TRANZISTOR - Definiția din dicționar

Vezi și:TRANZISTORIZA, BAZĂ, COMPONENT, EMITOR, GALIU, TECNETRON, TRANSISTOR, TRANZISTORIZAT, TRANZISTORMETRU ... Mai multe din DEX...

TRANZISTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TRANZISTÓR, tranzistoare, s.n. 1. Semiconductor al unui circuit electric servind ca amplificator de putere. 2. Aparat de radio portativ prevăzut cu mai multe tranzistoare (1). [Pl. și: (m.) tranzistori. - Var.: transistór s.n.] - Din fr. transistor, germ. Transistor.

Sursa : DEX '98

tranzistór (semiconductor) s. n./s. m., pl. tranzistoáre/tranzistóri

Sursa : ortografic

tranzistór (aparat de radio) s. n., pl. tranzistoáre

Sursa : ortografic

TRANZIST//ÓR^1 \~oáre n. Piesă semiconductoare pentru generarea, amplificarea și transformarea oscilațiilor electrice. [Pl. și tranzistori] /transistor, germ. Transistor

Sursa : NODEX

TRANZIST//ÓR^2 \~oáre n. Aparat de radio portativ. /transistor, germ. Transistor

Sursa : NODEX

TRANZISTÓR s.n. 1. Dispozitiv cu semiconductori cu trei electrozi care amplifică tensiuni sau curenți electrici. 2. Aparat de radio portativ echipat cu tranzistoare. [Pl. și (s.m.) -ori, var. transistor s.n.m. / < engl., fr., it. transistor < engl. trans(fer) + (res)istor - rezistență de transfer].

Sursa : neologisme

TRANZISTÓR I. s. n. /s. m. dispozitiv electronic din semiconductoare cu trei electrozi care amplifică tensiuni sau curenți electrici. II. s. n. aparat de radio portativ echipat cu tranzistori (I). (< fr. transistor, germ. Transitor)

Sursa : neoficial

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRANZISTOR

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru TRANZISTOR.

TRANZISTORIZA

TRANZISTORIZÁ , tranzistorizez , vb . I . Tranz . A supune un aparat de tip vechi operației de înlocuire a tuburilor electronice cu tranzistoare ; a echipa cu

BAZĂ

... sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor

COMPONENT

COMPONÉNT , - Ă , componenți , - te , adj . , subst . 1. Adj . Care intră ca parte într - un întreg ; alcătuitor . 2. S . n . ( Chim . ) Fiecare dintre substanțele sau speciile moleculare ale unui sistem fizico - chimic . 3. S . f . ( Fiz . ) Fiecare dintre vectorii în care se descompune un anumit vector și ale căror efecte însumate sunt echivalente cu efectul vectorului dat . 4. S . n . pl . ( Electron . ; în sintagmele ) Componente active = denumire generică pentru diode , tranzistoare , circuite integrate . Componente pasive = denumire generică pentru rezistoare , capacitoare

EMITOR

... EMITÓR , emitori , s . m . ( Electron . ) Electrod al unui tranzistor

GALIU

GÁLIU s . n . Element chimic , metal moale , ductil , de culoare cenușie , folosit la fabricarea unor termometre care măsoară temperaturi înalte sau ( ca aliaj ) la fabricarea tranzistoarelor , la construirea oglinzilor optice

TECNETRON

... TECNETRÓN , tecnetroane , s . n . Tranzistor

TRANSISTOR

... TRANSISTÓR s . n . v . tranzistor

TRANZISTORIZAT

TRANZISTORIZÁT , - Ă , tranzistorizați , - te , adj . Care a fost echipat cu tranzistoare . - V.

TRANZISTORMETRU

TRANZISTORMÉTRU , tranzistormetre , s . n . Aparat pentru controlul și măsurarea parametrilor