Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNSERA, CINE-VERITE, CONTRARIA, FENOMEN, GĂSI, INSOLIT, INTERCEPTA, IZBI, MIRA, PÂNDI ... Mai multe din DEX...

SURPRINDE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SURPRÍNDE, surprínd, vb. III. Tranz. 1. A prinde pe cineva pe neașteptate asupra unui fapt. ** A găsi pe cineva nepregătit, neprevenit, a da peste cineva, a-l lua prin surprindere. 2. A mira, a uimi, a ului. 3. A băga de seamă, a observa (pe furiș), a sesiza; a remarca; a descoperi în mod brusc. - Din fr. surprendre (după prinde).

Sursa : DEX '98

 

SURPRÍNDE vb. 1. a găsi. (Moartea l-a \~ în somn.) 2. a prinde, (înv. și reg.) a pripi, (Mold., Transilv. și Ban.) a zăpsi. (L-a \~ asupra faptului) 3. a ajunge, a apuca, a prinde. (Ploaia i-a \~ în câmp.) 4. v. uimi. 5. v. epata. 6. v. frapa.

Sursa : sinonime

 

SURPRÍNDE vb. v. ademeni, amăgi, descoperi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.

Sursa : sinonime

 

surprínde vb. prinde

Sursa : ortografic

 

A SURPRÍNDE surprínd tranz. 1) (persoane) A prinde fără veste (asupra unui fapt); a prinde în flagrant delict. 2) A lua pe neașteptate; a prinde pe nepregătite. 3) A impresiona prin ceva neprevăzut. 4) (manifestări, acțiuni ale oamenilor) A descoperi pe neașteptate. \~ o conversație. [Sil. sur-prin-] /surprendre

Sursa : NODEX

 

SURPRÍNDE vb. III. tr. 1. A prinde pe cineva asupra unei fapte pe care intenționează s-o săvârșească pe ascuns. ** (Mil.) A cuceri pe neașteptate. 2. A mira, a uimi. 3. A observa (pe furiș); a descoperi. [P.i. surprínd, conj. -. / < fr. surprendre, după prinde].

Sursa : neologisme

 

SURPRÍNDE vb. tr. 1. a prinde pe cineva asupra unei fapte pe care intenționează s-o săvârșească pe ascuns. * (mil.) a cuceri pe neașteptate. 2. a mira, a uimi. 3. a observa (pe furiș); a descoperi. (după fr. surprendre)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SURPRINDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru SURPRINDE.

Alexandru Macedonski - Nu !

Alexandru Macedonski - Nu ! Nu ! de Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , III, 9, august 1882, p. 533. Îmi place să te văd zâmbind... Candoarea ta îmi place... Privindu-te, eu mă surprind Și zilnic n-aflu pace ! Eu aș putea dacă-aș voi Să fac să nască-n tine Simțirea ce s-ar învoi Cu patima din mine ! O simt, o știu, eu aș putea, Cu brațe arzătoare, Să-ți fac, de-ai vrea sau de n-ai vrea, O strânsă cingătoare ! Să tremuri subt fiori ce dorm Sau sunt în neființă Și-ntr-o clipire să transform Întreaga ta ființă ! Dar dacă stau și mă gândesc, Stăpân pe ezitare, În mine însumi hotărăsc C-ar fi o

 

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame Patru epigrame de Cincinat Pavelescu Pe când eram magistrat în Brăila, un prieten, judecător, mă roagă, la clubul Rally, să-l împrumut cu 25 lei, ca să ponteze la bacara. Neavând la mine această sumă, el m-a silit să fac câteva versuri unui simpatic bancher, pe care-l auzise cu câteva minute mai înainte lăudându-mă, și să-i cer, pe departe, douăzeci și cinci de lei. Îi trebuia numai atât ca să-și completeze suta de lei, hotărât s-o piardă. Șaptezeci și cinci se și duseseră. Bancherul îmi spusese că în țara asta e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o chouete de Ă©cartĂ©, a primit din parte-mi, pe un petic de hârtie, aceste rânduri: În țara asta de nimic, Unde talentul e o crimă, Mai lesne-i ...

 

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert Împăratul Albert de Constantin Negruzzi Întâmplările, astă dată, să părea că au favorizat pe confederați în tot felul. Noul an a libertății sunase pentru Elveția la 1 ianuar 1308 și la 15 a acestei luni, până a nu sosi încă veste la împăratul, el află stricarea armiei sale în Turinga; porunci îndată o nuouă strângere de oști, vesti că va mergi însusi în capul lor, și făcu cu obicinuita lui hărnicie toate gătirile astei nuouă campanii; ele era abia sfârșite, când cavalerul Beringuer de Landenberg sosi de la Unterwald și îi spuse cele ce să întâmplasâ. Albert îl ascultă cu nerăbdare și necrezare, apoi când nu îi mai rămasă nici o îndoială, întinse brațul în direcție celor trei cantoane și jură pe sabia sa și pe împărăteasca sa coronă să piarză până la cel mai din urmă din acei ticăloși țărani, cari, vor fi luat parte la revoltă. Landenberg făcu ce putu ca să-l întoarcă din idei de răzbunare; dar toate fură în zădar, împăratul zisă că va merge el singur împrotiva confederaților și însemnă la 24 făurar ziua plecării oștilor. La mai 1308 armia împărătească sosi pe ...

 

Dimitrie Anghel - Cum cântă marea

Dimitrie Anghel - Cum cântă marea Cum cântă marea de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 24 dec. 1906 În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare Și-ascult ce straniu cântă tumultuoasa mare. Atent îmi plec urechea, și-ascult notele-i grele, Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele, Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură, Ce vrea să spuie marea cu-nfricoșata-i gură. Dar apele-i țin taina, schimbând a ei cântare, Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare, Și-acum, ca supt imperiul unei porunci secrete, Își părăsește jocul, și-n larmă de trompete Își trâmbiță mânia, iar miile-i de crește Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste, Că cineva ascultă și-nseamnă cu mirare Ce poate să surprindă din larga ei

 

Dimitrie Anghel - Scrisoare (Anghel)

Dimitrie Anghel - Scrisoare (Anghel) Scrisoare de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 18 feb. 1907 (semnată Ion Fulga) Îți scriu, să știi că toate-s așa ca la plecare, Că n-an clintit un lucru de două săptămîni, — Pe masă o mănușă, zvîrlită la-ntîmplare, Păstrează încă forma frumoasei tale mîni. Și iată evantaiul și mica ta oglindă, — Oglinda, cea mai bună prieten-a femeiei, Ea cere poate-atîtea secrete să surprindă Cînd ușile-s supt paza neîndurat-a cheiei. — Și-afară de aceste, e-un miros blînd de floare Ce rătăcește, încă... sunt cei doi trandafiri, Care-au murit pe-ncetul în apa din pahare, Mărindu-mi întristarea cu două amintiri. Așa e-n casa noastră, iar cel ce ți-le scrie E-așa hursuz și jalnic, încît mă-ntreb de-s eu, Sau am murit ș-acuma trăiesc iar, cine știe, Și nu-s decît un paznic bătrîn într-un

 

Horațiu - Către Mercur

Horaţiu - Către Mercur Către Mercur de Horațiu , traducere de Mihai Eminescu Ode, III, 11 O, Mercur, a cărui poveți deprins-au Amphion, urnind după cântecu-i pietre, Și tu liră, care-n cald avânt din șapte                       Coarde suna-vei Templelor, ospețelor mari amică ­ Nu c-altădată, fără de grai ­ o, spune-mi Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i                       Plece urechea. Ea ca mânza tretină-n câmp se joacă, S-o atingi chiar nengăduind. Nu știe Rostul nunții; crudă rămâne pentru-a                       Soțului patemi. Tigri după tine se iau și codri, Râul care fuge spumând opri-l-ai, Alintându-l, fere-ndărăt portarul                       Orcului groaznic, Cerber ce cu sute de șerpi în creștet Ca ș-al furiilor, esalează ciumă Pe când spume fac și venin tustrele                       Limbile gurii. Chiar Ixion, Tytios chiar în silă Au zâmbit, deșartă rămas-au urna, A lui Danau fiici auzind cântarea-ți                       Fermecătoare. Lyde-ascultă crimele-acelor fiice, Căci pedeapsa lor e să umple vasul, Ce de-a pururi fără de fund se scurge ­                       Soarta-ndelungă Urmărește crimele mari în iad chiar: Căci păcat mai nelegiuit putea-s-ar Decât moarte soților lor cu aspru                        ...

 

Mihai Eminescu - Către Mercur

Mihai Eminescu - Către Mercur Către Mercur de Horațiu , traducere de Mihai Eminescu Ode, III, 11 O, Mercur, a cărui poveți deprins-au Amphion, urnind după cântecu-i pietre, Și tu liră, care-n cald avânt din șapte                       Coarde suna-vei Templelor, ospețelor mari amică ­ Nu c-altădată, fără de grai ­ o, spune-mi Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i                       Plece urechea. Ea ca mânza tretină-n câmp se joacă, S-o atingi chiar nengăduind. Nu știe Rostul nunții; crudă rămâne pentru-a                       Soțului patemi. Tigri după tine se iau și codri, Râul care fuge spumând opri-l-ai, Alintându-l, fere-ndărăt portarul                       Orcului groaznic, Cerber ce cu sute de șerpi în creștet Ca ș-al furiilor, esalează ciumă Pe când spume fac și venin tustrele                       Limbile gurii. Chiar Ixion, Tytios chiar în silă Au zâmbit, deșartă rămas-au urna, A lui Danau fiici auzind cântarea-ți                       Fermecătoare. Lyde-ascultă crimele-acelor fiice, Căci pedeapsa lor e să umple vasul, Ce de-a pururi fără de fund se scurge ­                       Soarta-ndelungă Urmărește crimele mari în iad chiar: Căci păcat mai nelegiuit putea-s-ar Decât moarte soților lor cu ...

 

Mihai Eminescu - Către Mercur (Horațiu)

Mihai Eminescu - Către Mercur (Horaţiu) Către Mercur de Horațiu , traducere de Mihai Eminescu Ode, III, 11 O, Mercur, a cărui poveți deprins-au Amphion, urnind după cântecu-i pietre, Și tu liră, care-n cald avânt din șapte                       Coarde suna-vei Templelor, ospețelor mari amică ­ Nu c-altădată, fără de grai ­ o, spune-mi Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i                       Plece urechea. Ea ca mânza tretină-n câmp se joacă, S-o atingi chiar nengăduind. Nu știe Rostul nunții; crudă rămâne pentru-a                       Soțului patemi. Tigri după tine se iau și codri, Râul care fuge spumând opri-l-ai, Alintându-l, fere-ndărăt portarul                       Orcului groaznic, Cerber ce cu sute de șerpi în creștet Ca ș-al furiilor, esalează ciumă Pe când spume fac și venin tustrele                       Limbile gurii. Chiar Ixion, Tytios chiar în silă Au zâmbit, deșartă rămas-au urna, A lui Danau fiici auzind cântarea-ți                       Fermecătoare. Lyde-ascultă crimele-acelor fiice, Căci pedeapsa lor e să umple vasul, Ce de-a pururi fără de fund se scurge ­                       Soarta-ndelungă Urmărește crimele mari în iad chiar: Căci păcat mai nelegiuit putea-s-ar Decât moarte soților lor ...

 

Nicolae Nicoleanu - Astăzi

... Nici biciul răzbunării cu flacări împletit A 'ncinge pretutindeni p'un suflet rătăcit; Căci deseori păcatul supt forme d'aurite S' arată și surprinde vederile răpite Ș'orbit omul se lasă pe brațele peirii, Crezând că strânge sînul dorit al fericirii. Căci verme fără sațiu și foc neadormit, Un ...

 

Vasile Alecsandri - Briar

... încă nici sate, nici orașe, Nici florile-omenirei cu chipuri drăgălașe; El, care ziua-ntreagă se-ngână cu un pai, Și-n cânticul de paseri surprinde-un dulce grai, Ce vis frământă gându-i, ce taină spune-ades Și stelelor din ceruri, și florilor din șes? III Trei zile sunt acuma ...

 

Vasile Alecsandri - Pastel chinez

... tresare, nalță ochii și cu dragoste zâmbește. Iar colo-n vecinătate, sus, în turn, ca un hurez, Un bătrân, pândind cu ochiul, taina dulce o surprinde

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SURPRINDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru SURPRINDE.

ÎNSERA

... pers . 3 ) A se face seară , a amurgi . 2. Intranz . A rămâne undeva până seara , a - l surprinde

 

CINE-VERITE

CINÉ - VERITÉ - VERITÉ s . n . ( Cin . ) Gen de cinematografie care acordă mare importanță improvizației și își propune să surprindă realitatea în toată spontaneitatea ei . [ Pr . : sineverité ] - Cuv .

 

CONTRARIA

... CONTRARIÁ , contrariez , vb . I. Tranz . A supăra sau a surprinde

 

FENOMEN

... etc . , care este accesibilă , perceptibilă în mod nemijlocit . 2. Proces , transformare , evoluție , efect etc . din natură și din societate . 3. Aspect , întâmplare , ființă , obiect care surprinde

 

GĂSI

... căutând anume ) ; a descoperi , a afla . 2. Tranz . ( Despre suferințe fizice sau despre moarte ) A cuprinde , a surprinde ( pe neașteptate ) pe cineva . 3. Refl . A se afla undeva , a fi ; a se afla într - o anumită situație ...

 

INSOLIT

... INSOLÍT , - Ă , insoliți , - te , adj . Care surprinde

 

INTERCEPTA

... INTERCEPTÁ , interceptez , vb . I . Tranz . A prinde , a reține un obiect în timpul mișcării lui ; a surprinde

 

IZBI

... lovi drept în față , în ochi . 3. Tranz . A ataca . 4. Tranz . Fig . A impresiona puternic pe cineva ; a surprinde

 

MIRA

... MIRÁ^1 , mir , vb . I . 1. Refl . și tranz . A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri ; a ( se ) minuna . 2. Refl . A nu - și da seama , a se întreba . MIRÁ ...

 

PÂNDI

... dintr - un loc ascuns ( cu scopul de a prinde , de a ataca , de a afla , de a surprinde etc . pe cineva sau ceva ) ; a spiona , a urmări . 2. Tranz . A urmări cu nerăbdare un moment favorabil , a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...