Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IMEDIAT, APEPSIE, DILATORIU, EXTEMPORANEU, FLANGER, GEROVITAL, GRABNIC, INERȚIE, INHIBIȚIE, NĂPRISTAN ... Mai multe din DEX...

ÎNTÂRZIERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTÂRZIÉRE, întârzieri, s.f. Acțiunea de a întârzia și rezultatul ei. * Loc. adv. și adj. Cu întârziere = (care se produce) mai târziu decât trebuie sau decât este prevăzut. * Loc. adv. Fără întârziere = numaidecât, fără zăbavă. * Expr. A exploda cu întârziere = (despre bombe sau corpuri explozive) a exploda la un anumit interval de timp (fixat dinainte) după momentul punerii sau al lansării. A fi în întârziere = a fi rămas în urmă, a fi întârziat. ** Timpul, durata cât cineva sau ceva întârzie. [Pr.: -zi-e-] - V. întârzia.

Sursa : DEX '98

 

ÎNTÂRZIÉRE s. 1. zăbovire, (pop.) pregetare, (reg.) pregetătură. (\~ cuiva într-un loc.) 2. zăbavă, (pop.) zăbovire, (înv.) pesteală. ( mergem acolo fără \~.) 3. v. amânare.

Sursa : sinonime

 

întârziére s. f. (sil. -zi-e-), g.-d. art. întârziérii; pl. întârziéri

Sursa : ortografic

 

ÎNTÂRZIÉR//E \~i f. A ÎNTÂRZIA. * Cu \~ mai târziu decât trebuie. Fără \~ la timpul cuvenit. [G.-D. întârzierii; Sil. -zi-e-] /v. a întârzia

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNTÂRZIERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruÎNTÂRZIERE.

Emil Gârleanu - Gâza

... mai tot de lumânărică, se întindea departe, până la poalele munților întunecați. O smuncitură a dârlogului din dreapta îl îndemnă să ocolească fără întârziere, trecu șanțul pe o podișcă ce se îndoia sub greutatea lui; poticni, simți călărețul prăvălindu-se până peste gât; o ploaie de lovituri îl făcu ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

... sosește-n București cu oasele pisate pe la 11 înainte de amiazi. Merge degrabă la otelul Caracaș, unde cobora regulat, își lasă sacul, și fără întârziere se prezintă la consiliul de miniștri. Tot consiliul era adunat, lipsea numai prezidentul, pe care-l așteptau din moment în moment. Până să vie conul ...

 

Ion Luca Caragiale - Reformă

... Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun ...

 

Ion Luca Caragiale - Bacalaureat

... condamnați a sta un an repetenți, fiindcă n-au avut notă suficientă la muzică sau la gimnastică... înțelegi bine că un an de întârziere, pentru inaptitudme la muzică sau la gimnastică!... Dar asta, trebuie să convii și dumneata, e tot așa de absurd ca și când ai împiedica pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

... școală și trecea notele în matriculă: protejatul tău avea un 3. - Și acum? - Are 7. Uite-te - am gândit eu - ce va să zică o întârziere de câteva minute; cum poate nenoroci pe un tânăr! Rămânea Mitică Dăscălescu iar repetent, cu toate că ține la el atâta mamiță-sa Dăscăleasca, la ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ...

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

... cu puișorul în brațe. Nu se poate ști cine a tras manivela. Trenul se pornește în sfârșit, și ajunge în București cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare așază frumușel beretul lui Goe, îl scuipă pe puișor să nu-l deoache, îl întreabă dacă-l ...

 

Ion Luca Caragiale - Națiunea română

... Este vorba de o afacere foarte importantă, care ne poate face norocul la amândoi." Îl cunoșteam pe Dame ca pe om deștept și întreprinzător. Fără întârziere m-am dus să-l văz, torcând pe drum fel de fel de frumoase închipuiri. În câteva vorbe mi-a spus tot planul ...

 

Ion Luca Caragiale - O lacună

... s-aud valuri de armonie. Dar clopoțelul zbârnâind, pianul amuțește ca prin farmec. Peste un moment, domnișoara Cecilia Pavugadi deschide... Scuzele d-lui Preotescu pentru întârziere sunt pe deplin primite de cele două dame: îl cunosc așa de bine pe d. Diaconescu... „Când vine dumnealui vreodată la vreme?..." Doamnele sunt ...

 

Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l

Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte la giudecată Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte la giudecată de Constantin Negruzzi 1822 Trebuia, o, giudecători, să mori păn a nu mă însura, și să nu aud pe fimei vorbind atâte câte am auzit. Dar, fiindcă nu am scăpat de aceea pentru norocul meu cel rău, trebuiești îndată după nuntă să viu la voi, pentru cari, iată, am venit. și aceasta nedreptățăluit fiind de întârzierea me, mă rog vouă! Fiindcă acum de departe am priivit folosul ca să-mi dați sfârșit astăzi hotărârii, căci am agiuns întru atâta rău, încât de a nu trăi o socotesc mai bine decât de a fi cu fimeia. Dar însă, mai dați-mi, o, giudecători, înainte otrăvii încâ un mic dar: să nu mă băgați în lungi voroave, suferind pe acești guralivi ritori a cărora viiață este întru a vorbi și a răspunde. Căci mă tem ca nu cumva făcându-să întârzieri în cuvânt, va afla fimeia lucrul, va aduci aice ace limbă a ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica de joi

... o sarcină din cale-afară grea; pe lângă asta, teamă de un nou joc de forceps, apoi socoteala greșită a termenului, dezmințit de întârziere, toate contribuiau să irite nerăbdarea familiei și mai ales a femeii. De două săptămâni, tot așteptam zadarnic... E curios cum întârziarea sosirii momentelor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNTÂRZIERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruÎNTÂRZIERE.

IMEDIAT

... IMEDIÁT adv . , IMEDIÁT , - Ă , imediați , - te , adj . 1. Adv . Fără întârziere , numaidecât , îndată , acum , acuși , acușica . 2. Adj . Care urmează să se producă fără întârziere

 

APEPSIE

... APEPSÍE , apepsii , s . f . Întârziere

 

DILATORIU

... DILATÓRIU , - IE , dilatorii , adj . ( Franțuzism ) Care provoacă sau tinde să provoace o întârziere

 

EXTEMPORANEU

... EXTEMPORANÉU , - ÉE , extemporanei , - ee , adj . ( Livr . ) 1. Care se produce imediat , pe loc . 2. ( Med . ; despre medicamente ) Care este preparat sau administrat fără întârziere

 

FLANGER

... FLÁNGER , flangere , s . n . Aparat electronic realizat cu linii de întârziere

 

GEROVITAL

GEROVITÁL s . n . ( Farm . ) Soluție pe bază de procaină folosită ca medicament pentru întârzierea proceselor de îmbătrânire la oameni . - Gero [ ntologie ] +

 

GRABNIC

... Adesea adverbial ) Care se grăbește , care arată grabă ; care se întâmplă repede , pe neașteptate ; care nu poate aștepta , nu poate întârzia , care trebuie făcut fără întârziere

 

INERȚIE

... sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare . 2. Proprietate a unui sistem fizico - chimic sau tehnic de a reacționa slab sau cu întârziere la acțiunea factorilor externi . 3. Fig . Tendința unei persoane sau a unei colectivități de a rămâne în repaus , în inactivitate ; lipsă ...

 

INHIBIȚIE

... f . 1. Proces fundamental al activității nervoase , opus excitației , care se manifestă prin diminuarea , frânarea sau suprimarea efectelor excitației . 2. ( Chim . ) Fenomen de oprire , de întârziere

 

NĂPRISTAN

... NĂPRISTÁN adv . ( Înv . și reg . ) Îndată , numaidecât ; fără întârziere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...