Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNREGISTRARE, ÎNREGISTRATOR, MAGNETOTECĂ, PASANT, PREÎNREGISTRAT, SEISMOGRAF, ÎNSCRIE, ÎNSEMNAT, ACCELEROGRAF, ALTIGRAF ... Mai multe din DEX...

ÎNREGISTRA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNREGISTRÁ, înregistrez, vb. I. Tranz. 1. A înscrie într-un registru. 2. A reține prin scris un fapt, un eveniment; a imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. ** Fig. A întipări în minte, a memora. 3. A înscrie în activul său ca rezultat, ca realizare etc.; a obține. A înregistra un succes important. Din fr. enregistrer.

Sursa : DEX '98

 

ÎNREGISTRÁ vb. tr. 1. a înscrie (un act, o cerere etc.) într-un registru. 2. a consemna în scris, a însemna, a lua în evidență. * (fig.) a întipări, a reține (în memorie). 3. a înscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. a imprima sunete, fenomene luminoase etc. în vederea păstrării și a redării lor ulterioare. 5. a obține, a realiza succese, rezultate bune. (< fr. enregistrer)

Sursa : neoficial

 

ÎNREGISTRÁ vb. 1. v. inventaria. 2. a consemna, a înscrie, a însemna, a nota, a scrie, a trece, (înv.) a notifica, a semna. (\~ într-un caiet cheltuielile zilnice.) 3. v. înmatricula. 4. v. menționa. 5. a imprima. (A \~ o melodie.) 6. v. recepționa. 7. a arăta, a indica, a marca. (Termometrul \~ o temperatură înaltă.) 8. v. percepe. 9. v. repurta.

Sursa : sinonime

 

înregistrá vb., ind. prez. 1 sg. înregistréz, 3 sg. și pl. înregistreáză

Sursa : ortografic

 

A ÎNREGISTR//Á \~éz tranz. 1) (nume, informații) A fixa în scris (sau în memorie); a înscrie; a nota; a consemna. 2) (scrisori, acte) A trece într-un registru (pentru a autentifica). \~ corespondența primită. 3) (sunete, imagini) A fixa prin metode electromagnetice; a imprima. 4) A face rămână pentru un timp îndelungat (în memorie); a reține (în minte). 5) (bagaje) A preda pentru cântărire și etichetare înaintea plecării (unui tren, avion), primind în loc o recipisă. 6) fig. A indica în mod obiectiv. Termometrul \~ează zero grade. 7) fig. (succese, rezultate) A căpăta printr-un efort; a dobândi; a obține; a repurta. \~ o victorie. / enregistrer

Sursa : NODEX

 

ÎNREGISTRÁ vb. I. tr. 1. A înscrie (un act, o cerere etc.) într-un registru. 2. A consemna în scris, a însemna (un fapt, un eveniment). ** A încorpora (2). ** (Fig.) A întipări, a reține (în memorie). 3. A înscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. A imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. în vederea păstrării și a redării lor ulterioare. 5. A obține, a realiza succese, rezultate bune etc. [< fr. enregistrer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNREGISTRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruÎNREGISTRA.

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal

... au să treacă de bune și Statul le va primi ca atari. Se mai zice, - și, deși sub rezervă, ne credem datori a înregistra și acest sgomot - că numitele comisiuni sunt compuse din persoane cari au fost însărcinate și cu deosebite expertize în daraverile concesiunii. Asupra acestui punct, nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei

... către înalta nobilime și onor. public bucureștean). Afară de aceste două evenimente ale săptămânii, pe care le relatarăm foarte deslușit cititorilor, avem a înregistra între faptele, deși de o ordine secundară, totuși importante, aceea ce o știre din izvor sigur ne aduce la cunoștință. Faptul este cu atât mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

... interesante niște materiale obicinuit atât de aride? Prin faptul, cred, că el nu s-a mărginit în opera sa de a înregistra un singur factor de cultură, ci a căutat să îmbrățișeze toate manifestațiunile vieții ale unui popor modern: literatură, științe, arte, meserii, industrie, comerț ...

 

Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni

Ion Luca Caragiale - Temă şi variaţiuni Temă și variațiuni de Ion Luca Caragiale Tema Aseară, pe la 6 ore, un foc a izbucnit la o casă peste drum de cazarma Cuza în Dealul Spirii. Mulțumită activității pompierilor și soldaților, focul, deși bătea un vânt puternic, a fost năbușit în câteva minute. Pagubele nu prea sunt însemnate. (Universul) Variațiuni De patru ani împliniți aproape de când reacțiunea ține în gheare Belgia Orientului, care din lipsă de energie în evoluțiunea ei cătră progres, un progres bine definit de aminteri prin spiritul tradițional și istoric, și ocazionat întrucâtva, deși jenat oarecum, de evenimentele economice din urmă, în care duplicitatea reacțiunii a întrecut toate marginile și a atins limita tutulor speranțelor de îndreptare, speranțe ce nu pot fi intemeiate pe câtă vreme reacțiunea cu oamenii ei fatali, cari nu se tem nici de lege, nici de Dumnezeu, nici de judecata, nepărtinitoare dar aspră, a Istoriei, au avut cinismul prototipic și revoltător s-o declare, cu cea mai enormă dezinvoltură și exuberanță într-o memorabilă ședință a parlamentului, care a avut imprudenț a, sau, mai bine zis, impudența ...

 

Paul Zarifopol - Popi

Paul Zarifopol - Popi Popi [1] de Paul Zarifopol 42 de grade la umbră cer de sticlă sinilie lumină cruntă pe ziduri și pe ulițe albe obraze și brațe măslinii și ochi atât de negri încât irisul se confundă cu pupila cu priviri continuu intense ce obosesc ca spectacolul unui braț dureros de încordat praf de marmură peste tot dar peste toate: politică. Politica e mai tare chiar decât flirtul cu romanțe, ce formează, cum s-ar fi zis altădată, subiectul povestirii domnului Teodor Scorțescu. Popi amuzant nume, de copil sau de păpușă. În perfectă armonie cu bisilabul acesta infantil, este nasul lui Popi nas naiv, puțin ridicat; nas pueril, de nevinovată ștrengărie. Popi s-ar rezuma, pare că, în desenul acestui nas simpatic de nespus, dacă n-am ști-o întreagă, în toată drăgălășenia de baby încântător. Priveam picioarele mici ale lui Popi, refugiate lânga peretele vagonului, se vede cu scopul de a demonstra atenienilor lipsa oricărei intimități cu vecinul lor. Piciorul, ușor cambrat, se termina printr-un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care dădeau o impresie neașteptată de fragilitate. Ajunge ...

 

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg

Dimitrie Anghel - O victimă a lui Gutenberg O victimă a lui Gutenberg de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , IV, 1176, 28 martie 1912, p. 1 ...Am fost liber altă dată și stăpîn pe viața mea. Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei și cum am trecut multe praguri am trecut și pe acelea ale multor muzee din străine țări. M-am oprit îndelung în fața ramelor aurite, în care rîdeau ancestrale nuduri rămase totuși tinere prin puterea artei ; pietre informe prefăcute în giuvaere am văzut, precum și stîngace cuțite de silex ce pretindeau a fi cea mai perfecționată armă pentru omor în alte vremuri. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul, cu o bolnavă bucurie m-am oprit față de tot pasul pe care energia acumulată a veacurilor a putut să-l facă spre frumos și n-am putut trece cu toate acestea fără să nu-mi opresc pașii deopotrivă și în fața vitrinelor unde stăteau rînduite, ca o pildă barbară, tot ce-a putut inventa inteligența unui ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... și se scurge pe spate), vă veți da seama, cel puțin, că ați dobândit o impresie națională curat. Câștig frumos, între toate. Pe deasupra, putem înregistra, noi, care avem obligații și mai generale și mai precise: atâta vedere, atât abuz, asemene mișcare, trecute în vorbe, cu lăcomie savantă de a ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ...

 

Alecu Russo - Cugetări (Russo)

Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNREGISTRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 122 pentruÎNREGISTRA.

ÎNREGISTRARE

... ÎNREGISTRÁRE , înregistrări , s . f . Acțiunea de a ( se ) înregistra și rezultatul ei ; ( concr . ) ceea ce a fost înregistrat . - V. înregistra

 

ÎNREGISTRATOR

... ÎNREGISTRATÓR , - OÁRE , înregistratori , - oare , adj . , s . n . ( Aparat , dispozitiv ) care înregistrează . - Înregistra

 

MAGNETOTECĂ

MAGNETOTÉCĂ , magnetoteci , s . f . Colecție de benzi magnetice ( înregistrate ) ; p . ext . mobilă în care se păstrează astfel de colecții ; încăpere special dotată pentru audierea benzilor magnetice

 

PASANT

PASÁNT , pasante , adj . Contor pasant ( În sintagma ) ( și substantivat , n . ) = contor care înregistrează consumul de energie electrică defalcat din consumul înregistrat de un contor

 

PREÎNREGISTRAT

PREÎNREGISTRÁT , - Ă , preînregistrați , - te , adj . ( Despre partea sonoră a unui film ) Înregistrat în prealabil în studio . [ Pr . : pre - în - ] - Pre ^1 - + înregistrat ( după engl . pre -

 

SEISMOGRAF

SEISMOGRÁF , seismografe , s . n . 1. Aparat care înregistrează grafic , în mod automat , momentul , durata și intensitatea mișcărilor seismice ; seismometru . 2. Aparat folosit în prospecțiuni geofizice , cu ajutorul căruia se înregistrează vibrațiile produse de anumite explozii subterane provocate în scopuri științifice . [ Pr . : se -

 

ÎNSCRIE

... Tranz . și refl . A ( - și ) scrie , a ( - și ) trece numele într - un catalog , într - o condică etc . ; a ( se ) înregistra , a ( se ) înmatricula . 2. Tranz . A construi o figură geometrică în perimetrul alteia , astfel încât unele puncte ale celei dintâi să ...

 

ÎNSEMNAT

ÎNSEMNÁT , - Ă , însemnați , - te , adj . 1. Care poartă un semn distinctiv . 2. Important , de seamă ; însemnător . 3. Înregistrat , menționat în

 

ACCELEROGRAF

ACCELEROGRÁF , accelerografe , s . n . Accelerometru care înregistrează

 

ALTIGRAF

ALTIGRÁF , altigrafe , s . n . Altimetru care înregistrează în timpul zborului înălțimile atinse de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...