Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: SUBIECTIV

  Vezi și:SUBIECTIV, SUBIECTIVITATE, ARTIFICIAL, , CONJUNCTURĂ, COT, CUM, DECADENTISM, FICȚIONALISM, IMANENTISM ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SUBIECTIVA: SUBIECTIVĂ.

 

SUBIECTIVA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUBIECTIVÁ, subiectivez, vb. I. Tranz. A prezenta, a înfățișa ceva în felul sau personal; a imprima un caracter personal unei acțiuni. - Din fr. subjectiver.

Sursa : DEX '98

 

subiectivá vb. (sil. -biec-; mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subiectivéz, 3 sg. și pl. subiectiveáză

Sursa : ortografic

 

SUBIECTIVÁ vb. I. tr. A înfățișa, a prezenta (ceva) în felul său personal de a privi; a da un caracter personal; subiectiviza. [Pron. -bi-ec-. / cf. fr. subjectiver].

Sursa : neologisme

 

SUBIECTIVÁ vb. tr. a înfățișa, a prezenta (ceva) în felul său personal; a da un caracter personal. (< fr. subjectiver)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SUBIECTIVA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru SUBIECTIVA.

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

... ale vieții. Din această cauză omul de litere trebuie să fie și un luptător social. 7. ...scriitorul se naște pesimist ori optimist, cerebral sau pasional, subiectiv ori obiectiv etc. ... Izbutește, dacă se naște într-o lume cu același fel de a simți. Și, desigur, într-o oarecare măsură e ...

 

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

George Coşbuc - Un imn preasfintei gramatice Un imn preasfintei gramatice de George Coșbuc Te salut pe tine, - articol cauzal și omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale, Rădăcini prin apoziții singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n viitor, Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor, Vă salut! Și tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc, Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc! Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative strict coordonate-n mod Și superlativ prezinte derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin adverbii ca moțiune, Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune, Mod superlativ generic omonim adversativ, Plenison ca negațiune, iar în fond apelativ Cu prefix și cu gerunzii posesivo - cardinale, Morfologice prin sunet și prin stări adverbiale. Dați cu fuga sinonime prin funcțiune și raport, Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort! Dar în locu-i înviară prezumtive ...

 

George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece

George Topîrceanu - Şt. O. Iosif: Patriarhale şi cântece Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece de George Topîrceanu Despre Iosif s-a spus la început că face parte din școala lui Coșbuc . Și de atunci așa a rămas. El a fost definitiv categorisit în conștiința publicului, după critica grăbită de atunci, sub această etichetă sumară și precisă. Ceea ce părea că justifică această apropiere a fost faptul că amândoi poeții aduceau în opera lor subiecte și atmosferă de la țară, și anume din Ardeal, iar Iosif venea în urma lui Coșbuc cu câțiva ani. Dar tot așa s-ar putea spune, de pildă, că păunul seamănă cu vulpea fiindcă amândoi au coadă lungă. În afară de valoarea lor prea inegală, cei doi poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif — tocmai dimpotrivă: un poet sentimental liric, reflexiv. Despre Coșbuc, cu clasicismul lui cronologicește exotic, s-a ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... lui de viață --, e națională adesea numai întru atâta întru cât sufletul unui individ poartă pecetea sufletului poporului din care face parte. Dar acest element subiectiv național apare și în proză, chiar și în cea mai obiectivă. E atitudinea scriitorului față de lucrurile zugrăvite. Acest element se adaugă deci, și el ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

... i le oferă viața; frescă, din cauza importanței pe care le-o dă impresionabilitatea pururi trează, sufletul lacom de emoții, imaginația promptă în amăgiri. Caracterul subiectiv și liric al operei dnei Papadat-Bengescu ne arată că avem a face mai mult cu un poet decât cu un prozator. Dna ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice Asupra criticii metafizice și celei științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Răspuns dlui Bogdan Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. LESSING ( Hamburgische Dramaturgie , 296) Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

 

Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol) Alecsandri de Paul Zarifopol Cu generația lui Alecsandri, occidentalizarea societății și a literaturii românești se modifică: tineretul moldovean, cultivat în Apus, începe a critica însăși influența aceasta apuseană. Îl cuprinsese grija de a nu fi decât imitator. E preocupat de a se emancipa de Apus, cum se emancipase de Orient; și bucuros ar fi adoptat formula naționalistă din timpurile noastre: prin noi înșine! Alecu Russo, unul dintre prietenii de aproape ai lui Alecsandri și insuflător de idei al acestuia, formulează precis simptomul nou ce caracteriza tinerimea intelectuală de la 1848. El zice: oamenii de astăzi uită că nu au avut tinerețe. În ziua răsăririi lor, pe la 1835, cel mai tânăr din ei era mai bătrân încă decât cel mai bătrân din bătrâni. Într-un curs de 20 de ani, mai mult a trăit Moldova decât în cele de pe urmă două veacuri. Întâmplările lumii de primprejur mureau la granița țării; vălmășagul veacului îi găsea și-i lăsa liniștiți. Ei au deschis ochii într-un leagăn moale de obiceiuri orientale; noi am răsărit în larma ideilor nouă ochii și gândul părinților se îndreptă la Răsărit, ...

 

Titu Maiorescu - Poeți și critici

Titu Maiorescu - Poeţi şi critici Poeți și critici de Titu Maiorescu 1886 Sunt de-abia 14 ani (acum sunt 36), de când prin câteva articole sub numele Direcția nouă în poezie și proză ne-am încercat să arătăm ce trebuie să se ceară de la o mișcare sănătoasă a literaturei române. Acele articole erau purtate de oarecare speranță, dar de mai puțină încredere. În poezie, Pastelurile lui Alecsandri erau un semn de renaștere, asupra lui Eminescu - "poet în puterea cuvântului" - se atrăgea luarea-aminte a publicului, Șerbănescu, Petrino, Matilda Cugler, Bodnărescu erau aprețiați. În proză - cu împotrivire energică în contra pedantismului Ciparo-Barnuțio-Pumnian - se cerea limba firească a poporului român, iubire de adevăr și cunoștință de cauză; din proza curat literară se relevau Alecsandri, Iacob Negruzzi, Gane; din proza științifică, între altele, primele încercări ale d-lor P. P. Carp, Lambrior, Th. Rosetti, Xenopol, chiar și ale d-lor Burla și Panu. Dacă privim astăzi la literatura din ultimii ani, timida speranță de atunci se poate schimba într-o încredere sigură pentru direcția sănătoasă a lucrărilor intelectuale în România. Nu doară că toți cei salutați la 1872 au împlinit ceea ...

 

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBIECTIVA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru SUBIECTIVA.

SUBIECTIV

... că baza a tot ce există este conștiința individuală ; care neagă faptul că îndărătul senzațiilor se află obiectele reale , independente de om . Idealism subiectiv . 2. Care are un caracter personal , care se petrece în conștiința cuiva ; care , într - o judecată , acțiune etc . , ține seamă numai de sentimentele , de pornirile ...

 

SUBIECTIVITATE

... SUBIECTIVITÁTE s . f . Însușirea de a fi subiectiv ( 2 ) ; atitudine subiectivă , părtinitoare față de cineva sau de ceva ; subiectivism ( 2 ) . - Subiectiv

 

ARTIFICIAL

ARTIFICIÁL , - Ă , artificiali , - e , adj . 1. Care imită un produs al naturii , care nu este natural ; artificios , contrafăcut . 2. Nesincer , prefăcut , factice . 3. ( Adesea adverbial ) Care este făcut după criterii subiective , arbitrare . Clasificare artificială . [ Pr . : - ci -

 

CĂ conj . 1. Introduce propoziții subordonate : a ) completive ; Am spus că nu pot veni ; b ) subiective : Așa - i c - a venit și rândul meu ? ; c ) atributive : Gândul că nu pot pleca mă chinuie ; d ) ( cauzale ) căci , fiindcă . Hai acasă că - i târziu ; e ) ( consecutive ) încât , de . E atât de slab , că - l bate vântul ; f ) ( concesive ) deși , cu toate că , măcar că . Și omul , că - i om , și nu poate să înțeleagă ; g ) ( temporale ) după ce , când . Acum că ne - am odihnit , pot să - ți povestesc întâmplarea . 2. ( Pop . ) Și . Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu mi - oi feșteli eu obrazul ! 7. ( În formarea unor loc . ) Cum că , după ce că , măcar că

 

CONJUNCTURĂ

... CONJUNCTÚRĂ , conjuncturi , s . f . Totalitatea factorilor de ordin obiectiv și subiectiv , de condiții și de împrejurări care exercită o influență asupra evoluției unui fenomen sau asupra unei situații la un moment dat , într - un anumit sector ...

 

COT

... în Muntenia ) sau cu 0 , 637 metri ( în Moldova ) , care reprezenta distanța de la cot ( I 1 ) până la încheietura palmei ; p . ext . măsură considerată , subiectiv

 

CUM

CUM adv . , conj . A. Adv . I. ( Interogativ ) . 1. În ce mod ? Cum ai făcut de ai venit ? 2. ( Exprimă părerea de rău , contrarietatea , surpriza , mirarea , indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura în care , pe cât . Nu mă vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce o propoziție subiectivă ) Cum te porți nu e

 

DECADENTISM

DECADENTÍSM s . n . Denumire generică dată tendințelor unor curente literar - artistice de la sfârșitul sec . XIX și începutul sec . XX de către propriii protagoniști , care opun realității o lume a stărilor de spirit subiective , considerată ca singura autentică . V.

 

FICȚIONALISM

FICȚIONALÍSM s . n . ( Fil . ) Concepție idealist - subiectivă după care cunoașterea se bazează pe ficțiune . [ Pr . : - ți -

 

IMANENTISM

IMANENTÍSM s . n . ( Fil . ) Doctrină idealist - subiectivă care susține că existența , realitatea reprezintă exclusiv proiecția

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...