Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BUSTROFEDON, PALINDROM, STÂNGISM, BABORD, BORD, CALCAN, CENTRU, CHEOTOARE, COMUNEROS, CRAUL ... Mai multe din DEX...

STÂNG - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STÂNG, -Ă, stângi, adj. 1. (Despre părți sau organe ale corpului) Așezat în partea corpului în care se află inima. ** (Substantivat) a) (La m. sg. art.) Piciorul stâng (1). b) (La f. sg. art.) Mâna stângă (1). 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii stângi (1) (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru sau o ființă). ** (Substantivat, f. sg. art.) Partea sau direcția stângă. (2). * Expr. A ține stânga = a merge pe partea stângă a unui drum. (Fam.) A trage (sau a da, a face) la stânga = a fura. 3. Care reprezintă gruparea radicală a unui partid, a unei adunări, a unei organizații politice; care se alătură unei astfel de grupări. ** (Substantivat, f. art.) Aripa radicală a unui partid, a unei școli filozofice etc. * Loc. adj. De stânga = partizan al unei politici radicale. - Lat. *stancus (= stanticus) "obosit".

Sursa : DEX '98

 

Stângdrept

Sursa : antonime

 

stâng adj. m., f. stângă; pl. m. și f. stângi

Sursa : ortografic

 

STÂN//G \~gă (\~gi) și substantival 1) (despre unele organe sau despre părți ale corpului) Care este situat în partea unde se află inima. Ochiul \~. Mâna \~gă. * Nu știe \~ga ce face dreapta se spune pentru a indica o totală lipsă de coordonare. A călca cu \~gul a) a începe în mod greșit ceva; b) a fi prost dispus. 2) Care se află în direcția mâinii din această parte. Aripa \~gă a clădirii. * Din \~ga din direcția mâinii stângi. A ține \~ga a merge pe partea stângă a unui drum. (La) \~ga împrejur formulă prin care se comandă cuiva o întoarcere de 180° spre stânga. A face \~ga împrejur a se întoarce și a pleca (înapoi de unde a venit). 3) (despre grupări politice, partide, curente etc.) Care, din punct de vedere politic, este radical sau mai radical decât alții. Aripa \~gă a parlamentului. /<lat. stancus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru STÂNG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 343 pentru STÂNG.

Gelu Vlașin - Genunchiul stâng

... Gelu Vlaşin - Genunchiul stâng Genunchiul stâng de Gelu Vlașin genunchiul meu stâng aplecându-se ca-ntr-o rugăciune îndurerată peste caldarâmul cu miros de portocală putredă genunchiul meu atingând cu tandrețe pământul reavăn din grădina ghețimani iată ...

 

Gelu Vlașin - Ochiul stâng

... Gelu Vlaşin - Ochiul stâng Ochiul stâng de Gelu Vlașin cu ochiul meu stâng te strâng te plâng te alung te străpung te învăț te dezvăț te urăsc te doresc cu ochiul meu stâng

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... lume! și putem pentru ca să afirmăm că n-au fost vreodată două picioare mai fericite decât acuma piciorul drept al lui Lache și piciorul stâng al amicului său. De fericire, ele nu mai știu ce să facă cu degetele lor — parcă ar cânta la clavir. Și teribilă potriveală, domnule ...

 

Ion Luca Caragiale - O soacră

Ion Luca Caragiale - O soacră O soacră de Ion Luca Caragiale ( Teatrul înfățișează o sală de intrare a unui otel, etajul întâi.Mobile elegante; în fund, ușă care dă în coridor; de o parte și de alta a ușii două oglinzi mari; lângă dânsele, în unghiuri, două piedestaluri, d-asupra cărora sunt așezate coșuri cu glastre de flori. La dreapta și la stânga, în planul al doilea, câte o ușă de odaie. În fund la dreapta, lângă coșul cu flori, un dulap mic cu bufet, unde sunt așezate serviciuri de dulceață, ceai, cafea șcl. În mijlocul scenii, o jardinieră încărcată de glastre. Scaune ușoare împrejurul ei. Sala e luminată printr-un geamlâc de d-asupra. ) Cuprins 1 SCENA I 2 SCENA II 3 SCENA III 4 SCENA IV 5 SCENA V 6 SCENA VI 7 SCENA VII 8 SCENA VIII 9 SCENA IX 10 SCENA X 11 SCENA XI 12 SCENA XII 13 SCENA XIII 14 SCENA XIV 15 SCENA XV SCENA I VICTOR,singur, în frac, legătură albă, cipici de lac, cu un șervet sub subsuoara stângă, șade pe un scaun în mijlocul scenii cu fața spre stânga și citește o broșură „Simptomele ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

... de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la ... ar fi așezat gara pe malul drept al Dâmbului Sec, cum hotărâseră inginerii; dacă însă, precum pretindeau cetățenii, s-ar fi așezat gara pe malul stâng, atunci, adăogându-se costul podului, ar fi costat toată lucrarea vreo trei milioane și un sfert. Dar, fatalitate! Camerele s-au deschis și s-au ... statul se va obliga a face în sfârșit ceva și pentru Târgul de Munte, construind lina ferată, dacă nu cu gara pe malul stâng, măcar pe malul drept. Pe când se gândesc la acest pas, iată că se împrăștie în lume vestea despre intenția guvernului de a veni ...

 

Alexei Mateevici - Prădătorii

Alexei Mateevici - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ...

 

Anton Cehov - Prădătorii

Anton Cehov - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

... ruși și turci, spun localnicii, ar fi lăsat corbilor de mâncare leșuri pentru trei ani de zile. * Un chiot lung sparge tăcerea amurgului. Pe malul stâng, căsuțe albe se ivesc dintre copaci. Turme de vite se scoboară la adăpat. În fața pichetului Hinova, grănicerul nostru, cu arma la umăr, pare o ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă puternic, apoi o smuncitură a frâului îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele soarelui părea că pâlpâie și dânsa ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STÂNG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru STÂNG.

BUSTROFEDON

BUSTROFEDÓN s . n . Fel de scriere foarte veche în care rândurile mergeau fără discontinuități de la stânga la dreapta și de la dreapta la

 

PALINDROM

PALINDRÓM , palindromuri , s . n . Grup de cuvinte sau cuvânt care poate fi citit de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga fără să - și piardă sensul ; p . ext . joc distractiv constând în găsirea unui cuvânt care citit și normal și invers , să aibă fie același înțeles , fie , în al doilea caz , să dea un alt

 

STÂNGISM

... STÂNGÍSM , stângisme , s . n . Atitudine , manifestare etc . politică cu caracter sectar , exclusivist în aplicarea unor soluții extreme în interiorul unui partid de stânga . - Stâng

 

BABORD

BABÓRD , baborduri , s . n . Partea stângă a unei nave după direcția

 

BORD

BORD , borduri , s . n . Marginea din stânga sau cea din dreapta a punții unei ambarcații (

 

CALCAN

CALCÁN^2 , calcane , s . n . Perete exterior din spate ( fără deschizătură ) al unei case ( destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine ) . 2. ( Înv . ) Scut , pavăză . CALCÁN^1 , calcani , s . m . Pește de mare cu corpul rombic , turtit lateral și asimetric , având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi , tari pe burtă și pe spate ; pește - de - mare ( Scophthalmus

 

CENTRU

CÉNTRU , centre , ( I 1 , 2 , 3 , 4 , II 1 , 3 ) s . n . , centri , ( I 5 , II 2 ) s . m . I. 1. S . n . ( Mat . ) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice . Centrul unui dreptunghi . 2. S . n . ( În sintagma ) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație . 3. S . n . Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe . Centru de greutate . 4. S . n . Punct central al unei întinderi , al unui spațiu . 5. S . m . Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive . II. 1. S . n . Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte . Centrul reflexelor . 2. S . m . ( În sintagma ) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal , în bulb sau în măduvă , la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale . 3. S . n . Loc ( localitate sau parte dintr - o localitate ) unde este concentrată o activitate ( industrială , comercială , administrativă , culturală ) . 4. S . n . sg . Poziție politică de mijloc între dreapta și

 

CHEOTOARE

CHEOTOÁRE , cheotori , s . f . 1. Mic ochi de ață , de șiret , de stofă etc . la un obiect de îmbrăcăminte , prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul . 2. Tăietura din partea stângă ( sau dreaptă ) a reverului unei haine ( bărbătești ) ; butonieră . 3. ( Pop . ) Loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor . [ Pr . : che - o - - Var . : cheutoáre , chiotoáre s .

 

COMUNEROS

COMUNÉROS s . m . pl . 1. Denumire a orașelor libere din Castilia , care s - au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520 . 2. Denumire dată participanților la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă . 3. Denumire dată curentului de stânga din revoluția spaniolă ( 1820 - 1823 ) , care reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii . - Cuv .

 

CRAUL

CRÁUL s . n . Stil de înot în care înotătorul stă cu fața în jos , în poziție orizontală , mișcând alternativ brațele , concomitent cu o forfecare în plan vertical a picioarelor , iar capul iese din apă în mod ritmic , pentru respirație , la dreapta sau la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...