Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BURG, CASTEL, CODICE, MARCĂ, PALATIN, ANLUMINURĂ, BARBACANĂ, BAZILICĂ, BESTIAR, BOIERIE ... Mai multe din DEX...

MEDIEVAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MEDIEVÁL, -Ă I. adj. referitor la evul mediu. II. s. f. pl. litere de tipar cu piciorușele de formă triunghiulară, care imită scrisul colțuros și strâns legat al evului mediu. (< fr. médiéval)

Sursa : neoficial

 

MEDIEVÁL, -Ă, medievali, -e, adj., s.f. pl. 1. Adj. Care aparține evului mediu, privitor la evul mediu, al evului mediu. ** (Substantivat) Om din evul mediu. 2. S.f. pl. (Tipogr.) Litere care imită scrierea din evul mediu. [Pr.: -di-e-] - Din fr. médiéval.

Sursa : DEX '98

 

medievál adj. m. (sil. -di-e-), pl. medieváli; f. sg. medieválă, pl. medievále

Sursa : ortografic

 

MEDIEVÁL \~ă (\~i, \~e) Care ține de evul mediu; propriu evului mediu. [Sil. -di-e-] /médiéval

Sursa : NODEX

 

MEDIEVÁL, -Ă adj. Referitor la evul mediu, din evul mediu. // s.m. Om din evul mediu. // s.f.pl. Litere de tipar care imită scrisul colțuros și strâns legat al evului mediu. [Pron. -di-e-. / < fr. médiéval, cf. lat. medium - de mijloc, aevum - epocă].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMEDIEVAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruMEDIEVAL.

Dorin Ștef - Maramureș brand cultural

Dorin Ştef - Maramureş brand cultural Maramureș brand cultural de Dorin Ștef Argument → Editura Cornelius / Asociația Glasul Culturii Baia Mare, sub egida Anului European al Dialogului Intercultural, ediție bilingvă (româno-engleză), traducere în limba engleză de prof. Ana Olos, (2008) ISBN 978-973-8396-01-2 . Cuprins 1 Argument 2 I. Categoria Cultura tradițională etnografică 3 II. Categoria Cultura tradițională imaterial 4 III. Categoria Cultura modernă 5 IV. Categoria Obiective cu valoare culturală sau istorică 6 Bibliografie selectivă 7 Nota autorului 8 Legături externe (pentru versiunea în limba engleză) Argument I. Categoria Cultura tradițională etnografică A. Sisteme constructive arhitectonice 1. Complexul patrimonial (UNESCO) al bisericilor de lemn medievale din Maramureș 2. Rezervațiile de gospodării tradiționale din satele maramureșene 3. Instalațiile tehnice riverane din satele de pe Valea Cosăului, Mara, Iza, Vișeu și Chiuzbaia B. Elemente reprezentative de artă populară maramureșeană 4. Poarta maramureșeană 5. Troița maramureșeană 6. Fusul cu zurgălăi 7. Pecetarul 8. Arta vestimentară tradițională. Portul 9. Ceramica de Săcel 10. Arta culinară tradițională. Bucătăria maramureșeană C. Complexe muzeale etnografice 11. Muzeul etnografic Sighetu Marmației. Muzeul Satului Maramureșean 12. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare II. Categoria Cultura tradițională imaterial A. Folclor ...

 

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale

George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale de George Topîrceanu Dl M. Sadoveanu, directorul Teatrului Național, deschide stagiunea, în sara de 18 octombrie, printr-o cuvântare festivă despre Caragiale ... D-sa evocă în câteva cuvinte calde figura și opera marelui dispărut și mulțumește publicului ieșan, care întotdeauna a iubit și a prețuit pe Caragiale, că a venit și de astă dată în număr mare ca să sărbătorească niște piese atât de cunoscute. Publicul acopere cu aplauze entuziaste cuvântarea dlui Sadoveanu, căruia i se fac ovații de simpatie, ca director și ca scriitor — și pânza se ridică asupra primului act din Scrisoarea pierdută . Pristanda și cu Tipătescu vorbesc. Avem în fața noastră două personagii foarte deosebite între ele mai ales prin modul cum le-a zugrăvit Caragiale. Prefectul Tipătescu e un om modern. Lustrul manierelor îi acopere fondul de necinste și-i dă aproape aparența unui occidental. El e mai cult și mai inteligent decât toți oamenii din Scrisoarea pierdută . S-a mai spus că el singur dintre toți e în stare să-și dea samă de situație. El e acela care într-un moment se ...

 

George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu) Păcatul de George Topîrceanu I Trist vâjâie vântul și crengile-ndoaie, În negură cântă al codrilor glas Și calul străbate, prin pânze de ploaie, Drum fără lumină și fără popas... Un fulger deasupra tresare o clipă, Se văd nouri vineți pe cerul cernit, Și pasărea nopții sălbatică țipă De spaimă, cu glasul prelung, ascuțit. Și țipătul jalnic răsună departe, Ecou-l repetă cu sute de guri. — Adânc răspândește o spaimă de moarte Plutind peste-ntinderi de negre păduri... Noaptea-i oarbă, vântul bate, Ploaia pică-n picuri reci, Fulgerele depărtate Dau lumină pe poteci. La apus, din vreme-n vreme, Tunetul departe geme, — Du-te, du-te, nu te teme! Noaptea-i neagră, — las’să fie, Că-ți arată drumul greu Doi ochi negri — și te-mbie Să te duci spre ei, mereu. Pentru ochii de cărbune, Iadu-n cale de s-ar pune, Spaima lui nu te-o răpune. Și de ploaie nu te plânge, Brațe albe când te-or strânge, Simți în vine foc, nu sânge! II Vuind prelung se-ntinde a clopotelor jale În pacea nopții negre. La vechea mănăstire, Chiliile — bătrâne zidiri medievale — ...

 

George Topîrceanu - Pastel (Topîrceanu)

... Sclipește-n aer semiluna Din vârful unui minaret. Și parcă zugrăvit anume, Își culcă umbra până-n mal Ostrovul izolat de lume Ca un castel medieval. El pare-o navă fermecată Ce-a ancorat aici, sub munte, Minune îndelung visată De valul Dunării cărunte! A așteptat în ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... indiviĂ¥ Ä­ și numaÄ­ de interese individuale pot fi determinațÄ­. AvĂȘnd numaÄ­ consciință individuală, barbarul modern nu pĂ³te nicÄ­ el, cum nu putea cel medieval, să aibă simțÄ•mĂȘntul de dignitate omenească și nu scie ce e rușinea, minte, se fățăresce, înșeală, despĂ³ie orÄ­ se tîrÄ•sce, e laș ...

 

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... fie-care clipă să se încaere în luptă, și să-șÄ­ pună viața în joc, - așa ni-l închipuim, căcÄ­ așa-l scim pe barbarul medieval – e omul stăpânit de un singur gând: că el este el însuși, singur în felul lui, maÄ­ presus de toțÄ­ și de tĂ³te ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ...

 

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând până ...

 

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând ...

 

Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale

Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMEDIEVAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentruMEDIEVAL.

BURG

... BURG , burguri , s . n . Castel medieval ; cetate , așezare fortificată , cu caracter militar sau administrativ ; oraș medieval

 

CASTEL

CASTÉL , castele , s . n . 1. Clădire mare , medievală , prevăzută cu turnuri și cu creneluri , înconjurată de ziduri și de șanțuri , care servea ca locuință seniorilor feudali ; ( astăzi ) casă mare care imită arhitectura medievală . 2. ( În sintagma ) Castel de apă = construcție specială ( în formă de turn ) care servește ca rezervor de apă . 3. Fiecare dintre construcțiile situate deasupra punții superioare a unei

 

CODICE

CÓDICE , codice , s . n . 1. Reunire de table cerate , reprezentând cea mai veche formă de carte la romani . 2. Culegere ( manuscrisă ) de legi , de documente medievale sau , p . ext . de orice texte vechi ( medievale ) , de obicei cu conținut variat [ Var : códex , codexuri , s .

 

MARCĂ

MÁRCĂ^4 , mărci , s . f . ( adesea determinat prin " poștală " ) Mic imprimat emis de stat și care , aplicat sau tipărit pe scrisori , pe unele colete etc . , servește drept plată anticipată a transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul uneltelor primite . 3. Piatră sau bucată de șină vopsită în alb , așezată transversal între două linii de cale ferată care se întretaie , pentru a indica ramificația liniei ferate și locul până unde pot înainta vehiculele fără pericol de ciocnire . 4. Fig . Semn distinctiv , trăsătură specifică , însușire caracteristică ;

 

PALATIN

PALATIN ^1 , palatini , s . m . Titlu dat , în evul mediu , în Europa , unui mare demnitar care îndeplinea anumite funcții la curte sau la palatul unui rege sau al unui mare senior ; principe posesor al unui palatinat ; guvernator al unei provincii în Germania sau în Polonia medievală ; vicerege în Ungaria medievală ; persoană care avea unul dintre aceste titluri . PALATIN ^2 , - Ă , palatini , - e , adj . ( Anat . )

 

ANLUMINURĂ

... ANLUMINÚRĂ s . f . Pictură de manuscris medieval

 

BARBACANĂ

BARBACÁNĂ , barbacane , s . f . 1. Deschizătură mică lăsată din loc în loc într - un zid de sprijin pentru scurgerea apelor colectate în spatele acestuia . 2. Deschizătură înaltă și îngustă pentru aerisire și lumină , făcută în zidul unei clădiri cu arhitectură

 

BAZILICĂ

BAZÍLICĂ , bazilici , s . f . 1. Biserică romano - catolică medievală , în formă de dreptunghi , împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane ; ( azi ) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare . 2. ( La romani ) Edificiu public cu interiorul împărțit , prin șiruri de coloane , în trei sau în cinci

 

BESTIAR

BESTIÁR , bestiare , s . n . Antologie medievală de fabule sau de povestiri alegorice cu animale . [ Pr . : - ti -

 

BOIERIE

... BOIERÍE , boierii , s . f . Calitate , situație de boier ; rang , titlu de boier , funcție în statul medieval

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...