Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CURĂȚEL, DRĂGĂLAȘ, DULCE, FEMEIUȘCĂ, GIGEA, IUBIT, MIGNON ... Mai multe din DEX...

DRĂGUȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DRĂGÚȚ, -Ă, drăguți, -e, adj., s.m. și f. 1. Adj. Drăgălaș, frumușel, grațios (ca înfățișare sau comportare); iubit, drag. * Expr. A fi sau a se arăta, (adverbial) a se purta drăguț (cu sau față de cineva) = a fi amabil, binevoitor (cu cineva). ** (Substantivat, fam.). Termen alintător cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. 2. S.m. și f. (Pop.) Iubit(ă), ibovnic(ă), amant(ă). - Drag + suf. -uț.

Sursa : DEX '98

 

DRĂGÚȚ s. v. amant, concubin, iubit, prieten.

Sursa : sinonime

 

DRĂGÚȚ adj. 1. drăgălaș, frumușel, (Transilv. și Bucov.) cinaș, (fig.) dulce. (Un copil \~.) 2. v. plăcut. 3. v. agreabil. 4. v. curtenitor.

Sursa : sinonime

 

drăgúț adj. m., s. m., pl. drăgúți; f. sg. drăgúță, pl. drăgúțe

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDRĂGUȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentruDRĂGUȚ.

Ion Luca Caragiale - Leac de criză

Ion Luca Caragiale - Leac de criză Leac de criză de Ion Luca Caragiale Cu cât se accentuează criza aceasta economică și finanțiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranță a scăpa așa de curând, cu atât mi se lămurește mai bine amintirea lucrurilor de, pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenția să pricep economia politică și, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică și starea în care se afla țara noastră până în ajunul marelui război. Știu însă că lumea toată se plângea tot așa de amar ca și astăzi de lipsa banilor pe piață. O sumă de negustori mari scrâșneau, văzându-și apropiata cădere; iar cât despre negustorii mici, aceia erau mai leșinați decât muștele apucate pe neașteptate de o toamnă aspră și timpurie d-abia își mai trăgeau sufletul. Când ajunsese criza în toiul ei și lumea era cuprinsă de ultima deznădejde, iată că se declară războiul. M-am dus la un prieten, băcan mare, la poziție principală în Podul Mogoșoaii; îl știam la marginea prăpastiei: faliment sigur în negoț și casele, care erau proprietatea nevestii, ipotecate cu vârf. — Ai auzit? ...

 

George Coșbuc - Fresco-ritornele

George Coşbuc - Fresco-ritornele Fresco-ritornele de George Coșbuc 1 Viața mea de mult s-a stins și-am îngropat-o. Sunt beat de cad în gropi, și-a cui e vina ? A obrăjorilor cei cu gropiți, șireato ! 2 Ea sta, cu sânul plin de pere, la fântână — Și ea mi-a dat s-aleg pe plac din sân o pară. Și m-am trezit că-mi dă deodată peste mână ! 3 Pe punte-am sărutat mai ieri o fată, Și-acum au dat sătenii jalbă la prefectul, Că fetele stau cârd pe punte ziua toată ! 4 Psaltirea popii o sărut, dar aș lăsa-o, Sărut și mâna preotesei, și-aș lăsa-o, Pe fata popii n-o sărut, și-aș săruta-o! 5 Cu ochi frumoși, cu piept rotund, așa zglobie, Tu, Doamne, ai fäcut-o numai ca să mintă Și numai ca să-mi faci necazuri mie ! 6 Pendru drăguțe ne-am certat vro trei la coasă, — Din ceartă m-am ales cu părul smuls și mâna ruptă, Da-ncalte a rămas că-a mea e mai frumoasă ! 7 Cu șorțu-n ...

 

Mihai Eminescu - Azi e zi întâi de mai

... eu te cer: De-au văzut cumva ascuns Al vieții-mi giuvaer. Cu-al tău zâmbet răsfățat Și cu dulcile cusururi, Te-am iubit, copil drăguț

 

Traian Demetrescu - Din Bavaria

Traian Demetrescu - Din Bavaria Din Bavaria de Traian Demetrescu I Ei cîntă... Danțul lor se-ntinde Sub umbra ulmului bătrîn, Iar alții beau și pe genunche Își strîng iubitele la sîn. Țiganii tălmăcesc pe strune Din cînteci vechi povești de dor, Și sub măestrele arcușuri Plîng inimile tuturor... II Bavaria e plină toată De munți, de lacuri, de femei, Și nu-i drăguță să nu-și aibă                    Drăguțul ei. Străin cînd m-au văzut pe mine Că trec pribeag și singur lacu, Toți m-au privit duios, șoptindu-și:                    â€žSăracu!â€� Thumsee,

 

Vasile Alecsandri - Inelul și năframa

Vasile Alecsandri - Inelul şi năframa I Fost-au, fost un crăișor Tinerel, mândru fecior Cum e bradul codrilor Sus, pe vârful munților. De soție și-a luat O copilă din cel sat, Copiliță româncuță, Toți vecinilor drăguță: Cu chip dulce luminos, Cu trup gingaș mlădios Cum e floarea câmpului În lumina soarelui. Iată lui că i-a sosit Carte mare de pornit La tabără de ieșit. El în suflet s-a mâhnit Și din gură a grăit: ,,Draga mea, sufletul meu, Ține tu inelul meu, Pune-l în degetul tău. Când inelu-a rugini Să știi, dragă, c-oi muri! [1] ,,De mă lași plângând acasă, Na-ți năframa de matasă Pe margini cu aur trasă. Aurul când s-a topi, Să știi, frate, c-oi muri!" II El pe cal a-ncălecat Și pe drum a apucat. Mers-a el pân' la un loc Ș-a aprins un mare foc În mijlocul codrului, La fântâna corbului. Mâna-n sân el și-o băga, La năframă se uita... Inima-i se despica! ,,Dragii mei, ostașii mei, Puișori viteji de ...

 

Vasile Alecsandri - Miorița

Vasile Alecsandri - Mioriţa Miorița Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri . Soveja, Județul Vrancea. Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu cel vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute Și cai învățați Și câni mai bărbați. Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. — Mioriță laie, Laie, bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? — Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. Stăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câne, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! — Oiță bârsană, De ești năzdrăvană Și de-a fi să ...

 

Alexei Mateevici - Prădătorii

Alexei Mateevici - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ...

 

Anton Cehov - Prădătorii

Anton Cehov - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

Ion Luca Caragiale - Partea poetului Partea poetului de Ion Luca Caragiale „Nehmt hin die Welt!... â€� SCHILLER „Luați-vă lumea! a strigat domnul; luați-o, oamenilor! a voastră să fie ca moștenire-n vecii vecilor! și frățește v-o-mpărțiți!â€� S-au repezit care mai de care cu mânile-ntinse să-și apuce partea; mișunau tineri și bătrâni. Plugarul se duse spre roadele câmpului; Vânătorul porni să bată pădurile; Neguțătorul își înfundă hambarele; Viierul își alese zeama nobilă; Regele puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când s-a-mpărțit pământul? — La tine eram! zise Poetul. Ochiul meu țintea la fața ta; urechea mea la armonia cerurilor... Iartă sufletului care, îmbătat de lumina ta, nesocoti cele pământești! — ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

Gheorghe Asachi - Soţia de modă Soția de modă de Gheorghe Asachi Un boieri ce întâlnisă, dup-o lungă nevedere, Pe un june, îl urează și apoi i zice: Vere, Când în casă-ai azi odorul ce atâta ai vânat, Te urez, al meu dorite, iac-amu te-ai însurat! Mulțămim! Ce vra să zică astă răce mulțămire? Nu-nțălegi pănă-acum încă a ta naltă fericire? Nu cumva jugul lui Imen nu-ți se pare prea plăcut? Nu de tot, căci, cum se zice, măritișul la-nceput În noian de miere-noată. Poate-amar acum îți pare? Parc-așa! Deci, vere, ține ce-ai dorit cu înfocare. Sufere pe tiran casnic, ce-ai cătat, acuma ai, Și, precum provorba zice, sub pantofla ei să stai. Mulțămește-te, o, vere, ca acel barbat ce-l cheamă Cavaler de ordini multe și soț d-o frumoasă damă, La alegirea-Eforiei și la vizite boieri, Dar tupil în casă șede, ca paingăn în ungheri; Așa poate și la tine? Talent are-a me soție; Am luat cu dânsa-n zestre sate trei ș-o răzășie; Delicată, frumușică, învățată! Minunat! Ba nici cum! Ț-oi spune, vere, c-asta ...

 

Ion Luca Caragiale - Petițiune

Ion Luca Caragiale - Petiţiune Petițiune de Ion Luca Caragiale E în toiul verii, când serviciile publice încep dimineața la 7 și sfârșesc la 2 d. am. Toată noaptea a bântuit căldură apăsătoare și acuma, pe un cer senin, a răsărit soarele, amenințând cu groaznică dogoare. Ce are să fie peste zi? Sunt 7 ceasuri fără 10 minute de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au trecut; dar peste câteva momente iar încep cu mai multă tărie și insistență. Impiegatul dinăuntru se uită iar la ceas: 7 fără 2 minute. Dă din umeri, se șterge de sudoare și-și urmează gândurile intime… Ciocăniturile se-ndoiesc cu violență… În sfârșit cele două minute au trecut: ceasul arată 7 punct. Impiegatul trage zăvorul și ridică ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDRĂGUȚ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruDRĂGUȚ.

Cintarea cintarilor Capitol 4

Cintarea cintarilor Capitol 4 Cintarea cintarilor 3 Cintarea cintarilor Capitol 4 1 Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sînt ochi de porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. 4 Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. 5 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. 6 Pînă se răcorește ziua, și pînă fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămîie. 7 Ești frumoasă de tot, iubito, și n`ai nici un cusur. 8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Privește din vîrful muntelui Amana, din vîrful muntelui Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții pardoșilor! ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDRĂGUȚ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruDRĂGUȚ.

CURĂȚEL

... CURĂȚÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , curăței , - ele , adj . Diminutiv al lui curat ; destul de curat , îngrijit ; p . ext . ( despre oameni ) frumușel , drăguț

 

DRĂGĂLAȘ

... DRĂGĂLÁȘ , - Ă , drăgălași , - e , adj . Drăguț

 

DULCE

... un pom fructifer altoit , având gustul dulce ( A I 1 ) . 4. ( Despre apă ) De râu , de izvor , de fântână . II. Fig . 1. Frumos , drăguț , gingaș . Zâmbet dulce . 2. ( Despre somn ) Liniștit , calm , odihnitor . 3. ( Despre gesturi , acțiuni ) Ușor , delicat , gingaș . 4. ( Despre terenuri ) Puțin înclinat , cu pantă redusă , ușor ...

 

FEMEIUȘCĂ

FEMEIÚȘCĂ , femeiuști s . f . Diminutiv al lui femeie ; ( admirativ ) femeie drăguță , vioaie , plină de temperament ; ( peior . ) femeie rea , ușoară , neserioasă . 2. Femelă . [ Pr . : - me - iuș - ] - Femeie + suf . -

 

GIGEA

... GÍGEA adj . invar . ( Fam . ; în limbajul copiilor ) Frumos , drăguț

 

IUBIT

... cineva îl iubește ; drag . 2. S . m . și f . Persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus ; amant , amorez , ibovnic , drăguț

 

MIGNON

... MIGNÓN , - Ă , mignoni , - e , adj . ( Franțuzism ; adesea substantivat ) Micuț ; drăguț