Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TUFAR, TUFIȘ, TUFIȘOARĂ, ARBUST, DESET, DESIȘ, FASCICULAT, FRUNZAR, MIERLUȚĂ, MURIȘ, SAVANĂ ... Mai multe din DEX...

TUFĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÚFĂ, tufe, s.f. 1. Arbust cu ramuri dese care pornesc direct de la rădăcină; grup de flori, de lăstari sau de plante erbacee cu rădăcină comună. * Expr. (Fam.) Tufă (de Veneția) = nimic, deloc. Tufă-n pungă sau tufă-n buzunar = a) nimic; b) om fără bani. ** Fig. Păr mult și des; claie. 2. (Rar) Ramură, creangă înverzită. ** (Reg.) Bâtă, ciomag. - Lat. tufa.

Sursa : DEX '98

 

TÚFĂ s. v. alun, bâtă, ciomag, claie, măciucă, tufan.

Sursa : sinonime

 

TÚFĂ s. (reg.) târșar, (Bucov., Maram. și Transilv.) corci. (O \~ de scaieți.)

Sursa : sinonime

 

túfă s. f., g.-d. art. túfei; pl. túfe

Sursa : ortografic

 

TÚF//Ă \~e f. 1) Arbust cu ramuri dese care cresc de la baza tulpinii. 2) Grup de tulpini ierboase care cresc din aceeași rădăcină. * \~ (de Veneția) nimic; nici urmă. Sărac \~ foarte sărac. /<lat. tufa

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TUFĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 93 pentru TUFĂ.

Vasile Alecsandri - Ciuma

Vasile Alecsandri - Ciuma Frunză verde salbă moale, Adus-a un nor în poale Boala cea mai rea din boale! Noru-n țară s-a lăsat, Peste oameni a plouat, N-a plouat ploaie curată, Dar cu ciumă-amestecată! Unde-ajunge picătura, Se închid ochii și gura, Ochii să nu mai privească, Gura să nu mai grăiască! Plină-i țara, mult e plină De scaieți de mărăcină; Unde-s tufe prin potici Sunt morminte de voinici, Unde-s tufele mai dese, Morminte de jupânese, Unde-s tufele mai rari, Morminte de fete mari, Unde-s tufele mai vii, Tot morminte de copii. Frunză verde porumbică Stă voinicul la potică. Ciuma rea îi iese-n cale, Voinicul zice cu jale: ,,Na-ți calul cu armele Și-mi lasă tu zilele." Ea-i răspunde: ,,Dragul meu! Cal și arme nu voi eu, Dar pe tine chiar te vreu". Frunză verde garofiță, Trece-n câmp o copiliță Cum e crinul înflorit, Cum e bună de iubit. Baba Ciuma cea păgână Mi-o apucă strâns de mână. Copilița-i zice: ,,Ciumă! Nu-mi fii ciumă și-mi fii mumă! [2] Na-ți salba cu florile Și- ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

... ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ...

 

George Topîrceanu - Rapsodii de vară

... Frunzișul legănat Le-atârnă ca o barbă... Acolo mi-am găsit În iarbă Refugiul favorit. Acolo, ca-ntr-un templu, De-atâtea dimineți Contemplu O tufă de scaieți. Pe când departe-n zare, Mirat ca un copil, Răsare Un astru inutil... II Iubito, fără tine Începe-o nouă zi... Dar cine ... Din ochii mei dispare Mirajul interpus, Pe care L-am zugrăvit mai sus, Și-n ochii mei deodată, Ca-n alte dimineți, S-arată O tufă de scaieți... III Acum natura-ncepe Cu tainicul ei glas Din stepe Să cânte-ncet pe nas. Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, S ...

 

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe

... Ea umblase o noapte întreagă după hrană și nu găsise nicăiri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros ... în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi. — Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o așteptam eu. Și îndată iese de sub tufă și se lungește în mijlocul drumului, ca și cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul Calul, vulpea, lupul de Ion Heliade Rădulescu O vulpe copilandră ce-abia se apucase De-aceea ce-nvățase, Să calce-n urma mă-sii, în pungă fără bani, Să cumpere la gâște, găini, cocoși, curcani... Porni din vizunie, Prin crâng se tot coti, Ieși într-o câmpie -- Ș-odată se opri. Un cal slobod aicea păștea în voie bună; A vântului suflare prin coamă-i se juca, Și falnic peste câmpuri în preajmă-i căuta, De latele-i copite pământul se detună. Dar biata speculantă cal încă nu văzuse; * Se uită, îl măsoară, Și ochii-n cap îi joacă Și dinții-n gură-i toacă... Se-ntoarce, se strecoară, Prin tufe o tulește și-n clip-acasă fuse. Aleargă la cumătrul, nea lupul, și-l găsește: "Nea lupe, cumetrașe, dă tare, te gătește, Vin', vino după mine, ici, uite, la un loc, Să vezi un... ăla mare, un frunteș dobitoc. Aoleo, dragă cumetre! E un zdravăn chilipir, D-aci poți, zău, să te umfli Și în burtă, și-n chimir." Iar lupul îi rânjaște (căci astfel el zâmbește) Și-ncepe să-i vorbească: "Cu mine cin' s-a pus ...

 

Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională

... XXVIII - Tăierea istmului de Suez sau politici de cafenea în Germania... Capitolul XXIX - Băile de la Kissingen, TeufelsbrĂ¼cke și baroneasa din vagon Capitolul XXX - Tufă-n frunte, tufă

 

Vasile Alecsandri - Buruiana de leac

... Așa să piară pocitura din pocit, Pân-într-o clipă să fie lecuit Și să rămâie ca pomul înflorit! Descântec de mușcatul șerpilor Sub o tufă-n poieniță Este-o fântâniță Și-n fântână-o pietricică Rece, vinețică, Și sub piatră-un șerpurel Cu dinți de oțel. Dinții apuc de piele ... Celui șerpurel Așa să iasă din os, din carne, din piele Ce stă sub pietricică Mușcăturile rele În fântâna mică, De dinți de oțel Sub tufă sălbățică. Cu aceste cuvinte se descântă o cofiță nouă cu apă ne-ncepută, în vreme ce vrăjitoarea tulbură apa cu trei vărguțe de alun. Apoi ...

 

Vasile Alecsandri - Concertul în luncă

Vasile Alecsandri - Concertul în luncă Concertul în luncă de Vasile Alecsandri În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună, Floarea oaspeților luncii cu grăbire se adună, Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară. Roi de flăcări ușurele, lucioli scânteitoare Trec în aer, stau lipite, de luminărele -n floare [1] Răspândind prin crengi, prin tufe o văpaie albăstrie Ce mărește-n mezul nopții dalba luncii feerie. Iată, vin pe rând, păreche, și pătrund cole-n poiană Bujorelul vioi, rumen, cu năltuța odoleană , Frățiori și romănițe care se ațin la drumuri, Clopoței și măzărele , îmbătate de parfumuri. Iată frageda sulcină , stelișoare , blânde nalbe , Urmărind pe busuiocul iubitor de sânuri albe. Dediței și garofițe , pârguite-n foc de soare, Toporași ce se închină gingașelor lăcrimioare . Vine cimbrul de la câmpuri cu fetica de la vie, Nufărul din baltă vine întristat, fără soție, Și cât el apare galben, oacheșele viorele Se retrag de el departe, râzând vesel între ele. În poiană mai vin încă elegante floricele, Unele-n condurii doamnei și-n rochiți de rândunele , Altele purtând în frunte, înșirate pe o rază, Picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază. Ele merg, s- ...

 

Alexei Mateevici - Primejdia

... bună seamă ne gonesc. Oricum ar fi, Anică dragă, ia tu, frate, banii, pune-i în poală și du-te de te ascunde după o tufă. Dacă s-a întâmpla de or sări blestemații, apoi tu s-alergi la mama, să-i dai banii și să-i ducă la ... fugi și să-l chemi pe Dumnezeu cel milostiv. Hristos cu tine! Tătuca îi vârî în mână legătura cu bani, iar ea își găsi o tufă care era mai deasă și se ascunse. Nu trece mult și sar la tătuca trei călăreți; unul zdravăn, botos, cu cămașă de cit roș și ...

 

Anton Cehov - Primejdia

... bună seamă ne gonesc. Oricum ar fi, Anică dragă, ia tu, frate, banii, pune-i în poală și du-te de te ascunde după o tufă. Dacă s-a întâmpla de or sări blestemații, apoi tu s-alergi la mama, să-i dai banii și să-i ducă la ... fugi și să-l chemi pe Dumnezeu cel milostiv. Hristos cu tine! Tătuca îi vârî în mână legătura cu bani, iar ea își găsi o tufă care era mai deasă și se ascunse. Nu trece mult și sar la tătuca trei călăreți; unul zdravăn, botos, cu cămașă de cit roș și ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan

Ştefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan Cîntecul lui Pan de Gottfried Keller , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , an. III, nr. 39, 26 septembrie 1904 Brațe-n brațe stau stejarii în pădurea seculară. Azi, fiind cu voie bună, vechiul cîntec și-l cîntară. A-nceput departe-n margeni cel mai tînăr să s-alinte Și un freamăt și un clatin s-au pornit apoi-nainte : Alerga un vajnic ropot, se umflau bogate valuri, Și vîrtejul printre vîrfuri se rostogoli pe dealuri. Iar acum cînta-n coroane, șuiera-n văzduh furtuna,  Pînă-n rădăcini de-a valma duduia trosnind într-una. Cînd și cînd huia stejarul cel mai nalt din creștet, falnic Codru-n cor întreg pe urmă răspundea vuind năvalnic ! Mîndru joc era, asemeni unei mări cînd se revarsă, Albă se bătea-n sclipire frunza spre nord-est întoarsă. Tata Pan făcea doar însuși vechea ceteră să sune, Învățînd copiii, codri, melodiile, străbune. Și din cele șapte tonuri ce cuprind în ele toate Cîntecele, vechiul meșter ce minuni de cîntec scoate ! Tinerii poeți și cintezi stau și-ascultă în tăcere ; Pitulați în tufe dese sorb cîntarea cu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru TUFĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru TUFĂ.

Isaia Capitol 21

Isaia Capitol 21 Isaia 20 Isaia Capitol 21 1 Proorocie asupra pustiei mării. Cum înaintează vijelia dela miazăzi, așa vine el din pustie, din țara înfricoșată. 2 O vedenie grozavă mi s`a descoperit. Asupritorul asuprește, pustiitorul pustiește. -,,Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor, -zice Domnul.`` 3 De aceea mi s`a umplut inima de neliniște, m`apucă durerile, ca durerile unei femei cînd naște. Zvîrcolirile nu mă lasă s`aud, tremurul mă împedecă să văd. 4 Îmi bate inima cu putere, m`apucă groaza; noaptea plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă. 5 Ei pun masa, straja veghează, și ei mănîncă, beau... Dar deodată se aude strigînd: ,,În picioare, voivozi! Ungeți scutul!`` 6 Căci așa mi -a vorbit Domnul: ,,Du-te și pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea.`` - 7 El a văzut călărime, călăreți doi cîte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile; și asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă. 8 Apoi a strigat, ca un leu: ,,Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, și stam de strajă în ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TUFĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru TUFĂ.

TUFAR

... TUFÁR , tufari , s . m . Arbore cu ramuri dese crescute de la rădăcină , ca o tufă ; tufan ( 2 ) . - Tufă

 

TUFIȘ

... TUFÍȘ , tufișuri , s . n . Desiș de tufe sau de arbuști ; mulțime de copaci tineri , stufoși ; tufăriș , tufărie . - Tufă

 

TUFIȘOARĂ

... TUFIȘOÁRĂ , tufișoare , s . f . Diminutiv al lui tufă . - Tufă

 

ARBUST

... ARBÚST , arbuști , s . m . Plantă lemnoasă mai mică decât arborele , care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă

 

DESET

DÉSET s . n . ( Rar ) 1. Desiș de tufe sau de copăcei . 2. Îngrămădire de oameni sau de lucruri ; înghesuială , aglomerație . - Des ^2 + suf . -

 

DESIȘ

DESÍȘ , desișuri , s . n . 1. Grup de arbuști , de tufe , de buruieni etc . ; p . ext . pădure tânără foarte deasă . 2. Fig . ( Rar ) Mulțime mare , îngrămădeală , îmbulzeală ( de oameni ) . - Des ^2 + suf . -

 

FASCICULAT

... FASCICULÁT , - Ă , fasciculați , - te , adj . Dispus în formă de fascicul , de mănunchi , de tufă

 

FRUNZAR

FRUNZÁR , frunzare , s . n . 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe . 2. Umbrar făcut din crengi bogate . 3. Frunze uscate , servind ca așternut sau nutreț pentru vite . [ Pl . și ( m . ) frunzari ] - Frunză + suf . -

 

MIERLUȚĂ

MIERLÚȚĂ^2 , mierluțe , s . f . Plantă erbacee cu flori albe în formă de steluțe și cu tulpina ramificată , formând tufe dese ( Alsine verna ) . MIERLÚȚĂ^1 , mierluțe , s . f . ( Pop . ) Mierliță . - Mierlă + suf . -

 

MURIȘ

MURÍȘ , murișuri , s . n . Loc unde cresc tufe de mur ^1 ; desiș de muri ^1 . - Mur ^1 + suf . -

 

SAVANĂ

SAVÁNĂ , savane , s . f . Câmpie întinsă caracteristică regiunilor tropicale , acoperită cu ierburi înalte și presărată din loc în loc cu tufe de arbuști spinoși sau cu copaci

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...