Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LUCRAT, LUCRĂTOR, CIOCĂNI, DOGĂRIE, MOCOȘI, SCHIMB, TURĂ, UCENICI, ÎMPLETI, ÎMPLETIT ... Mai multe din DEX...

LUCRA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LUCRÁ, lucrez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A efectua, a presta o muncă, a face un lucru; a munci. * Expr. (Trans.) A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă. 2. Intranz. A fi în mișcare, în acțiune; a dezvolta o activitate într-o direcție oarecare; a funcționa. 3. Intranz. A acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient. 4. Tranz. A da unui material brut altă formă, făcând din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa. ** A clădi, a construi. ** A face, a confecționa; a fabrica. ** A coase, a broda; a împleti. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A unelti împotriva cuiva. [Prez. ind. și: (reg.) lúcru] - Lat. lucubrare.

Sursa : DEX '98

 

A lucraa (se) odihni, a ședea, a trândăvi, a trântori

Sursa : antonime

 

LUCRÁ vb. v. acționa, complota, conjura, conspira, unelti.

Sursa : sinonime

 

LUCRÁ vb. 1. v. munci. 2. v. activa. 3. a funcționa, a servi, a sluji, (înv.) a posluşi. (\~ de 20 de ani ca laborantă.) 4. v. prelucra. 5. v. cultiva. 6. v. funcționa.

Sursa : sinonime

 

lucrá vb. (sil. -cra), ind. prez. 1 sg. lucréz, 2 sg. lucrézi, 3 sg. și pl. lucreáză

Sursa : ortografic

 

A LUCR//Á \~éz 1. intranz. 1) A acționa depunând eforturi susținute (fizice sau intelectuale); a depune o muncă; a munci. \~ la uzină. \~ din greu. * \~ ca un rob a presta o muncă foarte grea, obosind peste măsură. 2) A exercita o activitate profesională sau o specialitate; a munci. \~ ca medic. 3) A depune un efort fizic sau/și intelectual susținut permanent (pentru a obține un rezultat util); a munci. 4) (despre mecanisme, vehicule, organe, mașini, aparate etc.) A fi în acțiune; a-și îndeplini funcția; a funcționa; a merge. 5) A acționa în mod eficace; a avea efect. Legea \~ează. Medicamentul \~ează. 2. tranz. A supune unei acțiuni sistematice (pentru a modifica forma, a face folositor etc.); a modifica prin muncă. \~ pământul. \~ lemnul. [Sil. lu-cra] /<lat. lucrare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LUCRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 368 pentru LUCRA.

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan G. Pelivan

Alexei Mateevici - Către Ioan G. Pelivan Către Ioan G. Pelivan de Alexei Mateevici Satul Zaim 6 octombrie 1906 Dragă domnule Ioane, Am primit scrisoarea d-tale și imediat m-am și așezat să-ți dau răspuns la ea, căci, deocamdată, n-am alte ocupații decât scrisul și cititul. Mare bucurie mi-a dat mie această scrisoare, mulțumită acelui ton călduros și cordial ce o pătrunde. Sunt convins că, cu toata rușinea la care am ajuns azi noi, băsărăbenii, ne trebuie mai mulți oameni de felul d-tale, și atunci Basarabia e scăpată de sclavie și poate cu dreptate visa la acel strălucit viitor de aur, ce i-a prezis poetul Bolintineanu și care, desigur, acolo, deja se împlinește. Însă la noi, în Basarabia, …parcă te iau fiorii, când începi povestea suferințelor poporului nostru moldovean și a acelor înjosiri, ce i-a fost scris să îndure. Însă poporul deja se deșteaptă; soarele renașterii a început să arunce și asupra românimii băsărăbene razele sale strălucitoare și înviorătoare. Și fără îndoială, la urma urmelor, cu ajutorul generoșilor și înțelepților săi conducători, și ea se va porni pe calea luminii și ...

 

Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului

... V-oi zidi de vii Chiar în temelii!" II Meșterii grăbeau, Sferile-ntindeau, Locul măsurau, Șanțuri largi săpau, Și mereu lucrau, Zidul ridicau, Dar orice lucra Noaptea se surpa! [4] A doua zi iar, A treia zi iar, A patra zi iar Lucrau în zadar ... temelii! Meșterii cei mari, Calfe și zidari, Tremurau lucrând, Lucrau tremurând Zi lungă de vară Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: ,,Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De ... ea, Tot mereu plângea Și mereu zicea: ,,Manole, Manole Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi frânge!" Manole turba Și mereu lucra. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare, Pân' la buzișoare, Pân' la ochișori, Încât, vai de ea, Nu se mai ...

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui câmp vor fi acele dreptăți cetățenești și naționale, la care năzuim noi cu toții. Soarta noastră e în mâinile noastre și, numai având privirile întotdeauna îndreptate la deșteptare, ne vom deștepta. Să nu uităm că nația (norodul) noastră are în sine mari puteri ascunse, care așteaptă numai dezvoltarea (desfășurarea) lor. Și odată desfășurate, ele pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. Să ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. Să ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și să știm că deșteptarea noastră stă numai într-o muncă culturală (de minte). Trebuie să avem în vedere că asta-i scăparea noastră de întuneric. De pildă, începutul binevoinței pentru limba moldovenească are mare însemnătate pentru alegeri la noi în Basarabia, care ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și albina (Stamati)

Constantin Stamati - Vulturul şi albina (Stamati) Vulturul și albina de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fericit om este care se preamărește în lume Prin servicii și vrednicie, Făcând sunet între oameni a lui isprăvi mari și nume, Dar cât îi demn de cinste și cel ce în sărăcie Necunoscut și smerit trudește și ostenește Pentru binele comun. Care nici o recompensă alta nu sperează Decât pacinicul său cuget în taină se fălește Că putu folos să facă ca un patriot prea bun, Precum vulturul odată, văzând harnica albină Zburând din floare în floare, ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De tine foarte mi-i milă, Că ești de tot ticăită, Măcar că ești învățată și lucrezi cu iscusință; Dar în stup sunt mii ca tine ce lucrează cu silință, Lipind faguri vara toată, Și, în fine, pentru trudă nu câștigați altă plată Decât că cel ce culege Rodul vostru nu alege, Care au lucrat mai cu deosebire, Și căruia i se cade răsplătire. Deci între mine și tine este mare osebire, Căci eu aripele mele le deschid cu sunet mare, Mă sui mai pe sus de nouri, împrăștii frică și groază Păsărilor zburătoare, Încât ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

... vreme și să ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine, cu atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit și că vechilul său avea și el dreptate cînd spunea că ...

 

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români

Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji şi români Liberalii engleji și români de Ion Luca Caragiale Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deși cuprinde numai și numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanță prin armele ce procură atât adversarilor cât și partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privința depeșei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeșă cuprindea, după cum se știe, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privința emirului din Cabul, și arăta în ce și pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administrației d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamații din partea membrilor acelor administrații. În deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme, trebuia să se crează atins. În adevăr, el a și protestat cu putere și cu mult necaz prin coloanele ziarului Daily News. Depeșa lordului Cranbroock, după părerea ducelui d'Argyll, dă seama despre ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și albina (Stamati)

Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul şi albina (Stamati) Vulturul și albina de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fericit om este care se preamărește în lume Prin servicii și vrednicie, Făcând sunet între oameni a lui isprăvi mari și nume, Dar cât îi demn de cinste și cel ce în sărăcie Necunoscut și smerit trudește și ostenește Pentru binele comun. Care nici o recompensă alta nu sperează Decât pacinicul său cuget în taină se fălește Că putu folos să facă ca un patriot prea bun, Precum vulturul odată, văzând harnica albină Zburând din floare în floare, ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De tine foarte mi-i milă, Că ești de tot ticăită, Măcar că ești învățată și lucrezi cu iscusință; Dar în stup sunt mii ca tine ce lucrează cu silință, Lipind faguri vara toată, Și, în fine, pentru trudă nu câștigați altă plată Decât că cel ce culege Rodul vostru nu alege, Care au lucrat mai cu deosebire, Și căruia i se cade răsplătire. Deci între mine și tine este mare osebire, Căci eu aripele mele le deschid cu sunet mare, Mă sui mai pe sus de nouri, împrăștii frică și groază Păsărilor zburătoare, ...

 

Vasile Pogor - Poezie

... ce zădărește patimile sufletești     Și apa care dă vlagă vînzoșiei cei trupești,     Întoarse la a lor vecinic și îmbelșugat izvor     Nu vor mai lucra în trupul pomenitului Pogor ?     Dar neam trece și neam vine, iar pămîntul în veac stă     Acest adevăr prostatic pentru ce mă întristă,     Cît în mormînt ...

 

Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)

... pe mine, care până acuma n-am făcut nici bine, nici rău, să încep măcar a face ceva. Să încep a lucra și apoi să mă critice, fie chiar nevolnicii și răufăcătorii; dar să-mi dea pace să încep. A critica și învinovăți chiar pe ...

 

Alecu Donici - Musca

Alecu Donici - Musca Musca de Alecu Donici De la arat un plug Venea încet spre casă Și, la un bou pe jug, O muscă se-așezase. Iar ei, spre-ntâmpinare, O altă muscă-n zbor Îi face întrebare: — De unde, dragă sor'? — Și mai întrebi de unde! Ei musca îi răspunde C-un aer supărat. Au nu pricepi ce facem? Nu vezi că noi ne-ntoarcem Din câmp, de la arat! Spre laudă deșartă Mulți zic: noi am lucrat, Când ei lucrează-n faptă, Ca musca la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUCRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 260 pentru LUCRA.

LUCRAT

... LUCRÁT s . n . Faptul de a lucra . - V. lucra

 

LUCRĂTOR

... vie ) Care dă rod . II. S . m . și f . Persoană care muncește producând bunuri materiale ; p . gener . orice om care muncește ( într - un anumit domeniu ) . - Lucra

 

CIOCĂNI

... cu degetul ( îndoit ) în ușă , în fereastră ( pentru a solicita intrarea , pentru a atrage atenția etc . ) . 2. Intranz . A lucra ceva lovind cu ciocanul ^1 ; p . ext . a face , a lucra

 

DOGĂRIE

DOGĂRÍE^1 s . f . Meseria dogarului ; butnărie . - Dogar + suf . - ie . DOGĂRÍE^2 , dogării , ( 1 ) s . f . 1. Atelier în care se lucrează obiecte din doage . 2. Cantitate de obiecte lucrate din doage . - Doagă + suf . -

 

MOCOȘI

... MOCOȘÍ , mocoșesc , vb . IV . Intranz . și refl . ( Pop . și fam . ) A lucra îndelung , cu migală ( la ceva ) ; a pierde prea mult timp la o treabă , a lucra

 

SCHIMB

SCHIMB , schimburi , s . n . 1. Înlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva ( de aceeași natură ) . 2. Faptul de a ceda un lucru , un bun , pentru a lua altul în locul lui ; procesul circulației mărfurilor ca formă de repartizare a bunurilor produse de societate . 3. ( Fiz . ) Trecere a unei energii , a unei sarcini electrice , a unei particule etc . de la un sistem fizic la altul , dintr - o parte în alta . 4. Totalitatea lucrătorilor , funcționarilor etc . care se găsesc în același interval de timp la lucru într - o secție , într - un serviciu etc . în care lucrează mai multe rânduri de angajați ; echipă de lucrători sau persoane care , după un interval de timp determinat , înlocuiește sau este înlocuita în muncă de altă echipă sau de altă persoană ; interval de timp cât lucrează astfel o echipă sau o persoană . 5. ( Mai ales la pl . ) Rufărie de corp ( sau de pat ) care înlocuiește pe cea murdară ;

 

TURĂ

TÚRĂ^2 , ture , s . f . Piesă , în formă de turn , la jocul de șah ; turn ( 2 ) . TÚRĂ^1 , ture , s . f . 1. Totalitatea salariaților care lucrează în același timp și după același program într - o întreprindere sau instituție în care se lucrează cu mai multe schimburi ; schimb . 2. ( Rar ) Tur ^1 ( 1 ) . 3. ( Înv . și reg . )

 

UCENICI

... IV . Intranz . A învăța o meserie lucrând , activând pe lângă un meșter sau , p . gener . , pe lângă o persoană pricepută ; a lucra

 

ÎMPLETI

... A reuni , a împreuna mai multe fire , jurubițe etc . 2. Tranz . A strânge părul în cozi . 3. Tranz . A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele , din flori etc . ; spec . a face o împletitură din fire de lână ...

 

ÎMPLETIT

ÎMPLETÍT^2 , - Ă , împletiți , - te , adj . 1. ( Despre fire , jurubițe etc . ) Reunit , încrucișat cu altele într - un anumit fel ; ( despre obiecte ) lucrat din fire de lână , bumbac , cânepă etc . sau din nuiele , flori etc . , dispuse într - un anumit fel . 2. ( Despre păr ) Strâns în cozi , făcut cozi . 3. ( Adesea fig . ) Încrucișat , încolăcit . - ÎMPLETÍT^1 s . n . Împletire . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...