Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BIBLIOGRAFIE, EVENIMENȚIAL, ORGANOGRAFIE, SOCIOGRAFIE, ÎNFĂȚIȘARE, ANALIST, ASTROGRAFIE, CEFALOGRAFIE, CLIMATOGRAFIE, COSMOGRAFIE ... Mai multe din DEX...

DESCRIERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESCRÍERE, descrieri, s.f. Acțiunea de a descrie și rezultatul ei. ** (Concr.) Scriere sau pasaj dintr-o scriere în care este înfățișat prin enumerarea detaliilor, un aspect, un cadru, o situație etc. - V. descrie.

Sursa : DEX '98

 

DESCRÍERE s. f. 1. acțiunea de a descrie. 2. (pasaj dintr-o) lucrare în care se descrie un aspect din natură, o ființă sau un lucru, un proces etc.; descripție. (< descrie)

Sursa : neoficial

 

DESCRÍERE s. expunere, înfățișare, prezentare, redare, zugrăvire, (rar) descripție, zugrăveală, (înv.) scriere, scrisoare. (\~ stărilor de lucruri, într-un roman.)

Sursa : sinonime

 

descríere s. f. (sil. mf. -scri-), g.-d. art. descríerii; pl. descríeri

Sursa : ortografic

 

DESCRÍER//E \~i f. 1) v. A DESCRIE. 2) Lucrare sau pasaj dintr-o lucrare în care se descrie ceva. [G.-D. descrierii] /v. a descrie

Sursa : NODEX

 

DESCRÍERE s.f. Acțiunea de a descrie și rezultatul ei; descripție. ** Lucrare sau pasaj dintr-o lucrare în care se descrie ceva. [< descrie].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESCRIERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentruDESCRIERE.

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... vizitatorii Sinaii în preumblările ce vor să facă acolo. Capitolul 1 cuprinde descrierea topografică a orașului Sinaia și împrejurimile sale muntoase. Din această descriere sunt de remarcat următoarele rânduri: „Râul Prahova udă orășelul (care nu trebuie să uitați că e pe munte — nota red.) în tot lungul ...

 

Mihai Eminescu - Icoană și privaz

Mihai Eminescu - Icoană şi privaz Icoană și privaz de Mihai Eminescu De vrei ca toată lumea nebună să o faci, În catifea, copilă, în negru să te-mbraci ­ Ca marmura de albă cu fața ta răsari, În bolțile sub frunte lumină ochii mari Și părul blond în caier și umeri de zăpadă ­ În negru, gură-dulce, frumos o să-ți mai șadă!        De vrei să-mi placi tu mie, auzi? și numai mie, Atuncea tu îmbracă mătasă viorie. Ea-nvinețește dulce, o umbr-abia ușor, Un sân curat ca ceara, obrazul zâmbitor Și-ți dă un aer timid, suferitor, plăpând, Nemărginit de gingaș, nemărginit de blând.        Când îmbli, a ta haină de tine se lipește, Ci gingaș-mlădioasă tu râzi copilărește. De șezi cu capul mândru pe spate lin lăsat, Tu pari sau fericită, sau parc-ai triumfat... Ciudat... Stau melancolic, greoi ca și un trunchi, Când veselă ți-ai pune chiar talpa pe genunchi. Căci mă cunosc prea bine și nu-mi vine să cred Că mă iubești pe mine tu, tu! ce eu te văd Atâta de frumoasă, atât de răpitoare, Atât ­ cum nu mai este o alta pe sub soare; Îți ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

... nerăbdând, Din temelii s-a clătinat, Soarele a înnegrit, Pietrele s-au despicat! etc. În cântarea XX, care urmează, găsim o descriere a iadului, precum se vede zugrăvit în pridvoarele unorbiserici vechi: Văzui balaur căscând Și din gură foc vărsând, Curgând ca un rău întins ... și dor În pântece îi omor. Văzui arzând în vulvori Bogați neîndurători Care tot s-au veselit Și săraci n-au miluit!... etc. După această descriere a iadului, vine ca un contrast veselitortabloul raiului: Văzui raiul cel frumos, Ca soarele luminos, Și mese întinse de rând, Pe ele făclii ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Complotul bubei de Bogdan Petriceicu Hasdeu "Descrierea pe care anticii ne-au lăsat-o despre leproși provoacă orare. În 1321 acești nenorociți ajunseră să creadă că, dacă s-ar găsi un mijloc de a transmite întregii lumi oribilul flagel de care erau contaminați, ar putea și ei să ajungă la ranguri înalte..." CIBRARIO I Era-ntr-o bătrână pădure, Din care vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe mii de poteci. Vedeai o icoană grozavă! Tot bube, pocnind de otravă, Pe brațe, pe coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce- ...

 

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei orașului București

Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei oraşului Bucureşti Istoria fondărei orașului București de Dimitrie Papazoglu 1891 Scala descrierilor conținute în această istorie Precuvântare Iubiții mei cetitori! Scala Către domnii cititori Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Capitolul 12 Capitolul 13 Capitolul 14 Capitolul 15 Capitolul 16 Capitolul 17 Capitolul 18 Ceva despre revoluția din 1848 Fostele trei

 

Gelu Vlașin - Muka V

Gelu Vlaşin - Muka V Muka V de Gelu Vlașin stă femeia între ziduri gri și cugetă stingheră omul meu e bun la toate știe ciorbele să facă bate cuiele-n perete spală haine-mi rupe oase zugrăvește pardoseala joacă fotbal câteodată cu vecinii din cartier bea și bere cu amicii într-o crâșmă desuetă cu amorul se descurcă el cum poate și prea poate mai muncește ziua-ntreagă la vreo trei patru patroni are-n casă tot ce-i trebuie mai puțin un patefon spart în capul cetățencei într-o noapte de tandrețuri cum îl cheamă surioară nu cumva-i bărbatul meu că prea seamănă în toate cu descrierea făcută se-roșește vecinica de plăcere simulată nici poveste scumpă soră c-al meu e plecat în

 

Gheorghe Asachi - Despre cultivarea limbii române literare

Gheorghe Asachi - Despre cultivarea limbii române literare Despre cultivarea limbii române literare de Gheorghe Asachi Al doile an să apropie de a sa închiere de când, cu învoirea înaltului guvern, urmează publicația Albinei românești după statornicul său plan de a face nu numai interesantă, ce și folositoare cetirea găzetei, carea se poate zice a fi metodul practic al culturei naționale. Greutățile înfățoșate în plinirea unui asemine scopos se lămuresc de sine, dacă se ia aminte că limba românească, în a sa pruncie și sărăcie, este întrebuințată a fi astăzi organul politicei, a științelor și a literaturei, ce în limbele streine numai după ostineala a mii de învățați în cursul multor veacuri au răsărit! Pre lângă aceste, spre a înlesni înțelegerea gazetei, redacția este nevoită a o însoți cu descrieri lămuritoare, și încă pentru întocma și adevărata rostire, după regulile filologhiei a urzit trebuincioase cuvinte tehnice, a se feri de acele varvare, ce nu s-au înromânit, și a le întroloca cu cuvinte chiar românești aflătoare în vechile manoscrisuri și cărți tipărite în Moldova, ...

 

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase"

Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase" „Răzbunarea lui Anastaseâ€� de Ion Luca Caragiale Acesta e titlul povestirii istorice pe care d. Ciru Oeconomu [1] a publicat-o zilele trecute. O analiză critică amănunțită nu poate încăpea în cadrul nostru; noi trebuie să ne mărginim a ne arăta numai în linii generale impresia ce ne-a făcut-o citirea acestei lucrări. Autorul, ocupându-se mai demult cu studiul așezămintelor juridice de pe vremea marelui Teodosiu, a fost atras de farmecul acelei epoce așa de frământate în urma cuceririi dreptului de dominare în statul roman de cătră religia creștină. Cercetările juridice l-au îndemnat să penetreze și-n domenul celor istorice, și farmecul acestora a inspirat jurisconsultului povestirea ce ne prezintă. În scurt, este istoria unui tânăr pribeag, de cea mai joasă proveniență, care, din depărtările vastei împărății, vine cu un băț în mână și cu o traistă-n spinare în marea cetate romano-creștină, să-și caute și el, ca alți mulți, norocul. Și îl și găsește, ca toți acei ce știu bine să rabde și pot să-ndrăznească mult. Norocul îl ia de mână și-l duce pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Memorii din timpul războiului

Ion Luca Caragiale - Memorii din timpul războiului Memorii din timpul războiului de Ion Luca Caragiale Acesta este titlul unei cărțisincere în care sergentul Ștefan Georgescu povestește prin câte a trecut el, ca voluntar, în războiul pentru independență. Cartea este scrisă într-un stil natural, absolut lipsit de pretenție și de artificialitate falsă, o carte care merită citită de oricine, și mai ales de amatorii de scrieri clare și născute, iar nu făcute. Are pagine pline de entuziasm neforțat și de umor în adevăr românesc. Sunt cu deosebire prețioase descrierile despre viața soldaților în timpul războiului. În mijlocul ploii de gloanțe, de obuze și șrapnele, oamenii ni s-ar părea noă, profanilor, că trebuie să fie foarte posomorâți; reiese din memoriile bravului ex-sergent, care a scăpat “numaiâ€� cu pieptul zdrobit, cu câteva coaste scurtate și cu un braț găurit, că veselia este tovarășa nedespărțită a soldatului român în campanie. Următoarea anecdotă, între altele, e bună dovadă despre aceasta. Iată, în focul războiului, cum petreceau bravii

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESCRIERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruDESCRIERE.

BIBLIOGRAFIE

... BIBLIOGRAFÍE , bibliografii , s . f . 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă . 2. Carte care cuprinde o bibliografie ( 1 ...

 

EVENIMENȚIAL

EVENIMENȚIÁL , - Ă , evenimențiali , - e , adj . 1. Care se mărginește la descrierea evenimentelor ( 1 ) . 2. Care se referă la descrierea evenimentelor ( 1 ) . [ Pr . : - ți -

 

ORGANOGRAFIE

... ORGANOGRAFÍE s . f . 1. Parte a zoologiei și a botanicii care se ocupă cu descrierea organelor animalelor sau ale vegetalelor . 2. Descriere

 

SOCIOGRAFIE

... SOCIOGRAFÍE s . f . 1. Observare , înregistrare și descriere a societăților ca entități istorice concrete . 2. Curent care susține că sociologia trebuie să se reducă la simpla descriere

 

ÎNFĂȚIȘARE

... ÎNFĂȚIȘÁRE , înfățișări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) înfățișa și rezultatul ei ; prezentare , descriere

 

ANALIST

ANALÍST^2 , - Ă , analiști , - ste , s . m . și f . 1. Specialist în analiza matematică sau psihologică . 2. Specialist în informatică . 3. Persoană care dovedește o aptitudine deosebită în cunoașterea , în analiza și în descrierea sufletului omenesc . ANALÍST^1 , analiști , s . m . Autor de

 

ASTROGRAFIE

ASTROGRAFÍE s . f . Ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea

 

CEFALOGRAFIE

... CEFALOGRAFÍE s . f . 1. Descriere

 

CLIMATOGRAFIE

... CLIMATOGRAFÍE , climatografii , s . f . Descriere

 

COSMOGRAFIE

COSMOGRAFÍE , cosmografii , s . f . Ramură a astronomiei , care se ocupă cu descrierea corpurilor și fenomenelor cerești așa cum sunt cunoscute din observații , fără interpretare sau

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...