Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FALȚ, INCIZIE, SPINTECĂTURĂ, ȘANFREN, BUTONIERĂ, CHEOTOARE, CICATRICE, COLȚ, CRANIOTOMIE, CRESTĂTURĂ, CRESTA ... Mai multe din DEX...

TĂIETURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TĂIETÚRĂ, tăieturi, s.f. 1. Acțiunea de a tăia; (concr.) locul unde s-a tăiat ceva; spec. rană provocată de un instrument tăios. ** Suprafața rezultată dintr-un corp după ce a fost tăiat. ** Fel, mod de a tăia. 2. Drum (adâncit) săpat de o apă în curgerea ei. ** Povârniș drept, prăpăstios; perete stâncos. 3. Croiala unei haine. ** Fig. Linie, trăsătură, contur. 4. Teren despădurit pe care se mai văd încă butucii. 5. Fig. (La pl.) Senzație de durere asemănătoare cu aceea provocată de o tăiere; junghiuri. 6. Ștersătură; fragment, text șters sau anulat. 7. Porțiune, articol decupat dintr-o tipăritură. [Pr.: -ie-] - Tăia + suf. -ătură.

Sursa : DEX '98

 

TĂIETÚRĂ s. v. circumcizie, curătură, înjunghietură, înțepătură, junghi, junghietură, linie, lumânărica-pământului, trăsătură.

Sursa : sinonime

 

TĂIETÚRĂ s. 1. v. despicătură. 2. v. croială. 3. (MIN.) șliț. (\~ într-un strat.) 4. v. anulare.

Sursa : sinonime

 

tăietúră s. f., g.-d. art. tăietúrii; pl. tăietúri

Sursa : ortografic

 

TĂIETÚR//Ă \~i f. 1) Loc tăiat. 2) Rană produsă de un obiect tăios. 3) Porțiune de pădure cu copacii tăiați. 4) Parte de text scoasă dintr-o publicație. 5) Linie care de-limitează forma unui obiect. 6) Croială a unei haine. 7) Fel de a tăia. 8) fig. Senzație de durere acută. /a tăia + suf. \~ătură

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TĂIETURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru TĂIETURĂ.

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei

Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ...

 

Vasile Alecsandri - Balaurul

... se făcea prin amestecarea sângelui. Când doi bărbați se decideau a se înfrăți, trebuia să-și facă ei pe brațul drept câte o tăietură în formă de cruce și să unească sângele lor. Acest obicei mistic, care în epoca de astăzi e mai de tot căzut, se ține negreșit ...

 

Emil Gârleanu - Calul

... celui de pe el, dar nici unul nu-l ajunse. Târziu, când se opri la un adăpost, în crupă îl ardea o usturime grozavă. O tăietură de sabie îl crestase adânc. Mâinile stăpânului îi spălară rana ușor, o legară și-l mângâiară îndelung pe coamă. Trecu și războiul. Întors acasă, își ...

 

George Coșbuc - Jertfele împăcării

George Coşbuc - Jertfele împăcării Jertfele împăcării de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X I În negura pădurii castelul îngrădit Cu șanțuri uriașe stă trist, mucigăit, Și numai câteodată în jurul său revine Mișcarea vieții calde, când paveze quirine Răsar de după ziduri — de două ori pe an. Atunci legionarii colosului roman Ies grabnici ca furtuna și tari ca răzbunarea, Dar nu le simți nici pasul, nici nu le-auzi strigarea, Se-mprăștie deodată și iar s-adună des Și pier în crâng. Se joacă ? Dar iată-i! Dânșii ies Mai mulți! Erau o sută și-acum ei sunt o mie, Mai iuți și mai năvalnici, mai plini de vijelie. S-amestecă, s-aruncă popor peste popor ! Ies fulgere din suliți, dar sulițele mor Zdrobite de pieptarul puternicelor zale ; Ajung acum la piepturi, cu pumnii-și fac ei cale Prin șiruri teutone : nici țipete de guri, Nici tropot nu s-aude ! Vezi numai izbituri De pumn, mișcare mută de braț și de secure. Și-n muta zvârcolire, ei intră în pădure Așa-ncleștați : și codrii iau flacără acum. Și ei se luptă- ...

 

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

Ion Luca Caragiale - Autoritate Autoritate de Ion Luca Caragiale Toamna trecută am făcut o cunoștință foarte interesantă — un tânăr poet și literat, fruct prețios al unui gimnaziu de provincie: tânărul meu a renunțat să termine cursurile, neputând reuși la examenul de corigență de la septemvrie. Prețiosul fruct, după trei ani de gimnaziu, s-a simțit destul de copt și, revoltat contra unei discipline stupide de programă, s-a dezlipit cu dispreț de craca sa pentru a veni să-și debiteze savoarea în vastul târg al Capitalei. Este un tânăr ca de vreo optsprezece ani, copil de văduvă; tatăl, fost impiegat comunal în orașul său, a murit de mult; mama, scăpătată, trăiește cu ce poate, coase, spală, calcă, servește la ocazie; are încă doi frați mai mici: aceia urmează la același gimnaziu. Poetul meu îmi spune cu oarecare ton de compătimire că aceia, ca niște mediocri ce sunt, vor să termine cursul și să caute a intra unul în seminar și altul în liceu ca bursieri ai statului; el nu s-ar fi înjosit niciodată să se facă bursier; e prea independent pentru asta, și apoi nu ...

 

Mihai Eminescu - Aur, mărire și amor

... fruntea pleșuvă și naltă, ochii mari, suri, cu desăvârșire limpezi, se uitau cu o cumințenie bonomă în norii ciubucului din care fuma, nasul avea o tăietură corectă și gura era desemnată cu o ironicfinețe. O femeie nu ― dar o fată s-ar mai fi putut înamora în el. Dacă fusese ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a XII Țiganii la sfat încep gâlceavă; Războiul atuncea li s-arată Cu toată curtea sa cea gubĂ¡ Ș-învrăjbește țigănia toată; Mulți voinici să-ucig în bătălie; Vlad de voia sa merge-în urgie. Așa zisă Goleman și-aștepta Vorbă-înțăleaptă să-i întărească, Dar' alții nu să putea deștepta Din atâte sfaturi să găsască Care-i mai bun, și cei mai cu minte Nu voia să să certe-în cuvinte. Atunci Bobul a să răbda nu poate Și zice: ,,Dă ț-ar hi mintea lungă Ca căciula, Golemane! poate Că-ar nimeri doar sfat să-ți ajungă A ne-îndupleca-întra-aceaiaș' parte, Unde vrei să ne duci pe departe. [1] Dar n-am mâncat încă stregoaie Nici mătrăgună, să nu sâmțim Când ar vra cine să ne despoaie!... Și pentru ce să nu grăbim Așa tare, într-un lucru care Poftește mai multă judecare? Au doară ca să te punem pe tine Vodă, sau doar ban, sau cevaș' altă, Și țiganii ție să să-închine? Iar' tu la dânșii cu sprânceană naltă Căutând în zios, să scĂșpii dăparte, Uitându-ți dă-opincile sparte! Dar nu!... ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Fata moşului Fata moșului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Copiii cutreierau voioși via părăginită. Un șir, ținându-se cu amândouă mâinile de mijloc, se încolăcea, strigând de frică să nu-i înhațe "mama-gaia". Fetele începuseră "de-a ulciorul". — Cum dai ulciorul? — Cum îl vezi, cu ochii verzi, ș-o lingură de păsat, să nu zacă de vărsat. Sub castani, oamenii stau de vorbă. Numai moș Doroftei judecă cel din urmă clondir și-l stoarce, picătură cu picătură. — Așa să se scurgă ochii fetelor după mine. — Ei, aș! ți-ai trăit traiul, ți-ai păpat mălaiul, zise una dintre femei. Mai bine ne-ai spune câte ceva, da mai altfel, nu ca nea Tămădueanu. — Hai să spunem ghicitori, zise Doroftei, începând a cânta, legănând capul, cam fără voie, aci pe-un umăr, aci pe celalt. Și lumea se grăbi a-i da de nimic ghicitorile lui. — Bulgăraș de aur, joacă pe piele de taur? — Soarele. — Nuia vâjâia, ocolii țara cu ea? — Gândul. — Șervet vărgat, pe Dunăre aruncat? — Șarpele. — Minți, moțato! — Curcubeul. — Ei, așa, așa mai merge. — ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru TĂIETURĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru TĂIETURĂ.

Leviticul Capitol 19

Leviticul Capitol 19 Leviticul 18 Leviticul Capitol 19 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește întregei adunări a copiilor lui Israel, și spune-le: Fiți sfinți, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru. 3 Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa și pe tatăl său, și să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 4 Să nu vă întoarceți spre idoli, și să nu vă faceți dumnezei turnați. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 5 Cînd veți aduce Domnului o jertfă de mulțămire, s`o aduceți așa ca să fie primită. 6 Jertfa să fie mîncată în ziua cînd o veți jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc. 7 Dacă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită. 8 Cine va mînca din ea, își va purta vina păcatului său, căci necinstește ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui. 9 Cînd veți secera holdele țării, să lași nesecerat un colț ...

 

Leviticul Capitol 21

Leviticul Capitol 21 Leviticul 20 Leviticul Capitol 21 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Vorbește preoților, fiilor lui Aaron, și spune-le: ,Un preot să nu se atingă de un mort din poporul său, ca să nu se facă necurat; 2 afară de rudele lui cele mai deaproape, de mama lui, de tatăl lui, de fiul lui, de fratele lui, 3 și de soru-sa care -i încă fecioară, stă lîngă el și nu este măritată, afară de aceștia, să nu se atingă de niciun alt mort. 4 Ca unul care este fruntaș în poporul lui, să nu se facă necurat, atingîndu-se de un mort. 5 Preoții să nu-și facă un loc pleșuv în cap, pentru un mort, să nu-și radă colțurile bărbii, și să nu-și facă tăieturi în carne. 6 Să fie sfinți pentru Dumnezeul lor, și să nu necinstească Numele Dumnezeului lor; căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, mîncarea Dumnezeului lor: de aceea să fie sfinți. 7 Să nu-și ia de nevastă o curvă sau o spurcată, nici o femeie lăsată de bărbatul ei, căci ei sînt sfinți pentru Dumnezeul lor. 8 Să -l socotești ca sfînt, căci ...

 

Ieremia Capitol 16

Ieremia Capitol 16 Ieremia 15 Ieremia Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Să nu-ți iei nevastă, și să n`ai în locul acesta nici fii nici fiice! 3 Căci așa vorbește Domnul despre fiii și fiicele cari se vor naște în locul acesta, despre mamele cari -i vor naște, și despre tații lor cari le vor da naștere în țara aceasta: 4 vor muri doborîți de boala rea. Nimeni nu -i va plînge, nici nu -i va îngropa, ci vor fi ca un gunoi pe pămînt; vor pieri de sabie și de foamete; și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor pămîntului.`` 5 ,,Căci așa vorbește Domnul: ,Să nu intri în nici o casă de jale, să nu plîngi în ea, și nici să nu te bocești cu ei, căci Mi-am luat înapoi dela poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea și îndurarea Mea. 6 Și mari și mici, toți vor muri în țara aceasta, și nu vor fi îngropați: nimeni nu -i va plînge, nimeni nu-și va face tăieturi din pricina lor, și nu se va rade pentru ei. 7 Nimeni nu le va pune ...

 

Ieremia Capitol 41

Ieremia Capitol 41 Ieremia 40 Ieremia Capitol 41 1 În luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din neamul împăratului, a venit cu mai marii împăratului și cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Mițpa. Și au mîncat împreună acolo, la Mițpa. 2 Atunci Ismael, fiul lui Netania, s`a sculat cu cei zece oameni de cari era însoțit, și au lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, și au omorît astfel pe acela, pe care îl pusese împăratul Babilonului dregător peste țară. 3 Ismael a mai omorît pe toți Iudeii, cari erau cu Ghedalia la Mițpa, și pe Haldeii, cari se aflau acolo, oameni de război. 4 A doua zi, după omorîrea lui Ghedalia, pe cînd nimeni nu știa nimic, 5 au venit din Sihem, din Silo și din Samaria, optzeci de oameni, cu barba rasă și cu haine sfîșiate, cari își făcuseră tăieturi în piele; aveau daruri de mîncare și tămîie, ca să le aducă la Casa Domnului. 6 Ismael, fiul lui Netania, le -a ieșit înainte din Mițpa, și mergea plîngînd. Cînd i - ...

 

Ieremia Capitol 47

Ieremia Capitol 47 Ieremia 46 Ieremia Capitol 47 1 Iată cuvîntul Domnului, spus proorocului Ieremia cu privire la Filisteni, înainte ca Faraon să bată Gaza. 2 ,,Așa vorbește Domnul: Iată, se ridică niște ape dela miază noapte, cresc ca un rîu ieșit din matcă; îneacă țara și ce cuprinde ea, cetatea și locuitorii ei. Țipă oamenii, și se bocesc toți locuitorii țării. 3 de tropăitul copitelor cailor lui puternici, de uruitul carălor lui și de scîrțăitul roatelor; părinții nu se mai întorc spre copiii lor, atît le sînt de slăbite mînile, 4 pentrucă vine ziua cînd vor fi nimiciți toți Filistenii, și stîrpiți toți ceice slujeau ca ajutoare Tirului și Sidonului. Căci Domnul va nimici pe Filisteni, rămășițele ostrovului Caftor. 5 Gaza a ajuns pleșuvă, Ascalonul piere cu rămășița văilor lui!`` ,,Pînă cînd îți vei face tăieturi de jale în piele?`` - 6 ,,Ah! Sabie a Domnului, cînd te vei odihni odată? Întoarce-te în teacă, oprește-te și fii liniștită!`` - 7 ,,Dar cum ar putea să se odihnească? Cînd Domnul doar îi poruncește, și o îndreaptă împotriva Ascalonului și coastei mării.`` Ieremia

 

Ieremia Capitol 48

Ieremia Capitol 48 Ieremia 47 Ieremia Capitol 48 1 Asupra Moabului. ,,Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de rușine, este luat; cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită! 2 S`a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: ,Haidem, să -l nimicim din mijlocul neamurilor!` ,Și tu vei fi nimicit Madmenule, sabia va merge după tine!` 3 Se aud strigăte din Horonaim: prăpăd și nimicire! 4 Moabul este zdrobit! Chiar și cei mici ai lui strigă. 5 Căci într`un plîns necurmat suie suișul Luhitului, și se aud strigăte de durere la pogorîșul Horonaimului, din pricina nimicirii!`` 6 ,,Fugiți, scăpați-vă viața, și fiți ca un nevoiaș desțărat în pustie! 7 Căci, pentrucă te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale, vei fi luat și tu, și Chemoșul va merge în robie, cu preoții și căpeteniile lui. 8 Pustiitorul va intra în fiecare cetate, și nicio cetate nu va scăpa. Valea va pieri și cîmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul. 9 Dați aripi Moabului, să plece în sbor! Cetățile lui sînt prefăcute în pustie, nu vor mai avea ...

 

1 Imparati Capitol 18

1 Imparati Capitol 18 1 Imparati 17 1 Imparati Capitol 18 1 Au trecut multe zile, și cuvîntul Domnului a vorbit astfel lui Ilie, în al treilea an: ,,Du-te, și înfățișează-te înaintea lui Ahab, ca să dau ploaie pe fața pămîntului.`` 2 Și Ilie s`a dus să se înfățișeze înaintea lui Ahab. Era mare foamete în Samaria. 3 Și Ahab a trimes să cheme pe Obadia, mai marele casei lui. -Obadia se temea mult de Domnul. 4 De aceea cînd a nimicit Izabela pe proorocii Domnului, Obadia a luat o sută de prooroci, i -a ascuns cîte cincizeci într`o peștere, și i -a hrănit cu pîne și cu apă. - 5 Ahab a zis lui Obadia: ,,Haidem prin țară pe la toate izvoarele de apă și pe la toate pîrîurile; poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm viața cailor și catîrilor, și să n`avem nevoie să omorîm vitele.`` 6 Și-au împărțit țara s`o cutreere. Ahab a plecat singur pe un drum, și Obadia a plecat singur pe un alt drum. 7 Pe ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂIETURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru TĂIETURĂ.

FALȚ

... pe calapod a fețelor încălțămintei . 2. Fiecare dintre bucățile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la mașina de fălțuit . 3. Tăietură , scobitură făcută pe marginea unei scânduri , a unei țigle etc . , pentru a permite îmbinarea cu altă scândură , țiglă etc . cu o ...

 

INCIZIE

... INCÍZIE , incizii , s . f . 1. ( Med . ) Tăietură , secționare făcută într - un țesut cu bisturiul sau cu un alt instrument chirurgical . 2. Tăietură făcută în scoarța unui arbore , cu scopul de a opri și de a dirija o cantitate mai mare de substanțe nutritive ...

 

SPINTECĂTURĂ

... SPINTECĂTÚRĂ , spintecături , s . f . Tăietură lungă și adâncă ; crăpătură , despicătură ; ( concr . ) loc unde s - a făcut o asemenea tăietură

 

ȘANFREN

... ȘANFRÉN , șanfrenuri , s . n . ( Tehn . ) Tăietură

 

BUTONIERĂ

... BUTONIÉRĂ , butoniere , s . f . Tăietură mică într - o stofă , într - o pânză etc . , ale cărei margini sunt bine întărite ( și în care se încheie un nasture ) ; p . ext . parte a ...

 

CHEOTOARE

CHEOTOÁRE , cheotori , s . f . 1. Mic ochi de ață , de șiret , de stofă etc . la un obiect de îmbrăcăminte , prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul . 2. Tăietura din partea stângă ( sau dreaptă ) a reverului unei haine ( bărbătești ) ; butonieră . 3. ( Pop . ) Loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor . [ Pr . : che - o - - Var . : cheutoáre , chiotoáre s .

 

CICATRICE

... CICATRÍCE , cicatrice , s . f . Urmă ( formată din țesut conjunctiv ) lăsată de o rană , de o tăietură

 

COLȚ

COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe

 

CRANIOTOMIE

... CRANIOTOMÍE , craniotomii , s . f . Tăietură

 

CRESTĂTURĂ

... CRESTĂTÚRĂ , crestături , s . f . 1. Semn făcut prin tăiere , prin crestare ; tăietură . 2. ( La pl . ) Procedeu al artei populare de ornamentare a lemnului prin cioplire , scrijelare sau crestare , folosit la elementele arhitectonice , la piesele de ...

 

CRESTA

CRESTÁ , crestéz , vb . I . 1. Tranz . A face tăieturi pe o suprafață sau pe marginea unui obiect ; a efectua crestături prin așchiere , deformare plastică etc . ; a tăia în ceva făcând colți , dinți . 2. Refl . A se tăia , a se răni

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...