|
|
||
Vezi și:ÎNLESNI,
UȘURĂTOR,
UȘURARE,
ALINA,
ARIERBEC,
CEZURĂ,
CHEI,
CONSOLA,
CUNETĂ,
DELESTA,
DESPOVĂRA
... Mai multe din DEX...
UȘURA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. UȘURÁ, ușurez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A reduce sau a scădea din greutate. 2. Fig. A(-și) alina, a(-și) potoli o suferință fizică sau morală. ** A (se) destăinui pentru a-și alina o durere sufletească. ** Refl. (Despre boli) A ceda, a slăbi, a se ameliora. ** Tranz. A înlesni, a facilita. 3. A (se) elibera, a scoate sau a ieși de sub apăsarea unui lucru greu; a (se) despovăra. * Expr. (Fam.) A (se) ușura de bani = a face să cheltuiască sau a cheltui o mare sumă de bani sau toți banii. ** Tranz. Fig. A scuti; a salva. - Din ușor^2.Sursa : DEX '98 UȘURÁ, ușurez, vb. I. Refl. A urina; a defeca (2).Sursa : DLRLC A (se) ușura ≠ a (se) îngreuiaSursa : antonime A ușura ≠ a împovăra, a îngreunaSursa : antonime UȘURÁ vb. 1. a (se) despovăra. (S-a \~ de greutatea din spinare.) 2. a (se) diminua, a (se) micșora, a (se) reduce. (Încărcătura corabiei s-a \~.) 3. v. alina. 4. a facilita, a favoriza, a înlesni. (A \~ producerea unui fenomen.)Sursa : sinonime ușurá vb., ind. prez. 1 sg. ușuréz, 3 sg. și pl. ușureázăSursa : ortografic A UŞUR//Á \~éz tranz. 1) A face să se ușureze. 2) (procese) A face mai lesne de realizat; a înlesni; a facilita. 3) A feri prin scutire. \~ de griji. /Din ușorSursa : NODEX A SE UŞUR//Á mă \~éz intranz. 1) A deveni mai ușor; a scădea din greutate. 2) (despre persoane îndurerate sau suferinde) A simți o atenuare a suferinței morale sau fizice. * A-și \~ inima a-și împărtăși suferințele. 3) (despre ființe) A scăpa de o povară. 4) fam. A elimina urina din vezica urinară; a se uda. /Din ușorSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru UȘURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentru UȘURA. Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre Elegie II. Dragele mele umbre de Ion Heliade Rădulescu Vederea voastră mă-nsuflețește, Umbre mult scumpe ce mă cătați, Și al meu suflet se liniștește Când înainte-i vă arătați. Cât e de dulce a voastr-ivire La cel ce-așteaptă în amăgire L-al nădejdii viclean zâmbit! Faceți adesea să se strecoare A voastre chipuri și mă-nfășoare Cu vălul nopții cel liniștit. Mi-ați dat ființa și-ntreaga fire, Părinți, ce-n miezul zilei-ați apus; D-atâtea chinuri, lungă mâhnire, Al meu trist suflet jăli supus. Voi ușurați-l, umbre-ndrăgite, Voi din lăcașuri nelocuite Pe fericire o îndemnați; P-astă streină faceți să vie Necunoscută mult mai mult mie; Vă rog d-acolo o îndreptați. Lina ta mână mă ușurează, Tânără maică, și-nsuflețesc, Sărutătura-ți mă înviază Și din odihnă-ți mă-mpărtășesc. Asupră-mi ochii tăi ațintează, Plini de iubire nu lăcrimează; Peste durere tu ai sărit! Blând ei revarsă rază cerească; Ah! p-a mea inimă ei citească, Focul ei vază cel înmulțit. Zâmbire plină de mângăiere, Cât e de dulce când te ivești! A fi ... Constantin Negruzzi - Princesei Catinca Conaki Vogoride Constantin Negruzzi - Princesei Catinca Conaki Vogoride Princesei Catinca Conaki Vogoride de Constantin Negruzzi 24 ianuarie 1856 Afară este vicol, austrul vâjâiește Și zguduie coliba sărmanului lipsit, El tremură și geme, suspină și hulește Palatul de alături ce-l vede strălucit. “Acolo — el gândește — bogatu-n desfătare Petrece, d-ale lumei plăceri încungiurat! Nu vede pre săracul ce pâine macar n-are, El lipsei și nevoiei de ceri e condemnat!â€� Așa nenorocitul cârtea, și-n desperare Pleca în jos privirea cu jale și cu dor, Când iată i s-arată un înger de-ndurare Ce vine cu grăbire să-i deie ajutor. O! multe ai șters lacrimi și multă mângăiere A dat nenorocirei frumosul tău îndemn! Fii veselă, o doamnă! căci poți s-alini durere, Și poți de îndurare să dai un mare semn. Bogatul și săracul te binecuvântează; Bogatul, căci ia pildă de nobile simțiri, Săracul, căci prin tine de chin se ușurează, Și scapă de a lipsei cumplite Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc Constantin Stamati - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� ... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei ... am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât ... Gelu Vlaşin - Ogoh ogoh Ogoh ogoh de Gelu Vlașin mamă de mamă țară cum se pierd stagiunile printre stațiile de bus și fripturi de vacănebună — păi nu mai sta la cozile altora mai cornute fugi iute iute fă trotuarul scuipă-ți plămânii la loto dă cu sictir pe la poște cară și tu vreo tipă nasoală la școală fii bodyguard fii crescător de bovine sapă groapa lu' șefu dăi cu tifla dăi cu naftalină cu nitroglicerină dăi foc arză-l-ar focu' fii patriot fii mare sculă fii gunter grassul nostru ușurat fii Gheorghe Asachi - Cânele orbului Gheorghe Asachi - Cânele orbului Cânele orbului de Gheorghe Asachi Din amara und-a mărei iesă-o rază scânteioasă Ce-n coloruri vii lucit-au preste muntele înalt. Steaua zilei se renaște și lumina-i amoroasă Orizonului dă viață, florilor plăcutul smalț; Raza ei pătrunde codrii, prin bordeiuri se coboară. Face templu să serbeză cultul sfânt religios; Vulturul, cel pe sub nouri, preste turnuri sumeț zboară, Țintind soarele, urează fața discului focos! Dar la ușa-acelui templu un orb singur se găsește, Ascultând vuietul zilei ș-orice pas de trecători; Gura-i murmură o rugă ce adânc te umilește, Și-ntr-o noapte nesfârșită pășind e rătăcitori. Dar, vai, cesta nu-i tuneric-unei nopți posomorâte Ce în inimă dișteaptă misticoasele plăceri, Care tristele deșerturi de a lunei raze-umbrite Le-umple de-a melancoliei suvenire și dureri. Asta-i noaptea eternităței, un adânc nepriceput, Unde-amorului privire niciodată au străbătut. Tu ce nașterea-ți răpiră ochii, triste osândite, Razele dulci a luminei pentru tine nu-s urzite, Nici plăceri... strein e ție acel foc fermecători Ce în loc de fericire însoțesc pre muritori, Nici, aleu, pre lângă tine lațul lor nu ... Gheorghe Asachi - Turnul lui But Gheorghe Asachi - Turnul lui But Turnul lui But de Gheorghe Asachi Pe muntele Pion Imitație Între toată românime, Mai frumos și milian, Mai puternic n-a fost nime Decât Butul moldovan, Că, oștean și vânător, Fericit fu și-n amor. Iacă buciumul d-aramă, Ce-n Suceav-a răsunat, La resbel pe junii cheamă Cătră țărmul departat, C-Alexandru domnitor Dă Poloniei agiutor. Dar cu Butu-i logodită Fiia a lui domnitor, De el Ana despărțită Suspina-va de amor; Butu-i dă parola sa C-a veni ș-o va lua. Doamna, plină d-umilință, Giuruirea i-au păstrat, Dar amantul o credință Pentru alta au uitat. Cine calcă-al său cuvânt N-are pace în mormânt. Oastea de la țări streine De un an s-au înturnat, Însă Butu nu mai vine; Aleu, poate-au răposat! Doamno,-i timp de măritat, De giunia ta-i pacat! Vai de har, de sănătate, Ca stele ochii sănini, De-a lor lacrimi neuscate Turbure-s amu fântâni, Că un altu pețitor Mâna-i cere și amor. Toți boierii vin din țară Și un prinț cu svita sa; Ana plânge în ... Ion Heliade Rădulescu - Epitafe Ion Heliade Rădulescu - Epitafe Epitafe de Ion Heliade Rădulescu I Când soarele apune, luceafărul lucește Puțin, și steaua serii pe loc și ea sfințește. În zi de sărbătoare, un soare luminos A strălucit odată slăvitul al meu taică, Sfințit-a domnul zilei, și-n orizon noptos Luceafăr de nădejde luceam la a mea maică. Dar noapte e acuma în sânu-i tânguios. II În dimineața vieții un nor de tânguire S-a pus pe al meu leagăn plouat de lăcrimare O purpură cernită a fost a mea-nfășare, Și hrana, amar lapte la sân de văduvire. Nădejdea maicii mele în mine mai zâmbea -- Aci zace nădejdea, și stinsă e în ea. III Din cer milostivirea pe muritor când vede, A lui inimă caldă pe alta ușurează Și, binele făcându-l, pe sine se jertfește. Aci milostivirea, bolnavi, vă-mbrățișează, Intrați ș-aveți nădejdea la Domnul ce viază. Prin lacrimi de căință ce sufletul sfințește Al vostru trup prea șubred curând se întărește; Iar doctorul e mila, și ea din cer purcede. Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terța rima) Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terţa rima) Sânta cetate (Terța rima) de Ion Heliade Rădulescu Crist-popolul, lumina și puterea, Errând, sudând, străin într-ale sale, Producând singur viața și averea, Nici selbă-aflând, nici munte, nici vale Unde-ori căminul, ori capul a pune (Lungă laboare! foarte lungă cale!), Străbate lumea, lumea să radune, Secoli și famea suferă și gerul, Derâderi și bătăi, de spini cunune, Crucea, roata, focul, plumbul și fierul, Sclavie, glebă, clacă și uzură; Custodul punge, punge cavalerul, Cazacul punge, flagelă și fură; Magnat, idalg, ciocoi despoaie, bate; Pontefice, instructor minte, jură. Crist-popolul suspină și străbate Și secoli, și tărâmuri, tot pământul, Asudă, geme, suferă păcate, Iartă, le șterge; seamănă cuvântul: Când prunc orfan, plângând, mendicând viață, Când muribund ce n-are nici mormântul, Când june discolor cu moartea-n față, Fără mâine și azi, și fără lumină, Iarnă și vară,-n seară, dimineață; Ori ca om, ori sub forma sa divină, Tot proletar la câmp și la cetate, De la altar și până la salină, Cu-același dor, cu-aceeași greutate. Schimbe-se timpii, fie domn cezarul, Patriciu sau baron, prinț sau abate, Forță ori lege, Brama, papa ori țarul, El ... Ion Luca Caragiale - O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou Ion Luca Caragiale - O şedinţă la "Junimea" în ajunul Anului Nou O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou de Ion Luca Caragiale Berbantul Ghermani , cel dintâi sosit, se plimbă agitat prin salon și învârtind bastonul cântă: Ființa-mi jună duios te cere, Scoțând suspinuri neîncetat, Iar tu, iubito, vreo mângâiere Nu-i dai să fie mai ușurat. Jak Negruzzi , intrând, cu vocea stinsă [1]: La jocuri cu Lucsița ades mă întâlneam, Când ea era copilă și eu copil eram, Aveam în tot momentul certări și împăcare, Eu mă certam prin semne și ea cu vorbă tare. Menelaos , după ce a ascultat uimit, dus, transportat cu gândul în Câmpina-Wagon: Aferim, bre, Jak, Ce craidon, ce drac, Mare șarlatan, Îh! Aman, Aman! Jak Negruzzi: Un fruct este puterea, ce-nșeală la privit, Frumoasă-i este coaja, dar miezu-i putrezit [2]. Menelaos , exclamând cu regret: Putere!... oh! puterea, Ioc, puterința mea. Marghiloman , copilul Eyolf al lui Titu, intră călare pe băț: Frunză verde de susai, Oh! vai! Ca mâni vine luna mai Și-alergările de cai, Hi, hai! Tache Laurian apare cântând: Nevastă, bărbatul tău Prăpădi-l-ar Dumnezeu, Căci p-acasă nu-l mai ții, Și ... Ivan Andreievici Krâlov - Prieteșugul cânesc Ivan Andreievici Krâlov - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru UȘURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru UȘURA. 1 Imparati Capitol 12 1 Imparati 11 1 Imparati Capitol 12 1 Roboam s`a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să -l facă împărat. 2 Cînd a auzit lucrul acesta Ieroboam, fiul lui Nebat, era tot în Egipt, unde fugise de împăratul Solomon, și în Egipt locuia. 3 Au trimes să -l cheme. Atunci Ieroboam, și toată adunarea lui Israel au venit la Roboam și i-au vorbit așa: 4 ,,Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul; acum tu ușurează această aspră robie și jugul greu pe care l -a pus peste noi tatăl tău. Și îți vom sluji.`` 5 El le -a zis: ,,Duceți-vă, și întoarceți-vă la mine peste trei zile.`` Și poporul a plecat. 6 Împăratul Roboam s`a sfătuit cu bătrînii cari fuseseră pe lîngă tatăl său Solomon, în timpul vieții lui, și a zis: ,,Ce mă sfătuiți să răspund poporului acestuia?`` 7 Și iată ce i-au zis ei: ,,Dacă vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer, și dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îți vor sluji pe vecie.`` ... 2 Cronici Capitol 10 2 Cronici 9 2 Cronici Capitol 10 1 Roboam s`a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să -l facă împărat. 2 Cînd a auzit lucrul acesta, Ieroboam, fiul lui Nebat, era în Egipt, unde fugise de împăratul Solomon; și s`a întors din Egipt. 3 Au trimes să -l cheme. Atunci Ieroboam și tot Israelul au venit la Roboam și i-au vorbit așa: 4 ,,Tatăl tău ne -a îngreuiat jugul: acum ușurează această aspră robie și jugul greu pe care l -a pus peste noi tatăl tău. Și îți vom sluji.`` 5 El le -a zis: ,,Întoarceți-vă la mine după trei zile.`` Și poporul a plecat. 6 Împăratul Roboam a întrebat pe bătrînii cari fuseseră cu tatăl său Solomon, în timpul vieții lui, și a zis: ,,Ce mă sfătuiți să răspund poporului acestuia?`` 7 Și iată ce i-au zis ei: ,,Dacă vei fi bun cu poporul acesta, dacă -i vei primi bine, și dacă le vei vorbi cu bunăvoință, îți vor sluji pe vecie.`` 8 Dar Roboam a ... 1 Samuel Capitol 16 1 Samuel 15 1 Samuel Capitol 16 1 Domnul a zis lui Samuel: ,,Cînd vei înceta să plîngi pe Saul, pentru că l-am lepădat, ca să nu mai domnească peste Israel? Umple-ți... cornul cu untdelemn, și du-te; te voi trimite la Isai, Betleemitul, căci pe unul din fiii lui Mi l-am ales...... ca împărat.`` 2 Samuel a zis: ,,Cum să mă duc? Saul are să afle, și mă va ucide.`` Și Domnul a zis: ,,Să iei cu tine un vițel, și să zici: ,Vin să aduc o jertfă Domnului.` 3 Să poftești pe Isai la jertfă; Eu îți voi arăta ce trebuie să faci, și Îmi vei unge pe acela pe care-ți voi spune să -l ungi.`` 4 Samuel a făcut ce zisese Domnul, și s`a dus la Betleem. Bătrînii cetății au alergat înspăimîntați înaintea lui și au zis: ,,Ce vestește venirea ta: ceva bun?`` 5 El a răspuns: ,,Da; vin să aduc o jertfă Domnului. Sfințiți-vă, și veniți cu mine la jertfă.`` A sfințit și pe Isai cu fiii lui, și i - ... Ezechiel Capitol 16 Ezechiel 15 Ezechiel Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui! 3 Și spune -i: ,,Așa vorbește Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: ,,Prin obîrșia și nașterea ta ești din țara Cananiților; tatăl tău era Amorit, și mama ta Hetită. 4 La naștere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ți s`a tăiat, n`ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n`ai fost frecată cu sare, și nici n`ai fost înfășată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s`a îndurat de tine, ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, așa de scîrbă le era de tine, în ziua nașterii tale. 6 Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, și am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` Da, ți-am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` 7 Te-am înmulțit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseță desăvîrșită; ți s`au rotunjit ... ... în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înșiși. În felul acesta îți vei ușura sarcina, căci o vor purta și ei împreună cu tine. 23 Dacă vei face lucrul acesta, și dacă Dumnezeu îți va porunci așa, vei putea ... Estera Capitol 2 Estera 1 Estera Capitol 2 1 După aceste lucruri, cînd s`a potolit mînia împăratului Ahașveroș, s`a gîndit la Vasti, la ce făcuse ea, și la hotărîrea luată cu privire la ea. 2 Atunci cei ce slujeau împăratului au zis: ,,Să se caute pentru împărat niște fete, fecioare și frumoase. 3 Împăratul să pună în toate ținuturile din împărăția lui dregători însărcinați să strîngă pe toate fetele, fecioare și frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, supt privegherea lui Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit. 4 Și fata care -i va plăcea împăratului, să fie împărăteasă în locul Vastii.`` Părerea aceasta a fost primită de împărat, și așa a făcut. 5 În capitala Susa era un Iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chis, bărbat din Beniamin, 6 care fusese luat din Ierusalim printre robii strămutați împreună cu Ieconia, împăratul lui Iuda, de Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 7 El creștea pe Hadasa, adică Estera, fata unchiului său; căci ea n`avea nici tată nici mamă. Fata era frumoasă la statură și plăcută la vedere. După moartea ... ... meu. 12 Oare o mare sînt eu, sau un balaur de mare, de-ai pus strajă în jurul meu? 13 Cînd zic: ,Patul mă va ușura, culcușul îmi va alina durerile,` 14 atunci mă înspăimînți prin visuri, mă îngrozești prin vedenii. 15 Ah! aș vrea mai bine gîtuirea, mai bine moartea ... Iov Capitol 16 Iov 15 Iov Capitol 16 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sînteți niște mîngîietori supărăcioși. 3 Cînd se vor sfîrși aceste vorbe în vînt? Și pentruce atîta supărare în răspunsurile tale? 4 Ca voi aș vorbi eu, de ați fi în locul meu? V`aș copleși cu vorbe, aș da din cap la voi, 5 v`aș mîngîia cu gura, și aș mișca din buze ca să vă ușurez durerea? 6 Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micșorează? 7 Dar acum, vai! El m`a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa! 8 M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică și mă învinuie în față. 9 Mă sfîșie și mă urmărește în mînia Lui, scrîșnește din dinți împotriva mea, mă lovește și mă străpunge cu privirea Lui. 10 Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se învierșunează cu toții după mine. 11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți, și mă aruncă în mînile celor răi. ... Psalmii Capitol 41 Psalmii 40 Psalmii Capitol 41 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Ferice de cel ce îngrijește de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăvește; 2 Domnul îl păzește și -l ține în viață. El este fericit pe pămînt, și nu -l lași la bunul plac al vrăjmașilor lui. 3 Domnul îl sprijinește, cînd este pe patul de suferință: îi ușurezi durerile în toate boalele lui. 4 Eu zic: ,,Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.`` 5 Vrăjmașii mei zic cu răutate despre mine: ,,Cînd va muri? Cînd îi va pieri numele?`` 6 Dacă vine cineva să mă vadă, vorbește neadevăruri, strînge temeiuri ca să mă vorbească de rău; și cînd pleacă, mă vorbește de rău pe afară. 7 Toți vrăjmașii mei șoptesc între ei împotriva mea, și cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea. 8 ,,Este atins rău de tot, -zic ei-iată -l culcat, n`are să se mai scoale!`` 9 Chiar și acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea și care mînca din pînea mea, ridică și el călcîiul împotriva mea. 10 Dar Tu, Doamne, ai milă ... Fapte Capitol 27 Fapte 26 Fapte Capitol 27 1 După ce s`a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel și pe alți cîțiva întemnițați i-au dat pe mîna unui sutaș al cetei de ostași Augusta, numit Iuliu. 2 Ne-am suit într`o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, și am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. 3 A doua zi, am ajuns la Sidon; și Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, și să fie îngrijit de ei. 4 După ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. 5 După ce am trecut marea care scaldă Cilicia și Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. 6 Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, și ne -a suit în ea. 7 Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, și nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături ... 2 Corinteni Capitol 8 2 Corinteni 7 2 Corinteni Capitol 8 1 Fraților, voim să vă aducem la cunoștință harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei. 2 În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare și sărăcia lor lucie, au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor. 3 Vă mărturisesc că au dat de bună voie, după puterea lor, și chiar peste puterile lor. 4 Și ne-au rugat cu mari stăruințe pentru harul și părtășia la această strîngere de ajutoare pentru sfinți. 5 Și au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s`au dat mai întîi pe ei înșiși Domnului, și apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. 6 Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strîngere de ajutoare, pe care o începuse. 7 După cum sporiți în toate lucrurile: în credință, în cuvînt, în cunoștință, în orice rîvnă, și în dragostea voastră pentru noi, căutați să sporiți și în această binefacere. 8 Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, și ca să pun la încercare curăția dragostei voastre. 9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UȘURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru UȘURA. ... ÎNLESNÍ , înlesnesc , vb . IV . Tranz . 1. A face ca ceva să fie ușor de înfăptuit , de obținut ; a ușura , a facilita . 2. A ajuta pe cineva ; a ușura ... UȘURĂTÓR , - OÁRE , ușurători , - oare , adj . ( Rar ) Care ușurează , alină , liniștește , calmează . - Ușura ... UȘURÁRE , ușurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) ușura și rezultatul ei . V. ușura ... ALINÁ , alín , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) potoli , a ( se ) ușura ARIERBÉC , arierbecuri , s . n . Parte a unei pile de pod situată în aval și care este astfel construită încât să ușureze scurgerea apei . [ Pr . - ri - ... CEZÚRĂ , cezuri , s . f . Pauză ritmică înăuntrul unui vers , care împarte versul în părți de obicei egale ( emistihuri ) , pentru a ușura ... lungul și la marginea unei asemenea construcții . 2. Platformă construită în lungul unei linii de cale ferată , la înălțimea pardoselii vagoanelor , pentru a ușura ... CONSOLÁ , consolez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) alina , a ( - și ) ușura ... CUNÉTĂ , cunete , s . f . Mică rigolă amenajată în interiorul unui canal cu secțiune mare , pentru a ușura ... DELESTÁ , delestéz , vb . I . Tranz . A arunca lestul din corăbii , din baloane pentru a le ușura ... DESPOVĂRÁ , despovărez , vb . I . Tranz . A lua sau a ușura Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||