Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RADIO, CONVERTOR, ENEODĂ, OCTODĂ, RADIOCASETOFON, RECEPTOR, TUNER ... Mai multe din DEX...

RADIORECEPTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RADIORECEPTÓR, radioreceptoare, s.n. Aparat folosit pentru recepționarea undelor radiofonice (prin antene), pentru transformarea lor în semnale sonore și transmiterea lor prin intermediul difuzoarelor; radio^2. ** (în sintagma) Radioreceptor de trafic = radioreceptor profesional utilizat pentru recepția unor semnale cu caracter special (informații de presă, date științifice, semnale pentru navigație etc.). [Pr.: -di-o-] - Din fr. radiorécepteur.

Sursa : DEX '98

 

RADIORECEPTÓR s. v. radio.

Sursa : sinonime

 

radioreceptór s. n. (sil. -di-o-), pl. radioreceptoáre

Sursa : ortografic

 

RADIORECEPT//ÓR \~oáre n. Receptor de unde radiofonice. [Sil. -di-o-] /rdaiorécepteur

Sursa : NODEX

 

RADIORECEPTÓR s.n. Aparat cu care se recepționează emisiunile radiofonice. [Cf. fr. radiorécepteur].

Sursa : neologisme

 

RADIORECEPTÓR s. n. instalalție de radiocomunicații cu care se recepționează unde electromagnetice (sonore sau luminoase). (< fr. radiorécepteur)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RADIORECEPTOR

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru RADIORECEPTOR.

RADIO

... Instalație de transmitere a sunetelor prin unde electromagnetice , cuprinzând aparatele de emisiune și pe cele de recepție . 2. Spec . Aparat de recepție radiofonică ; radioreceptor . 3. Sistemul și activitatea de difuzare a programelor de știri , de muzică etc . prin radio ^2 ( 2 ) . 4. Instituție care dirijează și coordonează ...

 

CONVERTOR

CONVERTÓR , convertoare , s . n . Circuit electronic cu un singur tub electronic , care realizează transformarea frecvenței semnalelor incidente în

 

ENEODĂ

ENEÓDĂ , eneode , s . f . Tub electronic cu nouă electrozi , utilizat în radioreceptoarele cu modulație de frecvență . [ Pr . : - ne -

 

OCTODĂ

OCTÓDĂ , octode , s . f . Tub electronic cu un anod , un catod și șase grile , folosit de obicei ca schimbător de frecvență în

 

RADIOCASETOFON

... RADIOCASETOFÓN , radiocasetofoane , s . n . Aparat care încorporează un radioreceptor

 

RECEPTOR

... transforme în energie utilă . Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis . Receptor radio = radioreceptor . 3. S . m . ( Fiziol . ) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși . 4. Adj . ( Tehn . ) Care receptează ...

 

TUNER

... TUNER , tunere , s . n . Radioreceptor