Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEGOȚ, NEGUSTORIE, TÂRG, ACONT, COMERȚ, COOPERATIVĂ, CORNER, COST, DEFLAȚIE, DEPRESIUNE, FACTORIE ... Mai multe din DEX...

CUMPĂRARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUMPĂRÁRE s.f. Acțiunea de a cumpăra și rezultatul ei. * (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unității bănești sau a populației; cantitate de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației). Vânzare-cumpărare = strămutarea proprietății unui lucru de la vânzător la cumpărător, în schimbul unui preț. - V. cumpăra.

Sursa : DEX '98

 

Cumpărarevânzare

Sursa : antonime

 

CUMPĂRÁRE s. achiziționare, cumpărat, luare, procurare, târguire, (înv.) scumpărătoare. (\~ celor necesare.)

Sursa : sinonime

 

cumpăráre s. f., g.-d. art. cumpărării

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCUMPĂRARE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruCUMPĂRARE.

Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul

Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul Camera din Stambul de Ion Luca Caragiale Ședința dela 24 Ibricgie 1294 Ședința se deschide cu formalitățile obijnuite la orele 7 1/2 turcești, sub președinția lui Haham-bașa, prezenți fiind 125 deputați. Sumarul ședinței precedente se ascultă în tăcere, fără să dea loc la nicio cerere de îndreptare, fiindcă toți deputații dorm. Dupe citirea sumarului, prezidentul trage clopotul, și toți deputații se deșteaptă. La ordinea zilei, desvoltarea interpelării, anunțată de onor. deputat Zăuc-aga, asupra falsurilor și ingerințelor făcute de fostul mare vizir Midat-pașa în alegerile din urmă. Hogea-Cauc arată, că nefiind încă de față interpelatorul, trebue intervertită ordinea zilei. Propune dar, ca Adunarea până la sosirea lui să se ocupe cu fleacurile, adică cu legile mărunte. Se votează un credit de 5 lei turcești pentru cumpărarea unei harte a resbelului și a unei duzine de stegulețe, trebuincioase statului major al bașabuzucilor dela Dunăre. Se aprobă un viriment de fonduri de 33 de parale, făcut de ministrul trebilor din afară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere d'întâi ale Claponului - aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei ...

 

Ion Luca Caragiale - Parlamentare

Ion Luca Caragiale - Parlamentare Parlamentare de Ion Luca Caragiale Ședința de la 24 Ibricgiè 1294 Ședința se deschide cu formalitățile obijnuite la orele 7 ½ turcești, sub președința lui Haham-bașĂ , prezenți fiind 125 deputați. Sumarul ședinței precedente se ascultă în tăcere, fără să dea loc la nici o cerere de îndreptare, fiindcă toți deputații dorm. Dupe citirea sumarului, prezidentul trage clopotul, și toți deputații se deșteaptă. La ordinea zilei, dezvoltarea interpelării, anunțată de onor. deputat Zăuc-agĂ , asupra falsurilor și ingerințelor făcute de fostul mare vizir Midat-pașĂ  în alegerile din urmă. Hogea-Cauc arată că, nefiind încă de față interpelatorul, trebuie intervertită ordinea zilei. Propune dar ca Adunarea până la sosirea lui să se ocupe cu fleacurile, adică cu legile mărunte. Se votează un credit de 5 lei turcești pentru cumpărarea unei harte a rezbelului și a unei duzine de stegulețe, trebuincioase statului-major al bașabuzucilor de la Dunăre. Se aprobă un viriment de fonduri de 33 de parale, făcut de ministrul Trebilor Dinafară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere dântâi ale Claponului — aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei turcești pe lună, ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

Ioan Slavici - Gura satului

Ioan Slavici - Gura satului Gura satului de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Nu-i vorbă, răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar și acela pe care toată lumea îl știe de bun își are ceasurile de răutate, și nu avem decât să-l atingem unde-l doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alții. Dar nenea Mihu tot om bun rămâne. Se și cuvine însă unui om din oameni, ca dânsul, să fie de bună chibzuială, să cumpănească vorbele și să umble mai mult călare decât pe jos. Acasă, asta-i altă vorbă! Oamenii s-au obișnuit a zice mai bucuros "La Mihu Saftei" decât la "Safta Mihului" fiindcă... așa-i lumea! Când oamenii nu au ce face, ei scormonesc o vorbă și își petrec vremea cu ea. Să te ferească Dumnezeu să nu cazi pe gura satului. Pentru aceea, când Safta începe să facă gură, nenea Mihu își pune mâinile în cap și-i zice: — Nevastă! nu mă da pe gura golanilor. Iar apoi caută să-i facă pe plac, ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate dinBiblie pentruCUMPĂRARE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruCUMPĂRARE.

Ieremia Capitol 32

... Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori, și am cîntărit argintul într`o cumpănă. 11 Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege și obiceiuri, și pe cel ce era deschis; 12 și am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în fața lui Hanameel, fiul unchiului meu, în fața martorilor, cari iscăliseră zapisul de cumpărare, și în fața tuturor Iudeilor cari se aflau în curtea temniței. 13 Și am dat lui Baruc înaintea lor următoarea poruncă: 14 ,Așa vorbește Domnul ... așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Iarăș se vor mai cumpăra case, ogoare și vii, în țara aceasta.` 16 Dupăce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune: 17 ,Ah! Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile și pămîntul cu puterea Ta cea ...

 

Genesa Capitol 23

Genesa Capitol 23 Genesa 22 Genesa Capitol 23 1 Viața Sarei a fost de o sută douăzeci și șapte de ani: aceștia sînt anii vieții Sarei. 2 Sara a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în țara Canaan; și Avraam a venit să jălească pe Sara și s`o plîngă. 3 Avraam s`a sculat apoi dinaintea moartei sale, și a vorbit astfel fiilor lui Het: 4 ,,Eu sînt străin și venetic printre voi, dați-mi un ogor, ca loc de îngropare la voi, ca să-mi îngrop moarta și s`o ridic dinaintea mea.`` 5 Fiii lui Het au răspuns astfel lui Avraam: 6 ,,Ascultă-ne, domnule! Tu ești ca un domnitor al lui Dumnezeu în mijlocul nostru; îngroapă-ți moarta în cel mai bun din mormintele noastre! Niciunul din noi nu te va opri să-ți îngropi moarta în mormîntul lui.`` 7 Avraam s`a sculat și s`a aruncat cu fața la pămînt înaintea norodului țării, adică înaintea fiilor lui Het. 8 Și le -a vorbit astfel: ,,Dacă găsiți cu cale să-mi îngrop moarta și s`o iau dinaintea ...

 

2 Imparati Capitol 12

2 Imparati Capitol 12 2 Imparati 11 2 Imparati Capitol 12 1 Ioas s`a făcut împărat în al șaptelea an al lui Iehu, și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Țibia, din Beer-Șeba. 2 Ioas a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, în tot timpul cît a urmat îndrumările preotului Iehoiada. 3 Numai, că înălțimile n`au încetat; poporul tot mai aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 4 Ioas a zis preoților: ,,Tot argintul închinat și adus în Casa Domnului, argintul ieșit la numărătoare, și anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după prețuirea făcută, și tot argintul pe care -i spune cuiva inima să -l aducă la Casa Domnului, 5 preoții să -l ia fiecare dela cei pe cari -i cunoaște, și să -l întrebuințeze la dregerea casei, ori unde se va găsi ceva de dres.`` 6 Dar s`a întîmplat că, în al douăzeci și treilea an al împăratului Ioas, preoții încă nu dreseseră stricăciunile casei. 7 Împăratul Ioas a chemat pe preotul Iehoiada și pe ceilalți preoți, și le -a zis: ,,Pentruce n`ați dres ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCUMPĂRARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentruCUMPĂRARE.

NEGOȚ

... NEGÓȚ , negoțuri , ( rar ) s . n . 1. Activitate economică ( în domeniul particular ) privind circulația mărfurilor , vânzarea și cumpărarea lor ; schimb de produse sub formă de vânzare - cumpărare

 

NEGUSTORIE

... NEGUSTORÍE , negustorii , s . f . 1. ( La sg . ) Activitate economică ( particulară ) privind circulația mărfurilor , vânzarea și cumpărarea lor ; schimb de produse sub formă de vânzare - cumpărare

 

TÂRG

... la marginea unui oraș , unde se vând și se cumpără ( zilnic sau la anumite date ) vite , cereale , alimente , zarzavaturi etc . 2. Operație de vânzare și cumpărare care are loc într - un târg ( 1 ) ; p . gener . operație de vânzare și cumpărare

 

ACONT

... ACÓNT , aconturi , s . n . Parte din suma de bani care se plătește înainte , la o cumpărare

 

COMERȚ

COMÉRȚ , comerțuri , ( rar ) s . n . Schimb de produse prin cumpărarea și vânzarea lor ; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația

 

COOPERATIVĂ

COOPERATÍVĂ , cooperative , s . f . 1. Organizație economică formată prin asocierea liber consimțită a unui grup de persoane ( mici producători , meseriași , consumatori ) , pentru producerea , cumpărarea , desfacerea în comun a unor produse , pentru acordarea de credite sau pentru prestarea unor servicii . 2. ( Concr . ) Magazin de desfacere al unei organizații cooperatiste de consum sau de

 

CORNER

CÓRNER^2 s . n . Formă simplă de organizare monopolistă , care constă într - o înțelegere între întreprinderi în vederea cumpărării de mărfuri și vânzării lor la prețuri ridicate . - Cuv . engl . CORNER ^1 , cornere , s . n . Lovitură din colțul terenului , la fotbal , care se acordă echipei în atac , dacă un jucător din apărare trimite mingea în spatele liniei propriei

 

COST

COST ^2 s . n . ( Germanism reg . ) Hrană , mâncare . COST ^1 s . n . Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun , efectuarea unei lucrări , prestarea unui serviciu

 

DEFLAȚIE

... f . 1. Retragere din circulație a unei cantități de bancnote în timpul unei inflații , pentru a face să crească puterea de cumpărare

 

DEPRESIUNE

... care producția se menține la un nivel scăzut , mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute , în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare

 

FACTORIE

FACTORÍE , factorii , s . f . Punct de schimb ( comercial ) pe un teritoriu străin ( și îndepărtat ) ; spec . punct unde se face cumpărarea vânatului și aprovizionarea vânătorilor din regiunile nordice

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...