Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COMPOZIȚIE, A, AUTO, HIPO-, PARA, PSEUDOPREFIX, TELE-, AERO-, AGRO-, ALCĂTUIRE ... Mai multe din DEX...

COMPUNERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMPÚNERE, compuneri, s.f. 1. Acțiunea de a (se) compune și rezultatul ei; alcătuire, îmbinare. 2. (Concr.) Bucată literară sau muzicală; compoziție. 3. (Concr.) Lucrare școlară asupra unei teme. 4. (Lingv.) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea mai multor cuvinte având drept rezultat un cuvânt nou. - V. compune.

Sursa : DEX '98

 

Compuneredescompunere

Sursa : antonime

 

COMPÚNERE s. 1. v. creare. 2. (concr.) compoziție. (Ce \~ aveți pentru astăzi?) 3. v. redactare. 4. v. cu-les. 5. v. formație.

Sursa : sinonime

 

compúnere s. f., g.-d. art. compúnerii; pl. compúneri

Sursa : ortografic

 

COMPÚNER//E \~i f. 1) v. A COMPUNE. 2) lingv. Procedeu sintactico-morfologic de formare a unui cuvânt nou prin reunirea a două sau a mai multor cuvinte. 3) mat. Operație de determinare a rezultantei a doi sau mai mulți vectori. 4) Lucrare pe o temă literară sau liberă scrisă de un elev cu scopul verificării cunoștințelor lui. 5) înv. Rezultat al unui proces de creație artistică; compoziție. [G.-D. compunerii] /v. a compune

Sursa : NODEX

 

COMPÚNERE s. f. 1. acțiunea de a compune. 2. bucată literară sau muzicală; compoziție. 3. procedeu de formare a cuvintelor prin crearea unui cuvânt nou din mai multe cuvinte întregi existente independent, cu ajutorul unor elemente de compunere sau din abrevieri. 4. lucrare școlară scrisă asupra unei teme; compoziție (6). (<compune)

Sursa : neoficial

 

COMPÚNERE s.f. 1. Acțiunea de a compune și rezultatul ei; alcătuire. 2. (Concr.) Bucată literară sau muzicală; compoziție. 3. (Lingv.) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea a două cuvinte care formează un cuvânt nou. 4. Lucrare școlară asupra unei teme. [< compune].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOMPUNERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruCOMPUNERE.

Gheorghe Asachi - Pentru compunerile poetice în limba națională

Gheorghe Asachi - Pentru compunerile poetice în limba naţională Pentru compunerile poetice în limba națională de Gheorghe Asachi Imitație Tinerel și verde dafin împlântat-am dinioare Și-nălțat-am cătră ceriuri cu rugi pofte umelite, Ca să vadă și românii cele ramuri înflorite, Ce urzesc cununi de laudă și dau numelui lucoare. Am rugat pe blândul Zefir ca din nori să se coboare Și pre el să-ntindă vara a lui aripi aurite, Și ca barbara fortună, strânsă în obezi cumplite, Să nu aibă vro putere ca în urmă să-l oboare. Știu că timpuri multe încă tupilată viețui-va Astă arbore în codruri ce pre Dacia umbrează, Dar măcar târzie foarte, spre ceri mândră răsări-va, Când prin Pronie, de unde soarta gintelor derază, Român vrednic de cunună doară între noi veni-va, Precum după oarbă noapte răsar line-a zilei

 

Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

... sunt bine lucrate (acest soi de versificație a fost de neapărată trebuință la traducerea Satirelor, spre a nu se depărta de compunere), și că limba românească este o limbă bogată, sonoră și plină de frumuseți originale. Dnii A. Donici și C. Negruzzi, cunoscuți între români ...

 

Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri

... și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu ...

 

Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri

... și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...

 

Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi

Mihail Kogălniceanu - Viaţa lui A. Hrisoverghi Viața lui A. Hrisoverghi de Mihail Kogălniceanu Alexandru Hrisoverghi ca și Andrei ChĂ©nier, modelul său, murind nu lăsase decât un nume făgăduit slavei: în viață, talentul său nu fusese cunoscut decât prin o singură odă: Ruinele cetății Neamțul . Puțini prieteni știau că poetul mai avea și alte compuneri; dar, nefiind date la lumină, ele rămăseseră străine la cea mai mare parte a publicului. După moartea lui, familia sa, încurcată în proțesuri, nu putu să se îndeletnicească cu tipărirea scrierilor rămase; de-abia acum șase ani după ce l-am pierdut, frate-său cel mai mic, dl Manolachi Hrisoverghi, a găsit vreme să împlinească dorința obștească prin publicarea acestei ediții, care cuprinde toate operele poetului, atât cele originale cât și cele traduse. Recunoștința tuturor iubitorilor de poezie națională îi este dinainte câșigată. Această colecție este mică. Puține bucăți pot găsi har înaintea unei aspre critici; dar trebuie gândit cât de scurtă a fost și viața autorului și cât de puțin împrejurările, nenorocirile și durerile l-au lăsat slobod, pentru ca să poată cultiva poezia, pe care el o iubea atâta! Spre ...

 

Gheorghe Asachi - Cântul cignului

Gheorghe Asachi - Cântul cignului Cântul cignului de Gheorghe Asachi Ființa cea mai aleasă care Zeul a creat A răspuns la a sa menire de a fi lumei împărat, I-au deschis adânci secrete, i-au supus elemente și cele Ce pământul în sân ascunde, ce se operă sub stele. Asta ființă așteaptă altei viețe o dulce auroră, Că suflarea ce divină aice nicicum nu moare; Așa Cignul României, ce e pasere profită, A cântat în așteptare de-o viață mai dorită! Note ^   Se zice că cignul mai nainte de a răposa, cântă un viers melodios care se numește cântul cignului și se aplică la cea de pe urmă compunerea unui poet (Gh.

 

Vasile Alecsandri - Strigoiul

... baladă am compus-o în tovărășie cu Costache Negri, împărțindu-ne subiectul în două părți; eu am lucrat partea I, și Negri, partea II. Acea compunere

 

Victor Hugo - Constantin Negruzzi

Victor Hugo - Constantin Negruzzi Constantin Negruzzi (Costache Negruzzi)  n. 1808 , Trifeștii Vechi  d. 24 august 1868 , Iași  Om politic și scriitor român din perioada pașoptistă    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Operă 1.1 Fragmente istorice 1.2 Poezii 1.3 Teatru 1.4 Proză 2 Traduceri 2.1 Poezii 2.2 Teatru 3 Legături externe Operă Amintiri de junețe Cum am învățat românește Zoe O alergare de cai (Ñ�ÐșачÐșа) Au mai pățit-o și alții Toderică Negru pe alb (scrisori de la un prieten) Fragmente istorice Alexandru Lăpușneanu (1840) Aprodul Purice (1837) Sobieski și românii (1845) Regele Poloniei și Domnul Moldaviei (1839) Cântec vechi (1843) Poezii Reverii (1837) Domnul P. Prunco (1837) Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) (1857) Melancolie (1838) Gelozie (1840) La Maria (1839) Fabulă (1839) Ursu și oaspeții săi Lupu și mielu Cucoșu și puica Potârnichea și rândunica Marșul lui Dragoș (doină) (1848) Doină nouă (1842) Eu sunt român... (1855) Princesei Catinca Conaki Vogoride (1856) Strofe dedicate D-nei Smaranda Docan (1892) Potopul (1837) Floarea, Florărița româncă (după Levitschnigg) (1869) Dervișul Uriașul Daciei Disțărare șlicului Întâia noapte a lui Iung Inscripții Epitaful vornicului ...

 

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri ()  n. 21 iulie 1821 , Bacău  d. 22 august 1890 , Mircești  Poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Doine 1.2 Lăcrimioare 1.3 Suvenire 1.4 Mărgăritărele 1.5 Pasteluri 1.6 Varia 1.7 Legende 1.8 Ostașii noștri 1.9 Din periodice 1.10 Postume 2 Teatru 2.1 Canțonete comice 2.2 Scenete 2.3 Operete 2.4 Vodeviluri 2.5 Comedii 2.6 Drame 3 Poezii populare ale românilor (1866) 3.1 Cântece bătrânești 3.2 Doine 3.3 Hore 4 Proză 4.1 Biografii 4.2 Călătorii și studii 4.3 Din periodice, broșuri etc. 4.4 Manifeste și amintiri politice 4.5 Din postume 5 Legături externe Poezii Toamna țesătoare Răzbunarea lui Statu-Palmă Noaptea albă Zilele Babii Hora Ardealului Frații Jderi Căpitanul Romano Românca de la Grivița O noapte la țară Vântul Încununarea steagului Doine Doina Baba Cloanța Sora și hoțul Crai-nou Maghiara Altarul mănăstirii Putna Andrii-Popa Groza Ursiții Strigoiul Ceasul rău Strunga ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOMPUNERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 114 pentruCOMPUNERE.

COMPOZIȚIE

... COMPOZÍȚIE , compoziții , s . f . 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate ; structură , compunere , alcătuire . 2. Operă , bucată , compunere artistică , în special muzicală . 3. Felul în care sunt dispuse elementele imaginii într - un tablou , astfel încât se se echilibreze între ele . 4. Joc al ... pe trăsăturile distinctive ale personajului respectiv . 5. Exercițiu școlar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor ; compunere . 6. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care freacă altă suprafață metalică , cu scopul de a micșora frecarea ...

 

A

... A ^5 - Element de compunere care indică absența , excluderea etc . Amoral , anhidru . [ Var . : an - ] A ^4 prep . ( Formează numerale distributive ) . De câte . . . 3 saci a 80 ...

 

AUTO

... AUTO ^2 1. S . n . ( Fam . ) Automobil . 2. Element de compunere însemnând " automobil " , " automat " și care servește la formarea unor substantive . 3. Adj . invar . Care se efectuează cu ajutorul unui automobil , care privește automobilele . [ Pr . : a ...

 

HIPO-

... HIPO - ^2 - ^2 Element de compunere cu sensul " referitor la cai " , care servește la formarea unor substantive și a unor adjective . HIPO - ^1 - ^1 Element de compunere

 

PARA

... care a circulat și în țările românești ; ( astăzi ) ban de valoare mică . 2. ( Fam . ; la pl . ) Bani ; p . ext . avere . PARA ^2 - Element de compunere care înseamnă " apără " , " contra " și servește la formarea unor substantive . PARA ^1 - Element de compunere care înseamnă : a ) " foarte " , " tare " , " puternic " și servește la formarea unor adjective și a unor substantive ; b ) ( depr . ) " mult " , " prea numeros ...

 

PSEUDOPREFIX

... PSEUDOPREFÍX , pseudoprefixe , s . n . ( Lingv . ) Element de compunere

 

TELE-

... TELE - - 1. Element de compunere care înseamnă " departe " , " la distanță " , " de departe " și care servește la formarea unor substantive , adjective sau verbe . 2. Formă abreviată pentru televiziune , care , izolându - se ...

 

AERO-

... AERO - - Element de compunere

 

AGRO-

... AGRO - - Element de compunere

 

ALCĂTUIRE

... ALCĂTUÍRE , alcătuiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) alcătui ^1 și rezultatul ei ; întocmire , compunere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...