Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul TRUDA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: TRUDĂ

  Vezi și:CĂZNI, CANONEALĂ, CAZNĂ, CHINUIT, GREU, LERPENEA, OSTENEALĂ, POVARĂ, TRUDĂ, TRUDNIC, TRUDNICIE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TRUDA: TRUDĂ.

 

TRUDA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TRÚDĂ, trude, s.f. (Pop.) 1. Efort fizic sau intelectual deosebit; muncă grea, istovitoare; oboseală, osteneală. * Loc. adv. Cu trudă = din greu, cu mare efort. ** Rodul, rezultatul concret al ostenelii cuiva; agoniseală, folos, câștig. 2. Chin, suferință; durere, necaz. - Din trudi (derivat regresiv). Cf. sl. %trud?%.

Sursa : DEX '98

 

TRÚDĂ s. v. calvar, canon, caznă, chin, durere, patimă, schingiuire, schingiuit, suferință, supliciu, tortură.

Sursa : sinonime

 

TRÚDĂ s. 1. v. oboseală. 2. v. strădanie. 3. efort, greutate, osteneală. (Cu multă \~.) 4. salahorie, salahorit. (După atâta \~.)

Sursa : sinonime

 

trúdă s. f., g.-d. art. trúdei; pl. trúde

Sursa : ortografic

 

TRÚD//Ă \~e f. 1) Muncă grea și istovitoare. 2) Rod al muncii; agoniseală; câștig. [G.-D. trudei] /v. a trudi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TRUDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 125 pentru TRUDA.

George Coșbuc - Petrea

George Coşbuc - Petrea Petrea de George Coșbuc Urlă Petre prins de trude Și răpus de munci. Tată-său din coast-aude, Stă mirat și pari înșiră; Iar ascultă, iar se miră, Pleac-apoi pe lunci. Ce ți-e, Petre, cu strigarea? Dat-au lupii-n oi? Isprăvit-ai, poate, sarea? Ai vătui de șarpe supte, Ori opincile-ți sunt rupte Și ți-e dor de noi? Adormii prin vale, tată, Sub un tei bătrân. Vântul s-a stârnit deodată Și-a tot nins pe mine floarea, Până m-a-ngropat ninsoarea Și mi-a-ntrat un șarpe-n sân. Și mă strânge, biet de mine, Parcă-i lanț de fier Învălește-ți, tată, bine Cârpe groase până-n coate, Pleacă-te-n genunchi și-l scoate Tat-al meu, că pier. Am să-l scot eu, nu te teme, Capul să i-l crăp Dar acum n-am, Petre, vreme. Fânu-i ud pe coasta luncii, Rag de sete-n brazdă juncii, Cată să-i adăp. Urlă Petre prins de trude, Urlă-n chip păgân. Maică-sa din cas-aude, Fir și fus și ghem aruncă Și-și găsește fiu-n ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII

... fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu ... imitez; Îmi pare că iau sânge la demoralizați. Cum am sfârșit lucrarea, o strâng, o dau uitării; Apoi o cioplesc iarăși, ș-având mai multă trudă Decât mai înainte pre sine nu mă cruț; Dar versurile mele tot nu cutez s-arăt. Ne-ncrederea de sine, rușinea, ne-ndrăzneala, În mine ...

 

Dimitrie Anghel - Întîiul volum

... pe întreaga lui față, încît mă miram cum de nu poartă o aureolă deasupra capului. Era extazul primului volum de versuri, rodul atîtor ceasuri de trudă, întîia poliță asupra viitorului. Și fără de voie, mi-am adus și eu aminte de întîiul meu volum, de truda amară cu care mi-am ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... atunce îți șoptește Că cine cată slavă nu trebui să s-oprească. Cine a călcat odată pe treapta cea de-ntâi, Așa îndoind trudă, treizeci de ani umblând Și petrecând o viață săracă, ticăloasă, Alții treizeci ani îți trebui să-ți poți ajunge scopul; Când ești acum cu totul ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Credințe...

... Mi-ați dat nădejde ca să lupt       Cu griji și cu necazuri, Ce-și grămădeau neîntrerupt       Noianul de talazuri, Și-adesea de cădeam înfrînt       De trudă și durere, Gseam la voi și crezămînt,       Și leac de mîngîiere, Înveselind cărarea mea       Cu-alai de sărbătoare : Copil îndrăgostit de-o stea,       De-un ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Glontele

... fiori de groază m-au pătruns. Și l-am strigat ușor pe nume, dar, vai ! n-am căpătat răspuns ! L-am rădicat pe cal cu trudă și-ncet, prin ploaie și noroi, Prin noapte și prin ceață, iată-l adus la tabără-napoi ! La raza unei mici lanterne, sub cort, văzut ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lui Eminescu (Iosif-Anghel)

... atunci… și astăzi nevârstnicii de ieri Au încercat ei înșiși cumplitele dureri, Au suferit și dânșii și-au plâns cu-adevărat, Ca tine, nopți de trudă adesea au vegheat, Slujind plini de credință divinului tău cult, Și cine știe dacă n-au suferit mai mult, Lipsiți de-aripa largă a ...

 

Alecu Donici - Muntele

... Iar cercetând în faptă, Găsești isprava lor deșartă. Spre pildă, eu ades scriu, șterg și iar gândesc, Ca când o epică piimă născocesc; Iar după trudă

 

Alecu Donici - Paingul și bondarul

Alecu Donici - Paingul şi bondarul Paingul și bondarul de Alecu Donici Talentele în lume ce nu aduc folos Sunt foarte de prisos. La negustor de pânză, paingul în dugheană, Văzând cum mușteriii la cumpărat se-ndeamnă, Au zis în gândul său: "Eu cu talentul meu Pot face o cercare Mai mult izbânditoare Decât un negustor Ce cumpără și vinde product străin cu spor. De mâine dimineață deschid o magazie De-o nouă pânzărie, De care omul încă pe lume n-au țesut". Așa au zis paingul, așa au și făcut; Și-n colț, la o fereastră, și-au săvârșit lucrarea; Dar peste așteptare, Cu mătura, băiatul a doua zi l-au tras Afară din dugheană Și truda-i au rămas Fără luare-n seamă. Atunci mâhnit, paingul se-ntoarce la bondar Și-i zice: "Vezi cum omul jaluz disprețuiește Orice talente mari? Tu înțelegi mai bine: te rog dar hotărăște, Ce pânză-i mai subțire?" — A ta, nu-i îndoială! bondarul au răspuns, Dar nu e de ajuns Această însușire; Căci pânza e menită să-mbrace, să-ncălzească, Ca să se

 

Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova

Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ...

 

Alexandr Pușkin - Poetului

Alexandr Puşkin - Poetului Poetului de Alexandr Pușkin traducere de Alexei Mateevici (Sonet) Poete, să nu cauți la dragostea mulțimii, Căci zgomotul de slavă va trece-ntr-un minut, Vei auzi județul și râsetul prostimii, Dar să rămâi ca stânca posomorât, tăcut. Ești crai: trăiește singur. Pe slobodul tău drum Te du, unde te cheamă al minții tale zbor, Desăvârșește-ți roada gândurilor de dor Și n-aștepta răsplată a trudei nicidecum. Ea este-n tine. Tu-ți ești înaltul tău județ Ce aspru-ți hotărăște al muncii tale preț. Ești mulțumit, artiste, ne-ndoios?... Atunci Copilăroasa gloată hulească-te-n zadar Și clatine-ți temeiul sfințitului altar Și pângărească-ți vatra înaltei tale munci. 30 iunie 1917, Mărășești (

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRUDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru TRUDA.

CĂZNI

... CĂZNÍ , căznesc , vb . IV . 1. Refl . A se strădui din greu , a depune multă trudă

 

CANONEALĂ

... CANONEÁLĂ , canoneli , s . f . ( Pop . ) Caznă , trudă

 

CAZNĂ

... CÁZNĂ , cazne , s . f . 1. Tortură , supliciu , chin . 2. Asuprire , împilare , nedreptate . 3. Străduință , osteneală , trudă

 

CHINUIT

... Ă , chinuiți , - te , adj . 1. Plin de chinuri , de suferințe . Viață chinuită . 2. ( Despre o operă artistică , un text etc . ) Care este făcut cu multă trudă

 

GREU

... vindecă ; grav . IV. Adv . 1. Cu greutate ( mare ) , cu toată greutatea . S - a lăsat greu . 2. În mod dificil , anevoios , cu dificultate , cu trudă ; anevoie . Muncește greu . 3. Rău , grav , tare . E greu bolnavă . V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea ...

 

LERPENEA

... LERPENEÁ s . f . ( Reg . ) Silință , trudă

 

OSTENEALĂ

... OSTENEÁLĂ , osteneli , s . f . ( Înv . și pop . ) 1. Starea celui ostenit ; oboseală ; istovire , extenuare . 2. Muncă grea , obositoare , extenuantă ; efort , trudă

 

POVARĂ

... POVÁRĂ , poveri , s . f . 1. Greutate ( mare ) pe care cineva o are de cărat ; sarcină , încărcătură . 2. Fig . Suferință fizică sau morală ; chin , apăsare , trudă

 

TRUDĂ

TRÚDĂ , trude , s . f . ( Pop . ) 1. Efort fizic sau intelectual deosebit ; muncă grea , istovitoare ; oboseală , osteneală . 2. Chin , suferință ; durere ,

 

TRUDNIC

... TRÚDNIC , - Ă , trudnici , - ce , adj . ( Pop . ) Care cere multă trudă

 

TRUDNICIE

... TRUDNICÍE , trudnicii , s . f . Trudă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...