Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNDĂTINAT, CONSUETUDINAR, FEL, NUNTĂ, OBIȘNUINȚĂ, OBICEI, PATRIARHALISM, PLUGUȘOR, PRAXIS, RÂNDUIALĂ ... Mai multe din DEX...

DATINĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DÁTINĂ, datini, s.f. 1. Obicei sau deprindere consfințită în timp și devenită tradițională pentru o colectivitate de oameni; tradiție, uzanță. 2. (Rar) Regulă, tipic. - Din sl. d?dina "moștenire".

Sursa : DEX '98

 

DÁTINĂ s. 1. fel, obicei, rânduială, tradiție, uz, uzanță, (înv. și pop.) rând, (pop.) dată, lege, (înv. și reg.) pomană, (reg.) orândă, (Transilv.) sucă, (prin Ban.) zacon, (înv.) pravilă, predanie, șart, tocmeală, (turcism înv.) adat. (Așa-i \~ din bătrâni.) 2. v. cutumă.

Sursa : sinonime

 

dátină s. f., g.-d. art. dátinii; pl. dátini

Sursa : ortografic

 

DÁTIN//Ă \~i f. Obișnuință de viață colectivă, tradițională, devenită lege nescrisă a unui popor sau a unei comunități omenești. [G.-D. datinei] /d?dina

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDATINĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentruDATINĂ.

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Vasile Alecsandri - Năluca

... libație el o face pentru ca să alunge nălucile morților ce zbor prin lume și se amestecă în faptele oamenilor. Asemenea este în țară o datină veche de a pune câte o mică monedă în mâna fiecărui mort, când este a-l înmormânta, și aceasta poporul o ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

Alecu Russo - Poezia poporală Poezia poporală de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de nașterea naționalității române, de plecările naturii cu care este înzestrat poporul, și de luptele ce le-au susținut coloniile romane pân-a nu se preface în locuitorii de astăzi ai vechii Dacii. Între diferitele neamuri răspândite pe malurile Dunării, nici unul nu are, ca neamul românesc, o poezie poporală atât de originală, atât de variată, atât de frumoasă și atât de strâns unită cu suvenirele antichității. Născut din sânge meridional, strămutat de sub un soare fierbinte într-o țară nouă, neamul român a păstrat o închipuire fecundă, vie, grațioasă, o agerime de spirit, care se traduce în mii de cugetări fine și înțelepte, o simțire adâncă de dragoste pentru natură și o limbă armonioasă, care exprimă cu gingășie și totodată cu energie toate aspirările sufletului, toate iscodirile minții. Să luăm de exemplu aceste versuri dintr-o baladă: Viața omului Floarea câmpului! Câte flori p-acest pământ Toate ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cobzarul

Ştefan Octavian Iosif - Cobzarul Cobzarul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Salută zdrăngănind din strune, Bătînd cadența din picior, Și cîntă, legănându-și capul, Cobzarul, mândru cerșetor... Iar după datina străbună Cînd îi întinzi paharul plin, El nu bea pînă ce închină Și varsă jos un strop de vin... — Cobzarule, de-ai ști cît farmec Și voie bună răspîndești Cu zvonul cîntecelor tale În inimile românești ! Noi toți sîntem așa de tineri, Că am putea să-ți fim nepoți... Dar cînd ne zici bătrâna doină Ești cel mai tînăr dintre

 

Ștefan Octavian Iosif - La cules

... zi sfîntă ! E chef și chiot prin podgorii, Ici mustu-n cadă se frămîntă, Ici trec glumind culegătorii : Românii toți cu voie bună Cinstesc o datină străbună... Sub nucul secular e hora, Bătrîni, flăcăi, neveste, fete. Străluce-n ochii tuturora Văpaia veseliei bete — Și rîd și se-nvîrtesc și saltă ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nuntă la țară

... nalta lor chemare; Își uită reumatismul veteranii Și cercul horei crește tot mai mare… Dar iată că mireasa-n prag s-arată Și, după vechea datină păgână, Ea își desprinde vălul ei de fată Și-l ține-o clipă fluturând în mână. Asemenea unui stol de rândunele Vin fetele în ceată ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Scrisoare lui Goga

Ştefan Octavian Iosif - Scrisoare lui Goga Scrisoare lui Goga de Ștefan Octavian Iosif De-acum te las pe tine și pe-ai tăi Și-Ardealul plin de cântec și de jocuri, De mândre fete și voinici flăcăi... Știu eu de mai revin pe-aceste locuri? Ce dor mi-era de ele — căci pe-aici Am petrecut, ca prunc odinioară! Te sperii când de pe trecut ridici Păienjenișul care-l înfășoară... De-aș fi rămas ca tine, în Ardeal, Statornic stâlp al datinii străbune, Într-o căsuță albă, sub un deal, Ferită de primejdii și furtune; Să fi rămas acolo, să muncesc Înconjurat de oameni cumsecade, În albele cămăși ce strălucesc Ca spuma de șuvoaie în cascade; Să fi rămas în casa de sub deal, De unde-n neguri vezi sclipind Carpații... Dar eu m-am dus, și te-am lăsat, Ardeal, Ca un fugar mi-am părăsit eu frații. Și ce frumos era să fi rămas Alăturea cu alții și cu tine. Să-nalț și eu pentru dreptate-un glas Și să v-ajut în lupta pentru bine. Să stau și eu de tine-alături azi, Și eu ca tine să-mi încheg cântarea Din vuietul eroicilor brazi ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu Către Ioan Bianu de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidăție“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar până la tăgăduirea existenței sale etnice și până la confundarea lui ba cu tătarii ba cu țiganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebită folclorul românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele legende și cântece poporane... Am și scris câte ceva prin ediții rusești și românești din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărți trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de literatura folcloristică din Regat, de bogatele culegeri ale părintelui Marian, de cercetările adânci ale dlor Șăineanu, A. și O. Densusianu și alții, dintre care și acum multe le cunosc mai mult pe nume. Îmi aduc ...

 

Dimitrie Anghel - Nuntă la țară

... nalta lor chemare; Își uită reumatismul veteranii Și cercul horei crește tot mai mare… Dar iată că mireasa-n prag s-arată Și, după vechea datină păgână, Ea își desprinde vălul ei de fată Și-l ține-o clipă fluturând în mână. Asemenea unui stol de rândunele Vin fetele în ceată ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Dromichete

Dimitrie Bolintineanu - Dromichete Dromichete de Dimitrie Bolintineanu Lisimac închină toată-oștirea sa Ce-n tărâmul dacic soarta delăsa. Și, bând apă, zice-necat de suspine — ,,Zei prea buni! Ce rele revărsați pe mine! Dintr-un mare rege pe pământul meu, În străine locuri astăzi rob sunt eu!" Dacii, după datini, cer să-omoare prinșii; Însă Dromichete vine printre dânșii Și-astfel le vorbește: — ,,Dacii mei stimați, De vom da noi morții p-ăști străini bărbați, Frații lor veni-vor c-oaste mult mai mare În pământul nostru pentru răzbunare. Dacă, dimpotrivă, viața le-am cruța, Amicie lungă ne vor conserva." Regele vorbește. Popolul consimte. Regii se sărută, cu mândre cuvinte. Dacii cheamă prinșii la splendide mese Unde vase d-aur și bucate-alese, Vinuri generoase pe meseni răpesc Printr-un lux ce farmecă-ochiul omenesc. Însă l-alte mese dacii-atunci s-așază Și din vase simple, simplu ospătează. Lisimac nu știe pentru ce cuvânt Cu-ndoite moduri, două mese sânt. Crede că barbarii vor să-i învenine. Dromichet pricepe și cu vorbe line — ,,Nu luați aminte chipul cum mâncăm. Noi cunoaștem luxul, dar nu-l practicăm. El dă nevoințe cari-aduc în viață Griji ce ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDATINĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentruDATINĂ.

Marcu Capitol 7

Marcu Capitol 7 Marcu 6 Marcu Capitol 7 1 Fariseii și cîțiva cărturari, veniți din Ierusalim, s`au adunat la Isus. 2 Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. - 3 Fariseii, însă, și toți Iudeii nu mănîncă fără să-și spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor. 4 Și cînd se întorc din piață, nu mănîncă decît dupăce s`au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le țină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor și a paturilor. - 5 Și Fariseii și cărturarii L-au întrebat: ,,Pentruce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?`` 6 Isus le -a răspuns: ,,Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris: ,Norodul acesta Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 7 Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învățături cari nu sînt decît niște porunci omenești.` 8 Voi lăsați porunca lui Dumnezeu, și țineți datina așezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri de acestea.`` 9 El le - ...

 

2 Imparati Capitol 11

... și a venit la popor în Casa Domnului. 14 S`a uitat. Și iată că împăratul stătea pe scaunul împărătesc, după datină. Căpeteniile și trîmbițele erau lîngă împărat: tot poporul țării se bucura, și sunau din trîmbițe. Atalia și -a sfîșiat hainele, și a ...

 

2 Cronici Capitol 35

... pentru Iosia. Toți cîntăreții și toate cîntărețele au vorbit de Iosia în cîntecele lor de jale pînă în ziua de azi, și au ajuns o datină în Israel. Cîntările acestea sînt scrise în ,,Cîntecele de jale.`` 26 Celelalte fapte ale lui Iosia, și faptele lui evlavioase, făcute așa cum poruncește Legea ...

 

Isaia Capitol 29

... gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de Mine, nu este decît o învățătură de datină omenească. 14 De aceea voi lovi iarăș pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că înțelepciunea înțelepților lui ...

 

Matei Capitol 15

Matei Capitol 15 Matei 14 Matei Capitol 15 1 Atunci niște Farisei și niște cărturari din Ierusalim au venit la Isus, și I-au zis: 2 ,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-și spală mînile cînd mănîncă.`` 3 Drept răspuns, El le -a zis: ,,Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4 Căci Dumnezeu a zis: ,Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta;` și: ,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreșit cu moartea.` 5 Dar voi ziceți: ,Cine va zice tatălui său sau mamei sale: ,Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,` 6 nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Și ați desființat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7 Fățărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: 8 ,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9 De geaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești.`` 10 Isus a chemat mulțimea ...

 

Galateni Capitol 1

Galateni Capitol 1 2 Corinteni 13 Galateni Capitol 1 1 Pavel, apostol nu dela oameni, nici printr`un om, ci prin Isus Hristos, și prin Dumnezeu Tatăl, care L -a înviat din morți, 2 și toți frații cari sînt împreună cu mine, către Bisericile Galatiei: 3 Har și pace vouă dela Dumnezeu Tatăl, și dela Domnul nostru Isus Hristos! 4 El S`a dat pe Sine însuș pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. 5 A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. 6 Mă mir că treceți așa de repede dela Cel ce v`a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie. 7 Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sînt unii oameni cari vă tulbură, și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. 8 Dar chiar dacă noi înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v`am propovăduit -o noi, să fie anatema! 9 Cum am mai spus, o spun și acum: dacă vă propovăduiește cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care ați primit - ...

 

Coloseni Capitol 2

Coloseni Capitol 2 Coloseni 1 Coloseni Capitol 2 1 Vreau, în adevăr, să știți cît de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodicea și pentru toți ceice nu mi-au văzut fața în trup; 2 pentruca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste, și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3 în care sînt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. 4 Spun lucrul acesta, pentruca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. 5 Căci măcarcă sînt departe cu trupul, totuș cu duhul sînt cu voi, și privesc cu bucurie la buna rînduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos. 6 Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, 7 fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile cari v`au fost date, și sporind în ea cu mulțămiri către Dumnezeu. 8 Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos. 9 Căci în El locuiește trupește toată plinătatea ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDATINĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentruDATINĂ.

ÎNDĂTINAT

... ÎNDĂTINÁT , - Ă , îndătinați , - te , adj . Care a devenit o datină

 

CONSUETUDINAR

... CONSUETUDINÁR , - Ă , consuetudinari , - e , adj . ( Livr . ) Nescris , dar consacrat prin uz , prin datină

 

FEL

... n . 1. Posibilitate de a fi , de a acționa etc . 2. Soi , varietate , gen . mod . sort ( dintr - un produs ) . 3. Obicei , datină

 

NUNTĂ

... religioasă ) ; ceremonial și petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii ( religioase ) . 2. Persoanele care iau parte la o nuntă ( 1 ) ; alai , cortegiu de nuntă . 3. ( Reg . ) Datină

 

OBIȘNUINȚĂ

... OBIȘNUÍNȚĂ , obișnuințe , s . f . Faptul de a fi obișnuit cu ceva , de a avea un anumit obicei ; deprindere , obicei ; datină

 

OBICEI

... Deprindere consacrată ; mod de a se purta , de a se îmbrăca , rânduială , uz etc . comune unui popor sau unei comunități omenești ; datină

 

PATRIARHALISM

PATRIARHALÍSM s . n . Tendință de întoarcere la tradițiile și datinile din trecut ; obicei , tradiție etc . care amintește de timpurile patriarhale ( 2 ) . [ Pr . : - tri - ar - ] - Patriarhal + suf . -

 

PLUGUȘOR

PLUGUȘÓR , plugușoare , s . n . 1. Diminutiv al lui plug ; pluguleț , pluguț . 2. Plug ( 1 ) împodobit cu hârtie colorată , cu flori etc . , cu care umblă flăcăii în ajunul Anului nou , recitând colinde , sunând din clopoței , pocnind din bici etc . ; p . ext . datina uratului de Anul nou în folclorul românesc , precum și versurile care se rostesc cu această ocazie ; pluguleț , plug ( 5 ) . - Plug + suf . -

 

PRAXIS

... PRÁXIS s . n . ( Înv . ) 1. Pricepere dobândită printr - o practică îndelungată ; experiență , rutină . 2. Act , document . 3. Obicei , datină

 

RÂNDUIALĂ

... în mod ordonat ; p . ext . ordine . 2. Fel în care se desfășoară o acțiune , un sistem de organizare statornicit sau impus . 3. Ceremonial , forme statornicite ; datină

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...