Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUB, ÎNTÂLNI, AFLA, EDEC, GĂSELNIȚĂ, GĂSIRE, GĂSIT, GĂSITOR, LIPSI, LOJĂ, NIMERI ... Mai multe din DEX...

GĂSI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. Tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. * Expr. (Fam.) A-și găsi beleaua = a se afla într-o situație neplăcută, a avea necazuri. (Intranz.) Ți-ai găsit! = ! de unde! nici gând! A-și găsi (sau, refl., a se găsi) ... = a-i veni (pe neașteptate și într-un moment nepotrivit) ..., a se apuca ... (Reg.) A (-i) găsi (cuiva) dreptate = a (-i) face (cuiva) dreptate. * (Loc. vb.) A-și găsi mormântul (sau moartea) = a muri. ** Tranz. și refl. A întâlni pe cineva sau a se întâlni cu cineva. * Expr. (Tranz.) A-și găsi omul (sau nașul, popa) = a da de cineva pe care nu-l poţi înșela sau birui, care te obligă te comporți cum se cuvine. te găsesc sănătos! formulă de salut la despărțire. ** A descoperi o nouă metodă, un nou preparat, un nou aparat etc. (în urma unor cercetări și studii prealabile). 2. Tranz. (Despre suferințe fizice sau despre moarte) A cuprinde, a surprinde (pe neașteptate) pe cineva. * Expr. Ce te-a găsit (de...)? = (exprimă reproșul) ce ai? ce ți s-a întâmplat (de...)? ce te-a apucat? 3. Refl. A se afla undeva, a fi; a se afla într-o anumită situație, împrejurare etc.; a se prezenta într-un anumit fel. 4. Tranz. A fi de părere ...; a socoti, a crede ... - Cf. sl. %gasiti% "a stinge".

Sursa : DEX '98

 

A găsia pierde

Sursa : antonime

 

A se găsia lipsi

Sursa : antonime

 

GĂSÍ vb. v. întâlni, vedea.

Sursa : sinonime

 

GĂSÍ vb. 1. a afla, a descoperi, (livr.) a depista, (astăzi rar) a pricepe, (înv. și pop.) a oblici, (pop. și fam.) a dibăci, a dibui, (înv.) a ispiti, a izvodi. (A \~ infractorul.) 2. a surprinde. (Moartea l-a \~ în somn.) 3. v. prinde. 4. v. afla. 5. a se afla, a exista, a fi, (pop.) a sta. (Se \~ acolo mărfuri în mare cantitate.) 6. a se afla, a fi, a sta. (Plicul se \~ pe masă nedesfăcut) 7. a se afla, a fi, a figura, a se număra. (Se \~ printre invitați.) 8. v. pomeni. 9. v. situa. 10. v. ști. 11. v. avea. 12. v. considera. 13. v. surprinde.

Sursa : sinonime

 

găsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găsésc, imperf. 3 sg. găseá; conj. prez. 3 sg. și pl. găseáscă

Sursa : ortografic

 

A SE GĂS//Í \~ésc intranz. 1) fam. (despre persoane) A trece prin același loc, venind în întâmpinare și continuându-și drumul în direcții opuse; a se încrucișa; a se întâlni. 2) A se afla în realitate; a exista; a fi. \~ la serviciu. /gasiti

Sursa : NODEX

 

A GĂS//Í \~ésc tranz. 1) (ființe, lucruri etc.) A scoate la iveală căutând sau din întâmplare; a descoperi; a afla. \~ strada. A-i \~ acasă. * A-și \~ nașul (sau popa) a da peste omul care poate -l pună la punct. A nu-și \~ locul a fi foarte îngrijorat. A-și \~ ... a-i veni pe neașteptate ...; a-l apuca ... 2) A obține în urma unui efort; a dobândi. \~ un apartament bun. 3) (despre suferințe fizice sau despre moarte) A cuprinde brusc; a lua pe neașteptate; a surprinde. 4) A socoti de cuviință; a crede. El \~ește lucrarea poate fi publicată. 5) A descoperi prin muncă creatoare; a inventa; a născoci. \~ rezolvarea problemei. \~ un pretext. 6) A putea aibă la dispoziție. \~ timp. \~ o ocazie. 7) (ființe, obiecte) A vedea într-o anumită stare sau situație. Am găsit ușa încuiată. L-am găsit dormind. /gasiti

Sursa : NODEX

 

găsí (-sésc, -ít), vb. - 1. A afla, a întîlni. 2. A afla, a descoperi. - 3. A afla, a observa, a constata. - 4. A considera, a crede, a socoti. - 5. (Refl.) A se afla, a fi prezent. - 6. (Impers.) A avea o idee. Sl. gasiti "a stinge" (DAR; Pușcariu, Lr., 282). Semantismul deosebit de ciudat, s-ar putea explica printr-un sens primitiv "a stinge suflînd" sau "a sufla", care ajunge astfel coincidă cu afflare › afla. Este de asemenea posibilă o confuzie, din partea subiectului rom., între sl. gasiti "a stinge" și sl. desiti, dositi "a afla". Evoluția semantică "a stinge" › "a potoli setea" › "a afla" (Skok, Dacor., IX, 217), nu pare probabilă. Nici der. din alb. gjëig "aflu" (Cihac, II, 717), din sb. gaziti "a trece prin vad" (Weigand, BA, III, 107) sau din gepidicul gasihts "acțiunea de a zări" (Gamillscheg, Rom. Germ., II, 252) nu par probabile. Der. găsitură, s.f. (descoperire); găselniță, s.f. (invenție, născocire stilistică), formație artificială modernă.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GĂSI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1014 pentru GĂSI.

Ion Luca Caragiale - Cadou...

... amiazi, între stradele Popa Tatu, Știrbei-vodă și Calea Victoriei, o pietricică de briliant în valoare de 3—400 de lei. Cel ce o va găsi să o aducă la d. Stasache Panaiotopolu, strada... numărul... unde va primi o recompensă de 20 de lei. â€� După ce citesc: — Te pomenești ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

... de mireasmă. O pată roșie ca sîngele ar fi trebuit, un roș puternic și scînteietor, și, aruncînd mănunchiul, cercetă grădina cu de-amănuntul, doar o găsi ce-i trebuia. Din strat în strat, păși purtîndu-și umbra mînei albe peste flori, pe răvare se apleacă, de-a lungul ostrețelor ... piatră al havuzului unde stătea fata privind mîhnită în fundul apelor, și-i întinse minunea, ce n-o aflase nimeni încă și nu se putea găsi nicăiri. Ca dintr-un vis deșteptată, fata privi, întinzîndu-și palidele mîini spre dînsul. Nesigură își întinsese mîinile ca și cum i-ar fi fost ...

 

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea fiind ca într-o parte, Fără de creieri în cap, Că tot așa seci au parte, Alți mai cu minte nu sap, Să tacă mijloc nu fuse, Taina inima-i rodea, Ș-apucînd, sori-sei spuse Că ea o tăcea gîndea. Soru-sa și ea îndată La bărbatul său a spus, Și el, fără judecată, De frate-său n-au ascuns. Frăte-său la altul iară Să o spuie au putut Și așa mai toți aflară Și tot satul au știut. Deci cel ce găsește banii, Trăgînd c-urechea prin sat, Văzînd că știu și dușmanii De ceea ce s-a-ntîmplat, Pricepu că vestea asta ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ...

 

Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune

Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Represiune pentru represiune de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 5 [22], 7 noiem. 1910. p. 65—67. Sunt cîțiva ani acuma de cînd colaborez la "Viața românească", unde am fost ospitalizat cu drag și am scris necenzurat de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus-zisei reviste. Apoi, a face artă după un anumit calapod și pentru un anumit scop ar fi monstruos, și diverșii scriitori care scriu astăzi, dacă ar fi făcut așa, ar fi fost, desigur, cu neputință să fie grupați. De altfel, un grup omogen și statornic, în afară de cei ce țin rubrici speciale, adică omogenitate anonimă, nu a fost niciodată. Scriitorii s-au perindat la întîmplare, au apărut și au dispărut la intervale, aducînd fiecare tributul fanteziei și muncii lui, după ...

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

George Topîrceanu - În jurul unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur e de vină, Că la ei în casă n-a fost zi senină. Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe, Care-i rabdă toate de când l-a luat. Că desigur alta nu l-ar fi răbdat Nici măcar o lună, însă biata fată Este bunătatea personificată ! Că-nainte Zoe până nu-l luase A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cînd era flăcău... Goldman de la Credit... Guță Popândău, Angrosist de vinuri, — o partidă rară Și cu care Mișu nici nu se compară — Toți cu situații și destul de "bine", Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine ! Că săraca Zoe când l-a cunoscut Era fără slujbă și dator vândut. Că de-atunci încoace ea zadarnic speră, Că el n-are-n casă nici o manieră, Nu respectă seara orele de masă, Rareori cu leafa nimerește-acasă, Frecventează ...

 

Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale

Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale Literatura politică a lui Caragiale de Paul Zarifopol Dând drumul unui năduf, ce ar putea părea vechi și adânc, scrie Caragiale doctorului Urechia, cu data de 27 decembrie 1907, următoarele: Intrarea în viața publică mi-a fost pân-acuma închisă de boierii și de ciocoii noștri pe simpla bănuială instinctivă că n-aș fi amantul destul de fidel al sacrei noastre Constituțiuni. De ce adică astăzi, la bătrânețe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, aratând pe față de ce sentimente sunt animat față de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale și politice la care am asistat și ca istoric, nu numai ca simplu comediante. Și deși mamelucărimea mă va huidui în unison, poate să am norocul ca în mulțimea lumii cinstite, inteligente și dezinteresate, să găsesc câteva aprobări, care să mă plătească cu prisos de necazurile înlungatei mele proscripțiuni. În o scrisoare precedentă către același (9 decembrie 1907), Caragiale anunțase intenția de a scoate o foaie săptămânală în sensul broșurii 1907, cu încrederea că, acum, scrisul său, dezvelind ticăloșia politicienilor, ...

 

Urmuz - Algazy %26 Grummer

... restituie toată literatura înghițită. El o vomită în mâinile lui Algazy... Dar bătrânul, în pântecul căruia fermenții bășicii înghițite începuse să trezească fiorii literaturii viitorului, găsi că tot ce i se oferă este prea puțin și învechit... Înfometați și nefiind în stare să găsească prin întunerec hrana ideală de care amândoi ... soțiile lui Algazy, care avea formă ele mătură, apăru pe neașteptate și... dând de două-trei ori, în dreapta și în stânga, mătură tot ce găsi la gunoi... Note ↑ E fosta firmă a unui cunoscut magazin de geamantane, portmoneuri etc. din capitală, rămasă astăzi sub un singur nume ...

 

Vasile Alecsandri - Românii de pe malurile Dunării

... istor nuci Pe brațe-mi să mi te culci Să facem dragoste dulci. Bădiță, la chip frumos, Fă-n pădurea cea din dos Că-i găsi un păltinel Să durezi luntre din el, Și-i găsi două nuiele Să durezi vâsle din ele". ,,Face-oi, puică, cum mă-nveți, Face-oi luntre și lopeți Să despic Dunărea-n două, Când a ...

 

Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)

... A. Russo era poet în toată puterea cuvântului; natura lui avea nevoie de orizonturi întinse, de aerul munților, de sunetul doinelor, și însă guvernul găsi de cuviință a-l rândui în slujbă și a-l închide între pereții unei judecătorii. Prin decretul domnesc din 22 mai ... sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă, cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii guvernului; asadar, iubite, tu nu mă vei găsi, la întoarcerca ta, lungit pe divanul tău și dându-mi aer de pașă. Când te vei revedea cu plăcere sub cerul patriei și sub tavanul ... grave prepusuri domnii judecători își frecară mâinile cu mulțumire și mă întemnițară cu convingerea cel puțin naivă că și-au salvat patria! Domnule conte! veți găsi, negreșit, că am tot dreptul să protestez în contra unui asemenea act arbitrar al autorităților subalterne din Dej, care, după ce au pus mâna pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GĂSI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 337 pentru GĂSI.

SUB

... a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț ...

 

ÎNTÂLNI

... recipr . A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile ; a avea întrevedere cu cineva . 3. Tranz . A găsi ; a descoperi . 4. Tranz . și refl . A ( se ) găsi , a ( se ) afla . 5. Tranz . și refl . recipr . A avea pe cineva drept adversar într - o competiție sportivă ; a se ...

 

AFLA

... despre ceva ; a căpăta informații , vești , noutăți despre ceva ; a auzi o veste , o noutate etc . 2. Tranz . A găsi , a descoperi ( căutând sau întâmplător ) . 3. Refl . A fi , a se găsi într - un loc , într - o poziție , într - o împrejurare oarecare ; a fi , a exista în realitate . 4. Tranz . ( Pop . ) A ...

 

EDEC

EDÉC , edecuri , s . n . 1. Odgon lung cu care se lega de catarg sau de babalele din proră o ambarcație sau o navă pentru a fi remorcată de pe mal împotriva curentului unui curs de apă . 2. Lucru care se găsește de multă vreme într - o gospodărie ; lucru necesar , p . ext persoană ( indispensabilă ) care se găsește de multă vreme

 

GĂSELNIȚĂ

... GĂSÉLNIȚĂ^2 , găselnițe , s . f . ( Fam . ) Situație de efect găsită și exploatată de cineva ( într - o operă literară , de critică etc . ) . - Găsi + suf . - elniță . GĂSÉLNIȚĂ^1 , găselnițe , s . f . Fluture mic , de culoare roșie - cenușie cu cercuri albe , ale cărui larve rod fagurii de miere ; molia - stupilor ...

 

GĂSIRE

... GĂSÍRE s . f . Acțiunea de a ( se ) găsi și rezultatul ei . - V. găsi

 

GĂSIT

... GĂSÍT s . n . Faptul de a găsi . V. găsi

 

GĂSITOR

... GĂSITÓR , - OÁRE , găsitori , - oare , s . m . și f . Persoană care a găsit un obiect pierdut . - Găsi

 

LIPSI

... LIPSÍ , lipsesc , vb . IV . 1. Intranz . A nu ( mai ) fi , a nu ( mai ) exista , a nu se ( mai ) găsi ( acolo unde în mod normal trebuia să se afle ) . 2. Intranz . ( Despre oameni ) A nu fi de față , a nu se ...

 

LOJĂ

LÓJĂ , loji , s . f . I. 1. Compartiment cuprinzând un număr redus de locuri pentru spectatori , așezat , alături de altele , în jurul incintei unei săli de spectacole . 2. Mic compartiment sau cabinet la unele clădiri , comunicând cu exteriorul , destinat unor servicii de îndrumare a publicului sau de pază . 3. ( În sintagma ) Lojă masonică = asociație de francmasoni . II. 1. Cavitate în floarea unei plante , în care se găsesc ovulele sau polenul ; cavitate în fructul unei flori , în care se găsesc semințele . 2. Loc ocupat de un organ sau de altă formație anatomică . [ Pl . și :

 

NIMERI

... etc . 2. Intranz . A sosi ( pe neașteptate , din întâmplare ) într - un anumit loc , într - un moment anume etc . 3. Tranz . A găsi pe cineva sau ceva ( din întâmplare sau alegând între mai multe posibilități ) . 4. Intranz . A găsi calea potrivită pentru o anumită situație sau împrejurare ; a izbuti să realizeze scopul propus . 5. Refl . A se întâmpla ca ceva ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...