Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și formele bază: VIE,VIU

  Vezi și:VIE, VIEȚUI, VIEȚUIRE, VIEȚUITOR, VIAȚĂ, ȘASLA, FETESC, FILOXERĂ, FURMINT, VIȚĂ ... Mai multe din DEX...

VIA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VIÁ^2, viez, vb. I. Intranz. (Astăzi livr.) A avea viață; a trăi, a viețui, a exista. ** (Despre sentimente, gesturi, atitudini etc.) A dura, a dăinui. - Lat. vivere.

Sursa : DEX '98

 

VÍA^1 prep. (Indică o rută, un itinerar) Pe drumul, pe direcția; (trecând) prin... - Din fr., lat. via.

Sursa : DEX '98

 

VÍA prep. prin. (București - Craiova \~ Roșiori de Vede.)

Sursa : sinonime

 

VIÁ vb. v. dăinui, dura, exista, fi, menține, păstra, perpetua, persista, rămâne, trăi, ține,viețui.

Sursa : sinonime

 

vía prep.

Sursa : ortografic

 

viá vb., ind. prez. 1 sg. viéz; conj. prez. 3 sg. și pl. viéze (sil. vi-e-); ger. viínd

Sursa : ortografic

 

A VI//Á \~éz intranz. înv. 1) A se afla în viață; a fi viu; a viețui; a trăi; a exista. 2) (despre sentimente, atitudini) A continua existe; a dura; a dăinui; a trăi; a persista. /<lat. vivere

Sursa : NODEX

 

VIA prep. Pe drumul, în direcția. // s.f. (Tehn.; în forma vie) Drum, rută. [< lat., fr., it. via].

Sursa : neologisme

 

VÍA^1 I. s. f. drum pavat, destinat circulației interne, la romani. II. prep. pe drumul, pe ruta, prin... (< fr., lat. via)

Sursa : neoficial

 

VIÁ^2 vb. intr. a trăi, a viețui; a exista. * a dăinui, a dura. (< lat. vivere)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru VIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 805 pentru VIA.

Constantin Stamati - Mascurii în vie

... au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de ... prăvălim, În picioare s-o sfărmăm, Poama, frunza să-i mâncăm, Rădăcina să-i scurmăm, Ca să nu se mai cunoască Că putu vrodinioară aici via să rodească“. Într-acest fel grohăiră, Și se și porniră, Și-ntr-o oară biata vie au fost fărâmată, Și scurmată, Și de tot ... mâncând a voastră carne, vor chiui și vor zice: “Să bem vin din roada viței după seculi odrăslită, Si-n veci să trăiască via, Care tot învie, Măcar porcii să o strice.â€� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Două zicători știute a neamului românesc, Ce le au ei din vechime, au fost ...

 

George Coșbuc - Izvor de apă vie

George Coşbuc - Izvor de apă vie Izvor de apă vie de George Coșbuc Când Prier-alb, feciorul lui Tulnic Împărat, Din casa părințască la taberi a plecat. În alte lumi, să caute pierduta lui drăguță, A dat lui Prier-negru atunci o năfrămuță Și-a zis: În toată ziua poți ști de soarta mea! Privește-mi năfrămuța, și tu când vei vede Pe mijlocul ei dungă de sânge, dungă lată, Să știi, iubite Prier, că-s mort! și zilnic cată Năframa-i Prier-negru, iar când a opta zi De sânge lata dungă pe mijloc o zări, E mort! a zis și-n clipă a-ncălecat feciorul. Pe Vânteș, cal sălbatic, să-și caute frățiorul. Găsindu-l într-o silhă de fagi, în stan schimbat, La sfânta Luni se duce și sfânta Luni i-a dat Învăț, să ude stanul cu stropi de apă-vie... Așa spun din poveste bătrânii. Din vecie Așa le-a rămas rostul în basme și povești Că mulți viteji năzdrăveni și fii împărătești Cătau ori cu tovarăși iubiți ori numai sânguri Izvorul de apă-vie. și spun că ...

 

Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie

Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aş şti c-o să-mi vie 5 [Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie] de Nicolae Văcărescu     Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie,     Și traiul mai dulce că poate să-mi fie,     Atuncea și viața mi-ar fi doar mai scumpă,     Și ața ce-o trage n-aș vrea să se rumpă.     Dar cînd de nădejde dă leac nu să simte,     Și nici cum să-mi vie nu-mi trece prin minte,     D-amor... nu e vorbă, dar nici dă viață,     S-au săvîrșit toate !... ah, rumpe-te, ață !     Și poate atuncea, de n-o fi simțire,     Să fiu în odihnă, să am

 

Alexei Mateevici - Viața

Alexei Mateevici - Viaţa Frumoasă nestatornicie, Viață, pentru ce-mi ești dată? Mintea-mi tace, simțul știe: Viața-i pentru viață dată. Frumoase-s toate-n lumea mare, Căci ziditoru-n ea s-ascunde, Dar prin simțiri și prin cântare Lumina feței Lui pătrunde. Pe Dânsul a-L afla-n zidire Ca-n carte voia a-i citi Aceasta-i a vieții menire: În Dumnezeu a viețui. Mai

 

Mihai Eminescu - Viața

Mihai Eminescu - Viaţa Frumoasă nestatornicie, Viață, pentru ce-mi ești dată? Mintea-mi tace, simțul știe: Viața-i pentru viață dată. Frumoase-s toate-n lumea mare, Căci ziditoru-n ea s-ascunde, Dar prin simțiri și prin cântare Lumina feței Lui pătrunde. Pe Dânsul a-L afla-n zidire Ca-n carte voia a-i citi Aceasta-i a vieții menire: În Dumnezeu a viețui. Mai

 

Dimitrie Anghel - Triumful vieții

Dimitrie Anghel - Triumful vieţii Triumful vieții de Dimitrie Anghel Doctorului Hoenig Să reînvii din nou ca pasărea Phoenix e desigur o problemă extraordinară. Dar, oricîte mizerii te-ar abate, oricîte dezastre ar fi să ți se întîmple, ești dator să păstrezi scînteia care mai arde în tine și s-o ațîți din nou, s-o faci flacără. Dacă flacările mi-au luat tot ce-am avut pămîntesc, dacă a fost scris să mi se distrugă toate pioasele amintiri, dacă mi s-a fărîmat cuibul acela unde mă aciuiasem o clipă și unde am fost fericit, visînd și lucrînd, trebuie să fiu tot atît de fericit că viața a pus cu prisos puteri în mine ca să pot renaște. Visurile, pe cari le-am visat și am încercat să le încheg, va trebui să renunț la ele, căci nu poți visa de două ori același lucru, precum nu te poți scălda de două ori în același fluviu, cum spune un vechi adagiu. În cazul meu, acel scripta manent e o tristă ironie, și manuscrisele mele au dovedit-o îndeajuns. Dacă am perdut atîtea însă, sufletul meu a avut și bucurii, căci numai ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Vieții

Elena Liliana Popescu - Imn Vieţii Imn Vieții de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Și dincolo de viața știută-neștiută ce sufletul străbate cu veșnica-i candoare, se află însăși Viața ... I Ne-atrage veșnic Marea din marea Neuitării Ne-atrage Depărtarea din depărtarea Zării Ne-atrage veșnic Cerul din cerul Amintirii Ne-atrage Efemerul din efemerul Firii Ne-atrage Nenăscutul din tot ce e născut dau Nerecunoscutul din ce e cunoscut II În tine e Poetul În tine Poezia În tine e Profetul În tine Profeția În tine e Rostirea În tine Nerostitul În tine e Gândirea În tine Negânditul În tine Căutarea În tine Nepătrunsul În tine Întrebarea În tine e Răspunsul III Nimic în neschimbare Nimic nestătător Nimic în neaflare Nimic neștiutor IV Ascunsă-i Amintirea în ce-i necunoscut Ascunsă-i Nemurirea în ceea ce-i pierdut Găsește Adevărul În ceea ce-i uitat Doar el, Cunoscătorul a tot ce e

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

George Coșbuc - Lupta vieții

George Coşbuc - Lupta vieţii Lupta vieții de George Coșbuc Gazel Copiii nu-nțeleg ce vor: A plânge-i cuminția lor. Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tânguitor. Nimic nu-i mai de râs ca plânsul În ochii unui luptător. O luptă-i viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor. Pe seama cui? Ești un nemernic Când n-ai un țel hotărâtor. Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni, Te lupți pe seama tuturor. E tragedie nălțătoare Când, biruiți, oștenii mor, Dar sunt eroi de epopee Când brațul li-e biruitor. Comediant e cel ce plânge, Și-i un neom, că-i dezertor. Oricare-ar fi sfârșitul luptei, Să stai luptând, căci ești dator. Trăiesc acei ce vreau să lupte; Iar cei fricoși se plâng și mor. De-i vezi murind, să-i lași să moară, Căci moartea e menirea

 

Iacob Negruzzi - Doue viețe

Iacob Negruzzi - Doue vieţe Doue viețe de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Doue viețe omul măsoară     Cât timp urmează cărarea lui, Una în lumea cea din afară     Alta-n adâncul sufletului. Cea din afară blândă, senină     Mi-a dăruit-o al meu destin Dar cea din suflet de lupte plină     De griji amare si negru chin. Precum sărmanul far de vedere     Ce lume, oameni văzui în vis, Când se deșteaptă simte-n durere     Noaptea ce-apasă ochiu-i deschis; Sau cum a mării puternici valuri     Adânc din funduri s-asvârl spumând Ș-apoi sfărmate de nalte maluri     Iarăși în mare recad gemând; Așa din mine visuri frumoase,     Aspirări mândre sumeț pornesc În curănd însă neputincioase     De-a lumii proză crud se zdrobesc. Nimic de-aceste nu știe însă     Vârtejul lumii nepăsător, Jalnice cânturi, lacrimi ascunse     Singuri sunt triștii martorii

 

Mihai Eminescu - Steaua vieții

Mihai Eminescu - Steaua vieţii Steaua vieții de Mihai Eminescu Când norii, palate fantastice negre, Cu geamuri prin cari se vede zafir, Ascult-ale mărei lungi cântece-alegre,        Când stele se mir, Atunci printr-o geană de nouri, deschisă, Din ochiu-i albastru se vede o stea, Ce-mi miruie fruntea c-o rază de vise,        C-o rază de nea. O, steauă iubită ce-abia stai prin stele, Un sfânt ochi de aur ce tremuri în nori, Ai milă și stinge lungi zilele mele ­        Cobori, o,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 122 pentru VIA.

VIE

VÍE , vii , s . f . 1. Teren plantat cu viță ( I ) ; plantație de viță . 2. Viță (

 

VIEȚUI

VIEȚUÍ , viețuiesc , vb . IV . Intranz . ( Înv . și pop . ) A se afla în viață , a fi viu ; a trăi , a exista . A - și procura mijloacele necesare

 

VIEȚUIRE

VIEȚUÍRE , viețuiri , s . f . ( Înv . și pop . ) Faptul de a viețui ; viață , existență , trai ; conviețuire . - V.

 

VIEȚUITOR

VIEȚUITÓR , - OÁRE , viețuitori , - oare , adj . ( Înv . și pop . ) Care viețuiește ; ( care este ) în viață ,

 

VIAȚĂ

VIÁȚĂ , vieți , s . f . 1. Sinteză a proceselor biologice , fizice , chimice , mecanice care caracterizează organismele ; faptul de a fi viu ; stare a ceea ce este viu . 2. ( În credințele religioase ; determinat prin " de apoi " , " de veci " etc . ) Existență de dincolo de moarte . 3. Mod , fel , ansamblu de condiții materiale și morale ori mediu în care se desfășoară existența unei ființe sau a unei colectivități ; totalitatea actelor săvârșite de cineva în timpul existenței sale . 4. Timp cuprins între nașterea și moartea cuiva ; șirul evenimentelor întâmplate în acest

 

ȘASLA

ȘASLÁ s . f . 1. Nume dat mai multor soiuri de viță de vie care produc struguri pentru masă . Șasla napoleon , Șasla muscat . 2. Portaltoi hibrid pentru vița de vie , folosit pe solurile bogate în calciu . [ Var . : ceaslá s .

 

FETESC

FETÉSC , - EÁSCĂ , fetești , adj . , s . f . 1. Adj . ( Rar ) Care aparține fetei , privitor la fată . 2. S . f . Numele a două soiuri autohtone de viță de vie , care produc vinuri de calitate superioară ; p . ext . vin produs din strugurii acestor două soiuri de viță de vie . Fetească albă . Fetească neagră . - Fată + suf . -

 

FILOXERĂ

FILOXÉRĂ , filoxere , s . f . 1. Insectă parazită care distruge rădăcina și frunzele viței de vie ( Phylloxera vastatrix ) . 2. Boală a viței de vie provocată de filoxeră (

 

FURMINT

FURMÍNT s . m . Soi de viță de vie cu struguri mijlocii , cilindrici , cu boabe dese , omogene , verzi - gălbui , din care se fac vinuri superioare ; vin din acest soi de viță de

 

VIȚĂ

VÍȚĂ , vițe , s . f . I. ( Adesea determinat prin " de vie " ) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică , cu tulpina lipsită de susținere proprie , din care ies mlădițe cu cârcei agățători , cu frunze mari , crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine , care se cultivă într - un număr mare de soiuri și de varietăți ; vie ( Vitis ) . II. 1. ( Pop . ) Șuviță de păr . 2. Fig . Descendent , urmaș , vlăstar ; p . ext . neam ; soi ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...