Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RAGLAN, ȘEMIZETĂ, CHIMONOU, CLOȘ, CROI, CUPĂ, FASON, RĂSCROIALĂ, SMOCHING, TĂIETURĂ ... Mai multe din DEX...

CROIALĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CROIÁLĂ, croieli, s.f. 1. Felul cum este croită o haină; tăietură, croi^1. 2. Fig. Fel de a fi; caracter. 3. (Înv.) Plan, arhitectură. [Pr.: cro-ia-] - Croi^2 + suf. -eală.

Sursa : DEX '98

 

CROIÁLĂ s. tăietură, (pop.) croi. (ă unei haine.)

Sursa : sinonime

 

croiálă s. f., g.-d. art. croiélii; pl. croiéli

Sursa : ortografic

 

CRO//IÁLĂ \~iéli f. 1) Felul în care este croită o haină. 2) fig. Fel de a fi al omului; caracter; fire; natură. [G.-D. croielii; Sil. cro-ia-] /a croi + suf. \~eală

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCROIALĂ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruCROIALĂ.

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II Satira II de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Filaret — Eugenie FILARET: Prietenul meu, spune-mi de ce ești întristat? Te văd la față galben, iar ochii îți sunt roși, Pare că noaptea-ntreagă nu ai dormit? Pe gânduri Stai tocmai ca acela, ce vrând a fi episcop Își dărui zadarnic a sale herghelii. [1] Tu poți ca să te primbli cu patru cai în șir, Să porți bogate haine, și slugile să-ți fie Înfășurate-n aur. Au doar vinațe scumpe, Sau cărți pe la dughene n-au mai rămas de joc? Rudeniile, maica-ți se află sănătoși, Norocul te adapă din cornu-mbelșugării, Nimic nu te oprește de-a viețui-n odihnă. De ce dar taci ca muții și nu zici un cuvânt? Nu știi cât prețuiește un sfat prietenesc, Și câtă mângâiere ne-aduce-n mâhniciune Când neopriți de patimi păzim a lui urmare? A! înțeleg pricina de ce ești supărat. Damon în aste zile se-naintă în rang, Trifon primi cordonul, și Tulie o moșie; Iar falnicul tău nume și slava strămoșească Râvnirea-ți acea multă spre binele ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Calistrat Hogaș - La Pângărați

Calistrat Hogaş - La Pângăraţi La Pângărați de Calistrat Hogaș — Ei, cum ți se pare Nectarie? mă întrebă Grigoriță, tovarășul meu de drum, pe când scoboram dealul Bisericanilor, spre Viișoara. — Cum să mi se pară?... Un om de toată isprava, da nu-nțeleg, ce minte la dânsul să se călugărească? Un om în puterea vârstei, frumos în puterea cuvântului, voinic, fără nici un beteșug și, mai presus de toate, cu o fire așa de veselă și de deschisă, nu pricep cum de i-a trăsnit prin gând să-și puie capul sub comanac? — Ei, cum!... Dragostea bre, dragostea, pârdalnica de dragoste, mânca-o-ar cânii!... răspunse Grigoriță cu ciudă oarecum și cu parapon. — Cum dragostea?... — Cum!... iac-așa; or fi vreo zece ani, a-ndrăgit o fată frumoasă din Huși, și-au jurat credință veșnică unul altuia, fata a murit, el s-a ținut de cuvânt și s-a călugărit. — Da?... Ei bine, atunci, măi Grigoriță, eu sunt de părere ca toți cei ce juruiesc credință veșnică fetelor să rămână stingheri; căci, mai la urma, numai așa cred eu că pot ajunge să facă ...

 

Alecu Russo - Cugetări (Russo)

Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCROIALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruCROIALĂ.

RAGLAN

... RAGLÁN , raglane , s . n . 1. Croială specială a unor obiecte de îmbrăcăminte , la care mâneca pornește de la răscroiala gulerului . 2. Palton sau pardesiu cu o asemenea croială

 

ȘEMIZETĂ

... ȘEMIZÉTĂ , șemizete , s . f . ( Rar ) Bluză femeiască simplă , cu croială

 

CHIMONOU

... CHIMONÓU , chimonouri , s . n . 1. Croială de haină femeiască , cu mâneca dintr - o singură bucată cu restul hainei . 2. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat cu mâneci foarte largi sau , p ...

 

CLOȘ

... CLOȘ , cloșuri , s . n . Croială

 

CROI

... croi la fugă = a fugi în cea mai mare grabă ( spre a scăpa de o primejdie ) . CROI ^1 , croiuri , s . n . Croială

 

CUPĂ

... CÚPĂ^3 , cupe , s . f . Tăietură în croitorie ; croială . CÚPĂ^2 , cupe , s . f . Una dintre culorile cărților de joc ( în formă de inimă de culoare roșie ) . CÚPĂ^1 , cupe , s . f . 1. Vas ...

 

FASON

... FASÓN , fasoane , s . n . 1. Modul cum este făcut un lucru ; formă ( a unei haine , a unei pălării ) ; croială

 

RĂSCROIALĂ

RĂSCROIÁLĂ , răscroieli , s . f . Acțiunea de a răscroi și rezultatul ei ; tăietură adâncită în croiala unei haine , în special la mâneci și la gât ;

 

SMOCHING

... SMÓCHING , smochinguri s . n . Haină bărbătească de gală ( de culoare neagră ) , făcută după o croială

 

TĂIETURĂ

TĂIETÚRĂ , tăieturi , s . f . 1. Acțiunea de a tăia ; ( concr . ) locul unde s - a tăiat ceva ; spec . rană provocată de un instrument tăios . 2. Drum ( adâncit ) săpat de o apă în curgerea ei . 3. Croiala unei haine . 4. Teren despădurit pe care se mai văd încă butucii . 5. Fig . ( La pl . ) Senzație de durere asemănătoare cu aceea provocată de o tăiere ; junghiuri . 6. Ștersătură ; fragment , text șters sau anulat . 7. Porțiune , articol decupat dintr - o tipăritură . [ Pr . : tă - ie - ] - Tăia + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...