted la trupină, Cu crengi rătezate, Spre pământ plecate; Iară lângă plop Este-o casă nouă Cu ferești vro două, Casă șindilită Mândru văruită, Cu fața spre soare, Cu ograda mare, Cu porți ridicate, Cu uși largi și late, Și cu prag de fag. Iar apoi pe prag, Pe cel prag afară, În amurg de seară Lelea Fira sta, Gheme depăna, Sfaturi înșira Pentru fată-sa. C-așa-i dacă are Fira fată mare: Mi-o tot sfădește, Căci fata iubește Și se prăpădește Dup-un feciorel, Și-apoi pentru el Ea rabdă ocară Și-n casă și-afară De s-a dus prin țară Poveste și veste, Și-apoi nu-i poveste, Firei plăcea tare Feciorul pe care Fată-sa-l iubea, Însă el n-avea Averi grămădite, N-avea căsi și vite; Fira deci fierbea Și mi se ciudea, Căci dânsa voia Fata-i să iubească Pe-un fecior cu stare Și cu vâlfa mare... Tot așa și iară Și-acum stând ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RÂS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru RÂS.

MÂNZEȘTE

... MÂNZÉȘTE adv . A râde ( În expr . ) ( sau a zâmbi ) mânzește = a râde

 

NECHEZAT

... 2 , nechezaturi , s . n . Faptul de a necheza ; strigăt caracteristic al calului ; nechezătură , nechez , nechezare . - V. necheza . NECHEZÁT^1 adv . A râde nechezat ( Rar ; în expr . ) = a râde

 

RÂZĂREȚ

... RÂZĂRÉȚ , - EÁȚĂ , râzăreți , - e , adj . ( Rar ) Care râde mereu și de orice . - Râde

 

RÂZĂTOR

... RÂZĂTÓR , - OÁRE , râzători , - oare , adj . Care râde , care răspândește voie bună , veselie , bună dispoziție peste tot ; vesel . - Râde

 

ȚINE

ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...

 

BUFNI

BUFNÍ , bufnesc , vb . IV . 1. Intranz . A produce un zgomot înfundat ( prin cădere , izbire , explozie etc . ) . 2. Intranz . ( În expr . ) A bufni în ( sau de ) râs ( ori plâns ) sau ( tranz . ) a - l bufni râsul ( ori plânsul ) = a începe să râdă ( sau să plângă ) brusc , zgomotos , fără să se poată stăpâni . 3. Intranz . A bombăni supărat , rău dispus . 4. Tranz . A izbi cu putere . 5. Intranz . A da buzna , a se năpusti ; a izbucni . - Buf ^1 + suf . -

 

CE

... neîncrederea etc . ) Cum adică ? Nu cumva ? Ce ! Vrei să spui că n - ai fost ? II. ( Adverbial ) Cât ( de tare , de mult ) , cum . Ce - aș mai râde să te văd păcălit . III. ( Cu valoare de conjuncție ) Care lucru anume . Nu mai știa ce să facă de bucurie . IV. ( Relativ ) 1. Care . 2 ...

 

CHICOTI

... CHICOTÍ , chicotesc , vb . IV . Intranz . A râde

 

CHILOMAN

CHILOMÁN , chilomane , s . n . ( Pop . ) Gălăgie mare ( făcută de oameni care țipă , râd , petrec etc . ) ; larmă , zarvă . - Et .

 

GROPIȚĂ

GROPÍȚĂ , gropițe , s . f . 1. Diminutiv al lui groapă ; gropușoară . 2. Mică adâncitură care se formează în obrajii unor oameni când râd sau pe care o au unii oameni ( grași ) în bărbie , la mâini etc . - Groapă + suf . -

 

HLIZI

... HLIZÍ , hlizesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) 1. A râde

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...