|
|
||
Vezi și:STĂRUITOR,
ÎNCĂPĂȚÂNA,
ÎNCĂPĂȚÂNAT,
ÎNDĂRĂTNICI,
BĂRĂNI,
CIHĂI,
INSISTA,
INTERCEDE,
LIPCĂ,
MIJLOCI,
OBSEDA
... Mai multe din DEX...
STĂRUI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STĂRUÍ, st?rui, vb. IV. Intranz. 1. A ruga insistent și în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; a insista. 2. A rămâne statornic, neclintit (într-o acțiune, într-un sentiment, într-o hotărâre etc.); a persevera, a persista. ** A lucra cu perseverență la ceva. 3. A continua să fie, să existe; a se menține, a dăinui. [Prez. ind. și: stăruiesc] - Din bg. staraija se.Sursa : DEX '98 STĂRUÍ vb. v. aspira, baza, bizui, consista, consta, conta, dori, fundamenta, încrede, întemeia, jindui, năzui, pofti, pretinde, rezida, râvni, sprijini, sta, tinde, ținti, urmări, visa, viza.Sursa : sinonime STĂRUÍ vb. 1. v. insista. 2. a insista, a persevera, a persista. (A \~ în acțiunea începută.) 3. v. încă-pățâna. 4. v. persista. 5. v. menține.Sursa : sinonime stăruí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. stărui, 3 sg. și pl. stăruie, imperf. 3 sg. stăruiáSursa : ortografic A STĂRUÍ stărui intranz. 1) A da dovadă de insistență; a insista. 2) A păstra statornicie (în acțiuni, atitudini sau sentimente); a sta cu fermitate pe aceeași poziție; a persista; a persevera; a insista. 3) A-și perpetua existența; a continua să fie; a dăinui; a persista; a dura. /stare + suf. \~uiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STĂRUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 115 pentru STĂRUI. Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea ... toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru ... Dimitrie Anghel - Două glasuri Dimitrie Anghel - Două glasuri Două glasuri de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1273, 3 iulie 1912, p 5. Subt cerul tragic, o singură dungă de lumină însîngerată a mai rămas luminînd naltele zări. Ca o ultimă ghiulea strălucitoare și aprins de licăriri, soarele a căzut după deal, trîmbe mari de neguri, amestecate cu fum, tîrîndu-se de pretutindeni, s-au ajuns împînzind funebrul peisaj unde s-a dat lupta... Petele mari și capricioase ale sîngelui căzut ici pe o prispă de casă, colo pe o foaie ce visa la o margine de drum s-au întunecat și ele, au mînjit marginea unei ciuturi peste care se pleacă să bea o gură însetată, a pătat o albă aripă de pasăre ce venea să caute și ea o lacrimă de apă vie, și-a pus stigmatul doveditor al sălbăticiei pretutindeni pe unde a trecut biruința sau înfrîngerea și a odrăslit în floare roșie pe mohorîtul cîmp stăpînit de moarte. De un tropot surd de copite îmi mai aduceam aminte, și apoi urechea mea lipită la pămînt, ca atunci cînd eram copil și cercam să prind îndepărtatele ... Dimitrie Anghel - Gherghina, 2 Dimitrie Anghel - Gherghina, 2 Gherghina de Dimitrie Anghel Miresmele sunt graiul florilor. Ele călătoresc pe vînt, aleargă de ici-colo, se ridică peste zidurile grădinilor, te întîmpină cine știe unde în pustiuri, te urmăresc și merg cu tine, te lasă apoi la o răscruce și dispar cum au venit, fără să știi de ce. Suflete rătăcite colindă lumea, un norod de fantome de toate culorile călătorește căutînd poarta sufletelor noastre, stăruiesc într-un fald de rochie, se ascund sub adăpostul unei frunze, se strecoară pe ferești și pe uși și umblă pretutindenea fără să le putem vedea. Merg coloratele fantome sub formă de mireasmă, trec umbrele de buchete, alunecă albastrele spectre, aproape de noi, fără să le putem atinge, fără să le putem cuprinde forma, fără să le putem vedea. Trec procesiile dulcelor moarte, își încrucișează calea, se întreabă și își răspund poate, ducîndu-și în brațe urna, în care și-au pus sufletul lor mirositor, spre cine știe ce țintirim tăinuit al întinderilor albastre. Toate își au graiul lor. Gherghina singură, marmoreana și recea floare ce stăruie pînă tîrziu în grădini, cînd vine toamna, ținîndu-și pe frunte sus, pînă și în minutul morții, coroana de petale ca ... Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Om cu noroc de Ion Luca Caragiale Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câștigată printr-o muncă onorabilă; e un om inteligent și serios, un bun soț și un bun tată de familie. Cu atâtea calități trebuia să reușească în lupta pentru viață: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i. Odată, în vremea primei sale căsnicii, el avea o mare întreprindere publică, - aceea a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de care se bucură astăzi. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și după o campanie înverșunată prin grai și prin presă, reușira să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. Alergături, protestări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca să nu se dea bătut și totuși să nu mai meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces răsunător, el trimise pe nevastă-sa să parlamenteze cu un personaj de mare influență, care oricând îl ajutase la nevoie arătându-i multă bunăvoință. ... Ioan Slavici - Barbaria modernă Ioan Slavici - Barbaria modernă Barbaria modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Barbaria modernă,â€� în Apărarea Națională III (1902), nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ niște degenerărÄ în cel mai propriÅ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ vîrtos ne regenerăm și noÄ Ă³meniÄ, ca atât maÄ puțin ne deosebim uniÄ de alțiÄ, cu atât maÄ ușor ne înțelegem și maÄ mult ne iubim între noÄ, cu atât maÄ covîrșitor e în noÄ simțÄ•mĂȘntul, că sîntem cu toțiÄ acela-șÄ om întrupat în fel de fel de chipurÄ și că durerile unuia sînt ale tuturora și bucuriile tuturora sînt ale fie-căruia. Resultatul etic al cultureÄ moderne e acest simțÄ•mĂȘnt, care în practica viețiÄ se dă pe față ca purtare de grijă a tuturorapentru binele fie-căruia. Sînt însă atât plante, cât și animale, pe care le socotim incultivabile, fiind-că sînt atât de degenerate în cât ... Ioan Slavici - Miseri%C4%AD MiseriÄ de Ioan Slavici Ioan Slavici, “MiseriÄ,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 108 (24 Noiembrie), p. 1. N’avem noÄ RomâniÄ să ne temem de cât de propriile nĂ³stre pÄ•cate. Sunt zadarnice alergăturile luÄ Iuda și minciunile lor și silințele lor de a ne îndupleca să nuÄ maÄ socotim pe EvreÄ deopotrivă cu ceÄ-l’alți străinÄ așezațÄ pe pământul RomânieÄ: legile nĂ³stre sunt bine chizuite și drepte, și nicÄ noÄ nu voim să le schimbăm, nicÄ alțiÄ nu se încumetă a face încercarea de a ne sili să facem ceea-ce nu voim. Posițiunea legală a Evreilor are să rămâie tot cea de astă-zi, ba una din nechibzuite, în care s’aÅ avântat JidaniÄ, e că de aicÄ înainte EvreiÄ le vor fi încă maÄ nesuferițÄ Românilor și că cererile de împămĂȘntenire ale lor vor trece maÄ cu anevoie prin corpurile legÄutĂ³re ale RomânieÄ. Nu are însă să rămâie neschimbată și posițiunea de fapt a Evreilor. Sunt cifre nemilĂ³se, care ne încredințeză, că eÄ se sporesc, și sporirea acĂ©sta ar fi peste ... Ion Luca Caragiale - O zi solemnă Ion Luca Caragiale - O zi solemnă O zi solemnă de Ion Luca Caragiale 1899 Zi-ntâi de mai stil nou 1900, zi de redeșteptare, ziua florilor, ziua triumfului primăverii, a fost ziua și a unui alt mare triumf - triumful unei idei mari! ziua-n care s-a realizat în fine un ideal de multă vreme hrănit cu pasiune în sufletul celui mai neobosit dintre primarii urbani ai regatului, în sufletul bravului meu amic Leonida Condeescu, primar al urbei Mizil. Numai acela care a luptat în viața lui pentru o idee mare, numai acela care și-a jertfit liniștea, odihna, totul pentru o cauză publică, numai acela poate înțelege importanța zilei de 1 mai 1900. Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor ... Ștefan Octavian Iosif - Înainte! Ştefan Octavian Iosif - Înainte! Înainte! de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Un paradis pierdut e orice oră, Dar nu te mai întoarce spre trecut: Trecutul nu cunoaște auroră – Ci-ndreaptă-ți carma spre necunoscut, Căci un pilot stă pururea la proră. Pe marea asta-a vieții zbuciumată, Ce peste tot o-nvăluie misterul, De vrei să afli cale-adevarată, Ca-n roza vânturilor corăbierul, În inima ta proprie o cată. Sirene-or încerca să te înșele, Dar tu urmează-ți drumul tău spre larg. Nu te lăsa ademenit de ele : Ca Odiseu legat strâns de catarg, Nu căuta-n adâncuri, ci spre stele! Din calea ta o clipă nu te-abate, Nu mai căta pe unde ai trecut – Nu plânge-a tale pânze sfâșiate, Ci stăruiește spre necunsocut, Oricâte uragane te vor bate. Iar dac-o fi ca totuși să te-ngroape A valurilor răzvrătită turmă – Nu părăsi pe cei ce-ți sunt aproape: Fă tot ce poți ai tăi măcar să scape Și caută să mori cel de pe urmă! Cumpăna, nr 1, 29 noiembrie Ștefan Octavian Iosif - Apa morților Ştefan Octavian Iosif - Apa morţilor Apa morților de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cunoști pe călătorul străin ce rătăcește Lăsat de-ai săi pieirii, pe căi necunoscute ?... Părăgini fără țermuri se-ntind pustii și mute, Și-adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. El s-a răznit din ceată, și-a alergat spre ele Ca să-și potoale setea ce-i mistuia [1] plămînii. Zadarnic stăruiră în preajma [2] lui bătrînii : N-a vrut să țină samă de vorba-le-nțeleaptă Că nu-i decît părere, și moarte-n zări l-așteaptă... Tîrziu își vede-acuma nebuna rătăcire : Puterea nu-l mai iartă s-ajungă pe tovarăși Și n-o să mai se-ntoarcă pe veci de veci în țară-și : Văzduhurile-albastru surîd nepăsătoare, Jucînd voios dasupra drumețului ce moare... Cunoști pe călătorul străin ce rătăcește ! Dorind să cucerească mirajul tău, Apollo, Cîți visători nu fură ademeniți departe De blestemata apă a morților, și-acolo Ca el căzură pradă iluziei deșarte !... ↑ În Poezii (1908), eroare de tipar : mîntuia în loc de mistuia . ↑ Ibid. , prejma în loc de Ștefan Octavian Iosif - Gorunul lui Horia Ştefan Octavian Iosif - Gorunul lui Horia Gorunul lui Horia de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Străjer străvechi și plin de bărbăție, Gorunul uriaș spre ceruri cată... La umbra lui, pe-o noapte-ntunecată, Trei căpitani și-au fost jurat frăție. Ei s-au legat cu inima curată Să-și mîntuiască neamul de robie. Luptară dîrji, dar, prinși prin viclenie, S-au săvîrșit — martiri-eroi — pe roată. Trecură ani... Cumplit ofta iobagul, În lanțuri și mai crunte ca-nainte, Îngenuncheat de cei atotputernici, Cînd, iată, tînăr crai ridică steagul... Și sub gorun aceleași jurăminte Răsună : „Moarte domnilor nemernici !â€�. * Dar n-au vrut cei de sus să-l înțeleagă Și, după mari izbînzi și zile-amare, Într-o colibă, făr-o lumînare, S-a stins, pustie, viața lui pribeagă. Îl îngropară sub gorunul mare, La umbra-i, ce-i fusese-așa de dragă, Pe cînd ai lui umplură lumea-ntreagă Cu-al doinei vaier fără de-alinare. Bătut de ploi, de nopți vijelioase, Cercînd zadarnic pe urmași să-i cheme La luptă nouă, stăruie și azi Gorunul falnic, neînfrînt [1] de vreme, Ci trist își pleacă crengile-i stufoase, Umbrind mormîntul marelui viteaz. * ... Ștefan Octavian Iosif - Năframa Ştefan Octavian Iosif - Năframa Năframa de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Bate murgul din picior la scară, Sforăie și bate din picior ; Mîngîie-l, că-i cea din urmă oară : Pentru domn și țară Merg să lupt, și-n luptă, poate, mor. De-i zări trei picături de sînge Pe năframa ce ți-o las în dar, Nu te zbate, mîinile nu-ți frînge, Dragă, nici nu plînge, Dar să nu m-aștepți, că e-n zadar ! Astfel zise-n ceasul de plecare, Plin de jale, mîndrul luptător. Glas de trîmbiți răsuna în zare... Înc-o sărutare, Și pieri sub geana unui nor. Însă umbra gingașei fecioare Multă vreme stăruiește-n prag. Stă și cată dusă cum dispare Pulberea în zare, Însoțind pe cel plecat sub steag. La fereastră stă, privind cu teamă, Așteptînd pe cel plecat sub stea. Dar din ceasul cînd băgă de seamă Semnul pe năframă, N-a mai vrut la geam și-n prag să stea. Nu țipă, nici mîinile nu-și frînse, Nici nu spuse-o vorbă nimărui, Nime n-o văzu cu gene plînse... Ceas cu ceas se stînse, Ca un crin... s-a stîns de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru STĂRUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru STĂRUI. Genesa Capitol 19 Genesa 18 Genesa Capitol 19 1 Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; și Lot ședea la poarta Sodomei. Cînd i -a văzut Lot, s`a sculat, le -a ieșit înainte, și s`a plecat pînă la pămînt. 2 Apoi a zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și au mîncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrîni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 Au chemat pe Lot, și i-au zis: ,,Unde sînt oamenii cari au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate -i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.`` 6 Lot a ieșit afară ... 2 Imparati Capitol 5 2 Imparati 4 2 Imparati Capitol 5 1 Naaman, căpetenia oștirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpînului său și mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe Sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros. 2 Și Sirienii ieșiseră în cete la o luptă, și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman. 3 Și ea a zis stăpînei sale: ,,Oh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!`` 4 Naaman s`a dus și a spus stăpînului său: ,,Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa.`` 5 Și împăratul Siriei a zis: ,,Du-te la Samaria, și voi trimete o scrisoare împăratului lui Israel.`` A plecat, luînd cu el zece talanți de argint, șase mii de sicli de aur, și zece haine de schimb. 6 A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: ,,Acum, cînd vei primi scrisoarea acasta, vei știi că îți trimet pe slujitorul meu Naaman, ca să -l vindeci de lepra lui.`` 7 După ... ... schimbă. 2 Eu îți spun: ,,Păzește poruncile împăratului, din pricina jurămîntului, făcut înaintea lui Dumnezeu. 3 Nu te grăbi să pleci dinaintea lui, și nu stărui într`un lucru rău: căci el poate face tot ce vrea, 4 pentrucă vorba împăratului are putere. Cine poate zice: ,,Ce faci?`` 5 Pe cine ... ... eu sînt un copac uscat!` 4 Căci așa vorbește Domnul: ,Famenilor, cari vor păzi Sabatele Mele, cari vor alege ce-Mi este plăcut, și vor stărui în legămîntul Meu, 5 le voi da în Casa Mea și înlăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune de cît fii și ... să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, și pe toți cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu -l pîngărească, și vor stărui în legămîntul Meu, 7 îi voi aduce la muntele Meu cel sfînt, și -i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor ... Coloseni Capitol 4 Coloseni 3 Coloseni Capitol 4 1 Stăpînilor, dați robilor voștri ce le datorați, și ce li se cuvine, căci știți că și voi aveți un Stăpîn în cer. 2 Stăruiți în rugăciune, vegheați în ea cu mulțămiri. 3 Rugați-vă tot odată și pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o ușă pentru Cuvînt, ca să putem vesti taina lui Hristos, pentru care iată, mă găsesc în lanțuri: 4 ca s`o fac cunoscut așa cum trebuie să vorbesc despre ea. 5 Purtați-vă cu înțelepciune față de cei de afară; răscumpărați vremea. 6 Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia. 7 Tot ce este cu privire la mine, vă va spune Tihic, fratele prea iubit și slujitorul credincios, tovarășul meu de slujbă în Domnul. 8 Vi l-am trimes înadins, ca să luați cunoștință despre starea noastră, și să vă mîngîie inimile. 9 L-am trimes împreună cu Onisim, fratele credincios și prea iubit, care este dintr`ai voștri. Ei vă vor spune tot ce se petrece pe aici. 10 Aristarh, tovarășul meu de temniță, vă trimete sănătate; tot așa și Marcu, vărul lui ... Genesa Capitol 33 Genesa 32 Genesa Capitol 33 1 Iacov a ridicat ochii, și s`a uitat; și iată că Esau venea cu patru sute de oameni. Atunci a împărțit copiii între Lea, Rahela, și cele două roabe. 2 A pus în frunte roabele cu copiii lor, apoi pe Lea cu copiii ei, și la urmă pe Rahela cu Iosif. 3 El însuș a trecut înaintea lor; și s`a aruncat cu fața la pămînt de șapte ori, pînă ce s`a apropiat de tot de fratele său. 4 Esau a alergat înaintea lui; l -a îmbrățișat, i s`a aruncat pe grumaz, și l -a sărutat. Și au plîns. 5 Esau, ridicînd ochii, a văzut femeile și copiii, și a zis: ,,Cine sînt aceia?`` Și Iacov a răspuns: ,,Sînt copiii, pe cari i -a dat Dumnezeu robului tău.`` 6 Roabele s`au apropiat, cu copiii lor, și s`au aruncat cu fața la pămînt; 7 Lea și copiii ei deasemenea s`au apropiat, și s`au aruncat cu ... Deuteronomul Capitol 25 Deuteronomul 24 Deuteronomul Capitol 25 1 Cînd doi oameni vor avea o ceartă între ei, și se vor înfățișa înaintea judecății ca să fie judecați, celui nevinovat să -i dea drumul, iar pe cel vinovat să -l osîndească. 2 Dacă cel vinovat este osîndit să fie bătut, judecătorul să pună să -l întindă la pămînt și să -i dea în fața lui un număr de lovituri potrivit cu greutatea vinei lui. 3 Să nu pună să -i dea mai mult de patruzeci de lovituri, ca nu cumva, dîndu -i mai multe lovituri decît atît, fratele tău să fie înjosit înaintea ta. 4 Să nu legi gura boului, cînd treieră grîul. 5 Cînd frații vor locui împreună, și unul din ei va muri fără să lase copii, nevasta mortului să nu se mărite afară cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s`o ia de nevastă, și să se însoare cu ea ca cumnat. 6 Întîiul născut, pe care -l va naște, să moștenească pe fratele cel mort și să -i poarte numele, pentruca numele acesta să nu fie șters din Israel. 7 Dacă omul acesta nu vrea să ia pe cumnată-sa, ... Judecatorii Capitol 2 Judecatorii 1 Judecatorii Capitol 2 1 Îngerul Domnului S`a suit din Ghilgal la Bochim, și a zis: ,,Eu v`am scos din Egipt, și v`am adus în țara pe care am jurat părinților voștri că v`o voi da. Am zis: ,Niciodată nu voi rupe legămîntul Meu cu voi; 2 și voi să nu încheiați legămînt cu locuitorii din țara aceasta, ci să le surpați altarele.` Dar voi n`ați ascultat de glasul Meu. Pentruce ați făcut lucrul acesta? 3 Am zis atunci: ,Nu -i voi izgoni dinaintea voastră; ci vă vor sta în coaste, și dumnezeii lor vă vor fi o cursă.`` 4 După ce a spus Îngerul Domnului aceste vorbe tuturor copiilor lui Israel, poporul a ridicat glasul și a plîns. 5 Au pus locului aceluia numele Bochim (Ceice plîng); și au adus jertfe Domnului acolo. 6 Iosua a dat drumul poporului, și copiii lui Israel au plecat fiecare în moștenirea lui, ca să ia țara în stăpînire. 7 Poporul a slujit Domnului în tot timpul vieții lui Iosua, și în tot timpul vieții bătrînilor cari au trăit ... Rut Capitol 1 Judecatorii 21 Rut Capitol 1 1 Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete în țară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevastă-sa și cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în țara Moabului. 2 Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, și cei doi fii ai lui se numeau Mahlon și Chilion: erau Efratiți, din Betleemul lui Iuda. Ajungînd în țara Moabului, și-au așezat locuința acolo. 3 Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, și ea a rămas cu cei doi fii ai ei. 4 Ei și-au luat neveste Moabite. Una se numea Orpa, și cealaltă Rut, și au locuit acolo aproape zece ani. 5 Mahlon și Chilion au murit și ei amîndoi, și Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei și fără bărbat. 6 Apoi s`a sculat, ea și nurorile ei, ca să se întoarcă în țara ei din țara Moabului, căci aflase în țara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său și -i dăduse pîne. 7 Ea a ieșit din locul în care locuia însoțită de ... 1 Samuel Capitol 28 1 Samuel 27 1 Samuel Capitol 28 1 Pe vremea aceea, Filistenii și-au strîns taberile și au făcut o oștire ca să pornească cu război împotriva lui Israel. Achiș a zis lui David: ,,Să știi că vei veni cu mine la oștire, tu și oamenii tăi.`` 2 David a răspuns lui Achiș: ,,Ei bine, vei vedea ce va face robul tău.`` Și Achiș a zis lui David: ,,De aceea te voi pune păzitorul capului meu în tot timpul.`` 3 Samuel murise. -Tot Israelul îl plînsese, și -l îngropaseră la Rama în cetatea lui. Saul îndepărtase din țară pe cei ce chemau morții și pe cei ce ghiceau. 4 Filistenii s`au strîns, și au venit de au tăbărît la Sunem: Saul a strîns pe tot Israelul și au tăbărît la Ghilboa. 5 La vederea taberii Filistenilor, Saul a fost cuprins de frică, și un tremur puternic i -a apucat inima. 6 Saul a întrebat pe Domnul și Domnul nu i -a răspuns nici prin vise, nici prin Urim..., nici prin prooroci. 7 Atunci Saul a zis ... 2 Samuel Capitol 12 2 Samuel 11 2 Samuel Capitol 12 1 Domnul a trimes pe Natan la David. Și Natan a venit la el și i -a zis: ,,Într`o cetate erau doi oameni, unul bogat și altul sărac. 2 Bogatul avea foarte multe oi și foarte mulți boi. 3 Săracul n`avea nimic decît o mielușa, pe care o cumpărase; o hrănea, și o creștea la el împreună cu copiii lui; ea mînca din aceeaș bucată de pîne cu el, bea din acelaș pahar cu el, dormea la sînul lui, și o privea ca pe fata lui. 4 A venit un călător la omul acela bogat. Și bogatul nu s`a îndurat să se atingă de oile sau de boii lui, ca să pregătească un prînz călătorului care venise la el; ci a luat oaia săracului, și a gătit -o pentru omul care venise la el.`` 5 David s`a aprins foarte tare de mînie împotriva omului acestuia, și a zis lui Natan: ,,,Viu este Domnul că omul care a făcut lucrul acesta este vrednic de moarte. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STĂRUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru STĂRUI. ... STĂRUITÓR , - OÁRE , stăruitori , - oare , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care stăruie , care insistă ; insistent . 2. Perseverent ; neclintit , ferm , tenace . [ Pr . : - ru - i - ] - Stărui ... ÎNCĂPĂȚÂNÁ , încăpățânez , vb . I . Refl . A stărui ÎNCĂPĂȚÂNÁT , - Ă , încăpățânați , - te , adj . Care stăruie cu îndârjire și fără flexibilitate ; îndărătnic . V. ... ÎNDĂRĂTNICÍ , îndărătnicesc , vb . IV . Refl . A stărui ... BĂRĂNÍ , bărănesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A stărui ... CIHĂI , cihăiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A stărui ... INSISTÁ , insíst , vb . I . Intranz . A stărui ... INTERCÉDE , intercéd , vb . III . Intranz . ( Rar ) A interveni , a stărui ... undeva neclintit , a nu se mișca ( dintr - un loc ) , stingherind pe cineva . A sta lipcă pe capul cuiva = a stărui mult pe lângă cineva . A se ține lipcă de cineva = a însoți pe cineva peste tot ( stingherindu - l cu prezența sa ... ... MIJLOCÍ , mijlocesc , vb . IV . Intranz . A stărui ... obsedez , vb . I . Tranz . ( Despre imagini , idei , sentimente etc . ) A urmări , a preocupa intens și permanent pe cineva , a stărui Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||