Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚÂȘNITURĂ, ȚÂȘNIRE, ARTEZIAN, ȘIPOT, ȚÂȘNITOR, ȚUȘTI, BEC, BUJDI, COLOANĂ, CRATER ... Mai multe din DEX...

ȚÂȘNI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȚÂȘNÍ, țâșnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lichide, aburi; la pers. 3) A ieși cu presiune printr-o crăpătură sau printr-o deschizătură. ** A sări, a împroșca. 2. (Despre ființe) A apărea, a sări, a ieși de undeva pe neașteptate; a intra brusc undeva, a da buzna. ** A porni brusc, a se repezi, a se năpusti. 3. A se ivi deodată, a izbucni cu putere, a irupe. - Din ţâșt.

Sursa : DEX '98

 

ȚÂȘNÍ vb. 1. v. erupe. 2. a ieși. (Un izvor care \~ printr-o crăpătură.) 3. (reg.) a sări, a zăleti, (prin Ban. și Transilv.) a puştica. (Sângele \~ pe nas.) 4. v. izbucni.

Sursa : sinonime

 

țâșní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țâșnésc, imperf. 3 sg. țâșneá, conj. prez. 3 sg. și pl. țâșneáscă

Sursa : ortografic

 

A ŢÂȘNÍ țâșnésc intranz. 1) (despre lichide, vapori, gaze) A ieși cu putere printr-o deschizătură îngustă; a erupe; a răbufni; a izbucni. Izvorul țâșnește printr-o crăpătură. 2) (despre ființe) A intra sau a ieși repede și pe neașteptate. /Din țâști

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruȚÂȘNI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruȚÂȘNI.

Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif) Lenore de Gottfried August BĂ¼rger Traducere de Ștefan Octavian Iosif Baladă de BĂ¼rger Din somn Lenore-n zori de zi Tresare tulburată: — O, Wilhelm, m-ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști, Cu flori împodobite, În zvon de tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți, Durerea o înfrânse Țipând se tăvăli pe jos, Și plânse, plânse, plânse... Bătrâna o găsește-n drum, O scutură, o cheamă — Ah! mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar fi cu ...

 

Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif)

Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif) Lenore de Gottfried August BĂ¼rger Traducere de Ștefan Octavian Iosif Baladă de BĂ¼rger Din somn Lenore-n zori de zi Tresare tulburată: — O, Wilhelm, m-ai uitat? Ești mort? Veni-vei tu odată? Iubitul ei lupta sub steag În văile boeme Și nu-i scrisese nici un șir De-atât amar de vreme. Țarina și viteazul crai, Sătui de jaf și pară, Au pus războiului sfârșit Și pace încheiară. Și cling! și clang! oști după oști, Cu flori împodobite, În zvon de tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți, Durerea o înfrânse Țipând se tăvăli pe jos, Și plânse, plânse, plânse... Bătrâna o găsește-n drum, O scutură, o cheamă — Ah! mamă, Wilhelm este mort! E mort de bună seamă! Să piară lumea! piară tot! Ar ...

 

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și strălucește ca o candelă ambulantă pe întunericul mișcător și rece al lagunelor. Lampionul însă are nevoie pentru a lumina să fie înfășurat de banda largă a întunericului. Epigrama, dimpotrivă. Scânteiază numai atunci când o învăluie un exces de lumină. Cu cât inteligența subtilă și pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în fețe strălucitoare și multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit și se răsfrânge în mințile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumusețează claritatea unei oglinzi de preț. Epigramistul aruncă în aer o droaie de săgeți, dar numai acelea care nimeresc ținta adică impresionează sunt salutate cu freamăte victorioase. Celelalte se pierd rătăcite, ca și ecoul unei pietre aruncate într-o fântână adâncă, a cărei apă depărtată, puțină și noroioasă, înghite și piatra, și ecoul. Ce îngrozitor e să vorbești cuiva care nu te ...

 

Alexandru Macedonski - Faunul

Alexandru Macedonski - Faunul Faunul de Alexandru Macedonski În ochii mei adânci, pe brânci un faun priveghează, Visează strașnica plăcere ce poți s-o smulgi unui viol, Hipnotizări ce pervertesc rânjind împrăștiază Și-n fund de gingașe potire țâșnește-n silă vitriol În ochii mei adânci, pe brânci un faun priveghează. Catifelează lin și dulce cuvântul său — suspin blajin -- Dar când stăpân se crede-a fi, atunci pe pradă sare, Brăzdează sânurile goale cu buze aprigi ca de Djin Și e un Iad de foc ascuns ce, până nu tresare, Catifelează lin și dulce cuvântul său — suspin blajin. Zadarnic anii trec, și trec — rămâne Domn în scaun, Și nu e om ca să nu-l poarte la pândă-n el pitit pe brânci, Iar nu e ceas și pas, răgaz să poți avea de faun, Ești robul lui, și totdeauna ca să trăiască el mănânci, Zadarnic anii trec și trec — rămâne Domn în

 

Alexandru Macedonski - Imn la Satan

Alexandru Macedonski - Imn la Satan Imn la Satan de Alexandru Macedonski Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate, În iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate; Te-ador, Satan, fiindcă tu ești zâmbet, rază și coloare, Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cântare, floare, -- Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale, -- Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale... O! singur zeu, fiindcă rău — iar răul singur este forță -- Al tău e-ntregul Univers, plecat sub sabie și torță... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... Satan, — oh! Iartă-mi neghiobia! Satan, fermecător Satan, Nemilostiv, cum e dorința, Și ager, cum e iscusința, Tot mai activ din an în an; Semeț cum este biruința... Satan, dorință de știință, Satan, dorință de frumos, Satan, voință și putință, Pe-altarul tău mă-aduc prinos... Jos, jos fățărnicia... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... În ochi adânci când scânteiezi, pe buze roșii când răsufli, Averi de-avari le risipești prin simțuri reci furtuni când sufli; Înnebunești pe prea cuminți, ce stau tâmpiți de-nțelepciune Și schimbi deodată în focar ce- ...

 

Alexandru Macedonski - Moise

Alexandru Macedonski - Moise Moise de Alexandru Macedonski Când scăzu al său prestigiu, răzvrătiți când fură toți, Vrând să aibă glas profetic, suflet nalt de patrioți, Biblic vers pe buze moarte, zeu semeț sub tâmple-nguste, Moise fața și-o ascunse între mâinile auguste. Preanțeleptul, de trei zile, în extazul lui de sfânt Era stei de nemișcare și cu ochii în pământ... Credincioși îi rămăsese vre o doi — dar fiecare ,,Oare nu mai ești tu Moise?" îi striga cu voce tare. ,,Marea Roșie nainte-ți zid de apă nu stătu? Faraonul înăuntru nu-l făcuși de s-abătu? Oastea lui cea strălucită n-o târâși să piară-n valuri Cât din toată grozăvia numai oase zac pe maluri? Nu făcuși din piatra stearpă să țâșnească alb izvor Care-a curs ca râu de lapte pe al mușchiului covor? Și-n pustie, pe când foamea ne-a fost aprigă dușmană, Nu ne-ai dat îndestularea când ne-ai dat cereasca mană? Scoală — ceasul de restriște nu mai este"... — Dar, tăcut, Se-nălță de jos profetul între-ai săi neîntrecut, Și urcându-se în munte sub a serii strășnicie, Cu nori groși de ...

 

Alexei Mateevici - Creștina

Alexei Mateevici - Creştina ,,Isprăvi din vremi de mult trecute, Predanii din vechime-adâncă". A. Pușkin, Ruslan și Ludmila Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Măreața Romă doarme-n pace, Umbrită de livezi tăcute, Și-o liniște adâncă zace În rândul curților ei mute. O noapte blândă-a primăverii Domnește-n uliți somnoroase, Iar luna focul tremurării Îl scaldă-n ape scânteioase, Și Tibru — dungă lucitoare -- Curgând în negrele lui maluri Cu-o murmurare gânditoare, Își mână apele în valuri... Cu capu-n piept, cu crucea-n mână, Sub a-nchisorii negre pază, O blândă tânără creștină Pe pietre aspre dormitează. Zadarnic pus-au stăruințe Chinuitorii ei cei răi, Făgăduieli și suferințe N-au sfărâmat credința ei... Neomenoasa judecată A osândit-o ieri la moarte, Dar mâine-n ceruri ridicată, Primi-va scrisul altei soarte... Și iată, c-o dorință sfântă Pe sine-n jertfă a s-aduce, Ea-și merge calea de osândă, Își merge drumul cel de cruce. Prin vis a patriei câmpie O vede, de stejari umbrită, Și râul — dungă albăstrie -- Și casa dragă și iubită, Și ...

 

Alexei Mateevici - Trimite-i, Doamne, bucurie

Alexei Mateevici - Trimite-i, Doamne, bucurie Trimite-i, Doamne, bucurie de Fiodor Ivanovici Tiutcev Traducere de Alexei Mateevici - Decembrie 1911 Trimite-i, Doamne, bucurie Acelui ce-n arsura verii Robit de-adâncă sărăcie Străbate târgurile țării. Acelui ce din întâmplare Privește umbrele grădinii, Verdeața văilor în zare În strălucirile luminii. Căci nu pentru a lui primire Umbroșii pomi-n verdeață cresc, Nici pentru a lui răcorire Cișmelele în sus țâșnesc. Peșteri frumoase, ca prin ceață, Privirea lui degrabă vede, Și rouratica verdeață Nu-i curmă arzătoarea sete. Trimite-i, Doamne, bucurie Acelui care calea vieții Și-o trece-n boală, sărăcie, Robit de vrajba

 

Dimitrie Bolintineanu - Codrul Cosminului

Dimitrie Bolintineanu - Codrul Cosminului Codrul Cosminului de Dimitrie Bolintineanu I Vânturile negre, într-a lor turbare, Nu bat fața mării fără încetare; Iar tu, dragă țară, pace nu mai ai! Nu se șterse bine sângele pe plai Și alt râu de sânge mâine o să-l ude! Mâine, alte lupte! Alte doruri crude! Fiii tăi trec viața sub armele lor; Pruncii lor îi uită, părăsiți în dor! Iată, vântul luptei geme cu turbare! Un minut, o, țară, câtă dezmierdare! Crude au sa fie luptele ce vin! Dar nepieritoare fi-vor cel puțin; Ale tale lupte, splendide, sublime, Te-or scăpa de moarte pe viitorime! II — ,,Nu a geme numai și-a vărsa suspine E lăsat la inimi nobile, sublime! Plângerea purcede din suflet robit Unei vieți trândave ce l-a umilit! Cel brav nu s-abate când cel rău îl frânge, Ci cu arma-n mână se îmbată-n sânge." Astfel strigă Ștefan și cu bravii săi Pleacă cu urgie la Cosmin în văi. Au intrat polonii pe văi la Cosmin; Între două măguri ei coboară lin. Soarele răsare; focul splendid luce, P-armele lor mândre cade și străluce. Liberă ...

 

Fiodor Ivanovici Tiutcev - Trimite-i, Doamne, bucurie

Fiodor Ivanovici Tiutcev - Trimite-i, Doamne, bucurie Trimite-i, Doamne, bucurie de Fiodor Ivanovici Tiutcev Traducere de Alexei Mateevici - Decembrie 1911 Trimite-i, Doamne, bucurie Acelui ce-n arsura verii Robit de-adâncă sărăcie Străbate târgurile țării. Acelui ce din întâmplare Privește umbrele grădinii, Verdeața văilor în zare În strălucirile luminii. Căci nu pentru a lui primire Umbroșii pomi-n verdeață cresc, Nici pentru a lui răcorire Cișmelele în sus țâșnesc. Peșteri frumoase, ca prin ceață, Privirea lui degrabă vede, Și rouratica verdeață Nu-i curmă arzătoarea sete. Trimite-i, Doamne, bucurie Acelui care calea vieții Și-o trece-n boală, sărăcie, Robit de vrajba

 

Gelu Vlașin - 23:40

Gelu Vlaşin - 23:40 â†�â†� 23:30 23:40 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:50 →→ mănăstirea pe scările timpului ridicat printre stâlpii de la intrare poarta cerșind un strop de apă sfințită la moisei trei călugări rostesc rugăciunea dumnezeiască și icoanele tremură pe sticla plină de rouă și busuioc pașii tăi răspândiți iarba proaspăt cosită fotografia țâșnește din aparat în pridvorul casei din transbordare cu mâini delicate seară de seară la izvor și vine iarăși o zi (ca un câine mușcat de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruȚÂȘNI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentruȚÂȘNI.

ȚÂȘNITURĂ

... ȚÂȘNITÚRĂ , țâșnituri ; s . f . Faptul de a țâșni : ( concr . ) ceea ce a țâșnit de undeva . - Țâșni

 

ȚÂȘNIRE

... ȚÂȘNÍRE , țâșniri , s . f . Acțiunea de a țâșni și rezultatul ei ; apariție , săritură bruscă . - V. țâșni

 

ARTEZIAN

ARTEZIÁN , - Ă , arteziene , adj . Izvor artezian ( În sintagmele ) = izvor care țâșnește ( cu presiune ) din pământ . Fântână arteziană = fântână din care apa țâșnește în sus , realizată prin mijloace artificiale , cu scop decorativ . [ Pr . : - zi -

 

ȘIPOT

ȘÍPOT , șipote , s . n . 1. Izvor a cărui apă țâșnește cu putere ( și care este captată printr - un jgheab sau printr - o țeavă ) . 2. ( Reg . ) Loc unde o apă curge repede ;

 

ȚÂȘNITOR

ȚÂȘNITÓR , - OÁRE , țâșnitori , - oare , adj . Care

 

ȚUȘTI

ȚUȘTI interj . Cuvânt care sugerează mișcarea bruscă și precipitată a unei ființe care sare , care țâșnește ( de ) undeva . [ Var . : țâști , țâșt interj . ] -

 

BEC

BEC ^2 , beci , s . m . ( Sport , rar ) Fundaș la jocul de fotbal . BEC ^1 , becuri , s . n . 1. Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice ; p . ext . Lampă electrică . 2. Sita unei lămpi de gaz . 3. Orificiu prin care țâșnește un lichid vaporizat , un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune , spre a putea fi

 

BUJDI

... BUJDÍ , bujdesc , vb . IV . Tranz . și intranz . ( Reg . ) A țâșni

 

COLOANĂ

COLOÁNĂ , coloane , s . f . 1. Stâlp cilindric de marmură , piatră , lemn etc . , destinat să susțină o parte dintr - un edificiu sau să - l înfrumusețeze . 2. ( Fiz . ) Masă cilindrică a unui fluid , închisă într - un tub sau țâșnind cu putere dintr - o conductă sau dintr - un rezervor . Coloană de mercur . 3. Fiecare dintre secțiunile verticale în care se împarte o pagină tipărită de ziar , revistă etc . și care este despărțită de celelalte printr - o linie neagră verticală sau printr - un spațiu alb ; p . ext . conținutul unei astfel de despărțituri . 4. Șir de cifre așezate unele sub altele într - un tabel , într - o matrice etc . pentru a putea fi adunate . 5. Nume dat mai multor aparate folosite în chimie și în industria chimică , alcătuite dintr - o manta cilindrică verticală de metal , de sticlă etc . care conține materiale adsorbante sau talere de formă specială , materiale filtrante etc . 6. Formație realizată prin dispunerea în adâncime a unităților militare în vederea deplasării lor . 7. ( Cin . ; în sintagma ) Coloană sonoră = ansamblu de sunete ( cuvinte , muzică etc . ) care însoțesc imaginile unui film ; pistă

 

CRATER

CRÁTER , cratere , s . n . 1. Deschizătură în formă de pâlnie la un vulcan , prin care țâșnesc vapori , gaze , cenușă etc . și se revarsă lava . 2. Gaură în formă de pâlnie făcută de un meteorit pe suprafața pământului . 3. Vas antic mare , cu gura largă și cu două mânere , care servea la masă pentru amestecarea vinului cu apa . [ Acc . și :

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...