Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INTRODUCȚIE, , DIN, ÎNTRU, CÂT, CUM, DINTRU, DACĂ, PENTRU, SUB ... Mai multe din DEX...

INTRODUCE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INTRODÚCE, introdúc, vb. III. Tranz. 1. A face ca cineva sau ceva intre, pătrundă în ceva, undeva; a băga, a vârî. ** A include, a adăuga, a îngloba. ** Refl. A intra undeva (cu forța sau pe furiș). 2. A face ca o persoană fie primită de cineva sau fie admisă într-o organizație, într-o asociație etc. ** A ajuta pe cineva se inițieze într-un domeniu de activitate. 3. A pune în practică; a institui, a stabili (un obicei, o practică etc.). [perf. s. introdusei, part. introdus] - Din lat. introducere. Cf. fr. %introduire%.

Sursa : DEX '98

 

INTRODÚCE vb. I. tr. 1. a băga, a include, a îngloba. 2. a face fie primit de cineva. 3. a iniția, a da cunoștințele inițiale într-un anumit domeniu. 4. a institui, a stabili. II. refl. a intra. (< lat. introducere, după fr. introduire)

Sursa : neoficial

 

INTRODÚCE vb. 1. v. băga. 2. a băga, a pune, a vârî. (\~ vinul în damigeană.) 3. a băga, a trece, a vârî. (\~ ața prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se vârî. (S-a \~ în spărtura din zid.) 5. v. îngloba. 6. (livr.) a implementa. (A \~ o nouă tehnologie.) 7. v. iniția. 8. v. institui.

Sursa : sinonime

 

introdúce vb. duce

Sursa : ortografic

 

A INTRODÚCE introdúc tranz. 1) A face intre înăuntru; a vârî; a băga. 2) (date, citate, precizări etc.) A adăuga într-un text scris; a include. 3) (persoane) A ajuta se inițieze (într-o problemă, într-o activitate). 4) (persoane) A face fie primit (într-o organizație, în casa cuiva etc.). 5) (metode, obiceiuri etc.) A face fie adoptat. [Sil. in-tro-] /<lat. introducere, fr. introduire

Sursa : NODEX

 

INTRODÚCE vb. III. tr. 1. A băga, a vârî (undeva, în ceva). ** A include, a îngloba. ** refl. A intra. 2. A face fie primit de cineva. 3. A iniția, a călăuzi, a da cunoștințele inițiale într-un anumit domeniu. 4. A institui, a stabili, a consolida (un obicei, o practică etc.). [P.i. introdúc, perf. s. -dusei, part. -dus, var. întroduce vb. III. / < lat. introducere < intro - înăuntru, ducere - a duce].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruINTRODUCE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentruINTRODUCE.

Titu Maiorescu - Neologismele

Titu Maiorescu - Neologismele Neologismele de Titu Maiorescu 1881 Au trecut 14 ani de când pentru întâia oară s-a arătat în Convorbiri literare o direcție critică în contra limbii obișnuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiile arbitrare ale filologilor care, sub cuvânt de „purificare“, întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare; iar pe de alta voia să lovească în germanismele infiltrate printre scrierile de peste Carpați și Molna, care falsificau geniul propriu al limbii române și micșorau astfel valoarea luptei lor pentru existența națională. Dacă astăzi și-ar da cineva osteneala să recitească acele articole critice, ar dobândi, desigur, încredințarea că orice s-ar putea zice în contra lor, numai un singur lucru nu s-ar putea zice: că au fost dictate de un spirit antinațional. Prea aspre le pot părea la unii, prea puțin oportune la alții, prea lipsite de respect pentru vechile autorități la ai treilea, dar orice cap nepărtinitor va trebui să recunoască, în tendința de a readuce limba română la viața ei populară și ...

 

Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri

Alecu Donici - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...

 

Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri

Constantin Negruzzi - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...

 

George Coșbuc - Gramatica și medicul

George Coşbuc - Gramatica şi medicul Gramatica și medicul de George Coșbuc Odată îmi trimise un medic renumit Pe fiu-său la școală pe două luni, cu dorul Să fac din el gramatic și retor, căci feciorul Isteț era la vorbă și gând, un îndrăcit, Da-n lună cu piciorul. În școală eu, firește, voind să-l introduc În taină de gramatici, încep cu poezia; Iau versul Iliadei: Să-mi cânți, muză mânia, Căci ea pe mulți trimite la iad, apoi apuc Să-i spun ce-i prozodia. Deseară, când băiatul se duce la părinți, El spune ce-i prin școală și prinde să recite: Să-mi cânți, muză mânia, căci ea pe mulți trimite La iad; vestitul doctor a prins să criște-n dinți Ca cei scoși din sărite. Atâta i-a fost școala baiatului; de-atunci El n-a venit la mine, căci tată-său pesemne Ținea c-aceste versuri sunt oarecum nedemne De-un doctor; dar în fine dai versuri unor prunci Ca versul să-i îndemne. Trecură zile multe, și-odată mă-ntâlnesc Cu doctorul pe stradă; fățiș venind spre mine, El râde, mă salută, poftindu-mi bani și bine, ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn Mănăstirea Dintr-un Lemn de Grigore Alexandrescu Mulțumiți de buna petrecere de la Cozia, ne pornirăm de acolo în dispozițiile cele mai bune, și întorcându-ne prin Râmnic luarăm drumul Mănăstirii Dintr-un lemn, care este în depărtare ca la două poștii de la cea dintâi mănăstire. Depărtându-ne de oraș și lăsând Oltul în stânga noastră, perspectiva luă altă față : acum n-aveam a mai vedea nici munți înalți, nici ape mărețe. Râuri multe, dar mici, care curg în deosebite direcții, care aci se împreun, aci se despart și se întâlnesc iară, ca să intre deodată în râul cel mare, dealuri în proporția apelor, dar împodobite de crânguri frumoase, în sfârșit, toate mici, dar toate cochete și elegante. Iată ce întâlnești de la Cozia până la Mănăstirea Dintr-un lemn, așezată asemenea în marginea unui deal. Ca să luăm lucrurile pe rând, trebuie mai întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu- ...

 

Urmuz - Cotadi și Dragomir

... să-i scrie pe acel capac: „Murdăria oprită". Se mai știe despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici, pe care le introduce pe o pâlnie, dând în schimb afară sifon și că este astupat timp de șase luni pe an cu un dop de sticlă de șampanie ...

 

Urmuz - După furtună (Urmuz)

Urmuz - După furtună (Urmuz) După furtună de Urmuz Ploaia încetase și ultimele rămășițe de nouri se împrăștiaseră cu totul… Cu vestmintele ude și părul în dezordine, rătăcea în întunericul nopții căutând un lăcaș de adăpost… Ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mînăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 ori în șir, fără să obțină nici un rezultat. Contrariat, își scoase atunci spada și năvăli în curtea mînăstirii… Fu însă repede înduioșat de privirea blîndă a unei găini ce îi ieșise întru întîmpinare și care, cu un gest timid, dar plin de caritate creștină, îl pofti să aștepte cîteva momente în cancelarie… Calmat puțin cîte puțin, apoi emoționat pînă la lacrimi și cuprins de fiorii pocăinței, renunță el pentru totdeauna la orice planuri de răzbunare și, după ce sărută găina pe frunte și o puse la păstrare în loc sigur, se apucă de mătură toate chiliile și le frecă scîndurile cu moloz. După aceea își numără gologanii și se sui într-un copac spre a aștepta sosirea dimineții. “Ce splendoare! Ce măreție!â€� exclama el în extaz în ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei discuțiuni serioase, decât erau împrejurările din anul trecut; atunci erați preocupați de o cestiune mai urgentă, astăzi acea cestiune a dispărut, și avem locul liber pentru o discuțiune matură, cu atât mai mult, cu cât se pare tocmai că budgetul instrucțiunii publice, atât în conștiința D-voastră, cât și în opiniunea publică este obiectul unei preocupări serioase. Știți ce mișcare s-a produs în opiniunea publică prin măsura luată de a se suprima școalele normale, și prin urmare veți apreția necesitatea de a discuta mai pe larg materiile budgetului instrucțiunii publice; căci atât în proiectul guvernului, cât și în elaboratul comisiunii acea suprimare este menținută și pentru anul 1873. La o privire generală, domnii mei, asupra acestui budget, aș avea de relevat, ca și în anul trecut, mai întâi direcțiunea greșită în care este conceput acesta ca și cel precedent, direcțiunea de a ...

 

Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor

... cu cobza, la acompaniarea melodiei. Iată instrumentele cu care lăutarii esecută muzica compusă de dînșii și de alții. Să vedem acum ce reforme se pot introduce în aceste bande. Se vorbește foarte mult de formarea unei școale pentru lăutari și despre transformarea bandelor lăutărești în orchestre regulate prin introducerea unor instrumente ... modul acesta, ei își procură esistința dupe gradul cunoștințelor muzicale, uneori delectînd urechea bogaților și alteori pe ale săracilor, pe timp ce, dacă se vor introduce

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... rezultatul final câștigul dobândit în politică să fie cumpănit prin pierderea suferită în limbă. I În haosul erorilor de care avem să ne ocupăm, vom introduce mai întâi o ordine a pertractării. Din antologia îmbelșugată ce ne-au înfățișat-o numerele de jurnale apărute în aceste patru-cinci luni ... Taxe soll ins Leben treten, adică: introducerea unei taxe se va pune în practică, sau mai bine: o taxă uniformă de 40 cr. se va introduce. Albina din 5 februarie 1868: "Monitorul francez trebuia să bage în socotință", adică: să ia în seamă, să ție seamă de; nemțește: in Rechnung ...

 

Ion Luca Caragiale - 25 de minute...

... nene, pentru numele lui Dumnezeu! că m-ați omorât! — Vezi! nu-ți spuneam eu că-i târziu! zice palpitând cocoana către profesor. Directorul își introduce pe peron familia și strigă sever către macagiul care stă drept, cu mâna gata pe cureaua clopotului: — Să nu tragi!... Nu e voie să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruINTRODUCE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 164 pentruINTRODUCE.

INTRODUCȚIE

INTRODÚCȚIE , introducții , s . f . ( Înv . ) Introducere ;

 

... SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare să fie un om cumsecade . 3. ( Introduce o propoziție atributivă ) Nu - i mândră să - mi fie dragă . 4. ( Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă ) Puteam chiar să nu mai fiu acuma . 5. ( Introduce o propoziție finală ) A ieșit să - i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs să leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins să nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar să . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar să mă omori . Numai să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai să vrea . Până să . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până să ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca să . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca să se întoarcă ... peste o oră din nou nedumerit . Fără să . . . = a ) ( introduce

 

DIN

... DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3. ( Introduce un complement sau un atribut care arată originea , proveniența ) Medicament extras din plante . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Introduce un complement care arată momentul existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ) Povestește din amintire . VI. ( Introduce un complement instrumental ) Bate din palme . VII. ( Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru ) Mămăligă din făină necernută . VIII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri . al unei schimbări ) Ei fac din noapte zi . IX. ( Pop . ; introduce

 

ÎNTRU

... ÎNTRU prep . ( Mai ales urmat de " un " , " o " etc . , cu elidarea vocalei finale ) În . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu ) A locui într - un sat . 2. ( Arată intrarea sau ... interiorul unui spațiu ) A intra într - o pădure . 3. ( Arată direcția sau ținta mișcării ) A se da într - o parte . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) 1. ( Arată momentul , răstimpul , epoca în care se petrece o acțiune ) Într - un timp scurt . 2. ( Arată timpul cât durează ... introduce un complement circumstanțial de scop ) Iese întru întâmpinarea musafirului . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) A alerga într - un suflet . V. ( Introduce un complement circumstanțial instrumental ) Este îmbrăcat într - o scurtă de piele . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ) A fi de acord întru totul cu cineva . VII. ( Introduce

 

CÂT

... CÂT , - Ă , - Ă , conj . , prep . , adv . , ( IV ) câți , - te , pron . ( V ) câturi , s . n . I. Conj . 1. ( Introduce propoziții temporale ) În timpul în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce propoziții concesive ) Deși , cu toate că , oricât . Cât era de reținut , tot mai izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În ...

 

CUM

... ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6 ... vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce

 

DINTRU

... proprii ) . 1. ( Cu sens local ) Din , dinspre . Privește dintr - un colț al sălii . 2. ( Partitiv ) Din . Vorbește cu unii dintre noi . 3. ( Cu sens temporal ; introduce un complement circumstanțial care indică momentul plecării ) De la . Pleacă dintr - o clipă într - alta . 4. ( Introduce un complement care indică originea , proveniența ) Din . Planta se dezvoltă dintr - o sămânță . 5. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri ) Din . Și - a făcut o scurtă dintr - un palton . 6. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) Cu . A nimerit dintr - un foc ( de pușcă ) . 7. ( Introduce un complement instrumental ) Cu . Are pensie și trăiește dintr - însa . 8. ( Introduce un atribut care indică materia ) Din . Mănăstirea dintr - un Lemn . 9. ( Introduce

 

DACĂ

... DÁCĂ conj . 1. ( Introduce o propoziție condițională ) În cazul că . . . , presupunând că . . . , de . . . Doar dacă . Numai dacă . 2. ( Introduce o propoziție optativă ) Numai de . . . Dacă nu m - ar vedea cineva . 3. ( Introduce o propoziție temporală , având uneori și o nuanță condițională sau cauzală ) Când , în ( sau din ) momentul când , de îndată ce , după ce . 4. ( Introduce o propoziție cauzală ) Fiindcă , pentru că , deoarece . Dacă nu știa să scrie , umbla de la unul la altul . 5. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 6. ( Introduce o propoziție interogativă indirectă ) Că , de . . . 7. ( Cu valoare adverbială ) Cu greu , abia . 8. ( În expr . ) Las ' dacă = a ) desigur că nu ; b ...

 

PENTRU

... PÉNTRU prep . I. ( Exprimă un raport cauzal ) 1. Din cauza . . . , din pricina . . . , datorită . . . Pentru asta a plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport final ) 1. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) Cu scopul de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează pentru el . 3. ( Introduce un atribut ) Hârtie și plic pentru o scrisoare . 4. ( Intră în compunerea numelor predicative ) Acest cadou e pentru tine . 5. ( Introduce un complement sau un atribut ) Contra , împotriva . Medicament pentru diabet . Ia ceva pentru durerile de cap . III. ( Exprimă un raport de relație ) Cu privire la ...

 

SUB

... SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva ... la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În ... deviza . . . 3. ( Înaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate , exprimă inferioritatea cantitativă ) Mai puțin ca . . . Sub o mie de lei . V. ( Introduce nume predicative și atribute ) Un spectacol sub așteptări . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ; în expr . ) Sub raportul ( sau sub acest raport ) = din punctul de vedere al . . . [ Var . : ( pop . ) supt , subt prep . ] SUB ^1 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...