Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POFTIT, POFTIM, NEPOFTIT, POFTEALĂ, POFTIRE, ÎMBIA, CERE, CHEMA, CONCEDIA, CUM ... Mai multe din DEX...

POFTI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POFTÍ, poftesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A dori puternic obțină sau se întâmple ceva; a jindui, a râvni. ** (Înv. și reg.) A cere, a solicita (ceva). 2. Tranz. A invita, a chema (pe cineva). ** Refl. recipr. A se îmbia, a se îndemna; a se invita (unul pe altul). 3. Tranz. (Înv. și pop.) A face cuiva o urare. 4. Tranz. (Uneori cu sens imperativ) A ruga (pe cineva ceva). 5. Tranz. A binevoi ( facă ceva, se ducă undeva etc.). ** Intranz. A veni (undeva sau la cineva). [Var.: (înv. și reg.) pohti vb. IV] - Din sl. pohot?ti.

Sursa : DEX '98

 

POFTÍ vb. 1. v. aspira. 2. v. dori. 3. v. cere. 4. a dori, a-i plăcea, a voi, a vrea. (Rămâi cu cine \~.) 5. v. ura. 6. v. chema. 7. a invita, a ruga, a solicita. (Îl \~ intre.) 8. v. invita. 9. v. îndemna. 10. a veni. (Îl roagă \~ la catedră.) 11. v. îndrăzni.

Sursa : sinonime

 

poftí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poftésc, imperf. 3 sg. pofteá; conj. prez. 3 sg. și pl. pofteáscă

Sursa : ortografic

 

A POFTÍ poftésc 1. tranz. 1) A dori tare; a jindui; a râvni. * Cât poftești cât dorești; cât vrei; oricât. 2) (persoane) A chema în mod politicos ( vină undeva sau participe la ceva); a solicita printr-o invitație; a invita. 3) pop. (sănătate, fericire, succes etc.) A dori cu deosebită afecțiune; a ura. 4) (urmat de o propoziție completivă cu conjunctivul) A porunci pe un ton aparent politicos. L-a poftit închidă ușa. 5) înv. A solicita într-o formă categorică. A pofti bani. 2. intranz. A binevoi vină (pe undeva sau pe la cineva). Poftiți în ospeție la noi. * poftească a) intre; vină; b) numai încerce (dacă vrea s-o pățească). /pohot?ti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOFTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 310 pentruPOFTI.

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

Ion Luca Caragiale - Politică şi delicateţe Politică și delicatețe de Ion Luca Caragiale 1897 Istoria e adevărată și merită povestită. Într-un oraș mare de provincie, sau mai bine într-o capitală mică, numele nu importă, este un negustor băcan foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor. Colectiviștii nu-l puteau suferi personal, însă n-aveau ce-i face, de vreme ce băcănia lui este în localitate singura prăvălie de clasa întâia în această ramură, fiind asortată totdeuna foarte bogat, după modelul băcăniilor de lux din orașele mari. Ce se întâmplă însă? Acum câtva timp, un fost ministru conservator merge să se așeze pe toată perioada electorală în acel oraș, fiind hotărât să candideze acolo în opoziție contra guvernului colectivist. Pentru aceasta, ia cu chirie rândul întâi al caselor negustorului conservator, pe strada principală, deasupra băcăniei. Asta a înfuriat la culme pe liberali. O deputațiune a lor se duce la băcanul nostru și-l interpelează foarte grav. - Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da. - Dă-i arvuna înapoi! - De ce? - Fiindcă nu face tocmai d-un negustor, de unul d-ai noștri, să-ți dai casa la ciocoi. - Da nu sunt d-ai dv. ...

 

Ion Luca Caragiale - Petițiune

Ion Luca Caragiale - Petiţiune Petițiune de Ion Luca Caragiale E în toiul verii, când serviciile publice încep dimineața la 7 și sfârșesc la 2 d. am. Toată noaptea a bântuit căldură apăsătoare și acuma, pe un cer senin, a răsărit soarele, amenințând cu groaznică dogoare. Ce are să fie peste zi? Sunt 7 ceasuri fără 10 minute de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au trecut; dar peste câteva momente iar încep cu mai multă tărie și insistență. Impiegatul dinăuntru se uită iar la ceas: 7 fără 2 minute. Dă din umeri, se șterge de sudoare și-și urmează gândurile intime… Ciocăniturile se-ndoiesc cu violență… În sfârșit cele două minute au trecut: ceasul arată 7 punct. Impiegatul trage zăvorul și ridică ...

 

Emil Gârleanu - Musculița

Emil Gârleanu - Musculiţa Musculița de Emil Gârleanu În odaie e tăcere. Prin fereastra deschisă soarele scoate sclipiri din sticlăria de pe poliți. În fața iconostasului clipocește candela. Pe masa din mijloc stă deschis, uitat acolo de către copiii sfinției-sale, un ceaslov vechi, scorojit și unsuros. O musculiță, cât o gămălie, strălucitoare ca un licurici, intră bâzâind, să caute ceva dulce de gustat. Zboară încolo și-ncoace. Se uită prin străchini, se așază pe marginea unui pahar, se plimbă pe la icoane, ca și cum s-ar închina, ba intră până șin potcapul cel nou, pe care plodurile îl așezaseră pe pat cu fundul în jos și-l prefăcuseră într-un cuibar de ouă roșii, căci e Paștele. Nimic... În sfârșit, dă Dumnezeu și ajunge și la măsuță, drept deasupra ceaslovului. Se lasă ușoară, zbârnâind mulțumită, pe foaia unsuroasă, pe ale căreia colțuri de sus picăturile de ceară stau ca niște peceți. E doar obișnuită cu cărțile bisericești; nu o dată ieșise sătulă din biserica de peste drum. E atâta hrană pe foile îngroșate parcă de urmele degetelor tăvălite prin grâul dulce al colivelor. Iar aici, pe o margine, a dat tocmai peste ce căuta: o pată, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cadou...

Ion Luca Caragiale - Cadou... Cadou... de Ion Luca Caragiale „Iubite amice, Astă-seară, avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi. Te rog, nu uita. Te aștept până la șapte fără un sfert la berărie, ca să mergem împreună. În tot cazul, daca nu ne-ntâlnim, vino direct la noi; dar vino negreșit; se supără Acrivița. Stasache â€� Acrivița este soția lui nenea Stasache. La oamenii aceștia se petrece bine; mă duc să-ntâlnesc pe amicul meu la locul arătat. Sunt șapte fără un sfert, și omul meu lipsește; dar n-aștept mult, și iată-l. — Gândeam că nu vii, îmi zice el. — Se putea, nene Stasache, să supăr pe cocoana Acrivița? — Bine ai făcut, că ș-așa e destul de supărată. — De ce? — Închipuiește-ți? monșer, că acum câteva zile nenea Andrei senatorul (știi cât ține el la familia noastră!) vine, ca după obicei, la noi și zice: „Eu, mă înțelegi, s-a închis Senatul și se duc toți p-acasă, și n-am să fiu de Crăciun cu voi, si m-am gândit să v-aduc la fiștecare câte ceva ca cadou"... și ...

 

Alexei Mateevici - Cumătriile

... copilului și ies mai întrebând o dată: pe când botezul? La ceremonia religioasă a botezului nu este obicei de a se pofti, ci vin de sine numai care se întâmplă. Îndeobște se adună mulți copii, care capătă câte-un bănuț de la nănaș. Câteva zile după botez ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

Alexei Mateevici - Obiceiurile şi rânduielile nunţii la moldovenii basarabeni Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni de Alexei Mateevici Nunta în viața țăranului nostru moldovean este una din cele mai vesele petreceri. De aceea, când vine toamna, vremea nunților, aproape toți sătenii iau parte la ele. Țăranul a înțeles foarte bine însemnătatea nunții pentru om și a înconjurat-o cu obiceiuri și rânduieli frumoase, care au înțelesul lor adânc. Aceste obiceiuri se schimbă după locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre fată, cum este ea, câtă zestre are și altele. Apoi, împreună cu starostele, se duce la fata cu care vrea să se căsătorească. Dac-au intrat în casă, fata se duce de se împodobește și, venind, sărută mâna la toți cei bătrâni, iar cu flăcăul dă mâna. Cineva din bătrâni îi scoate pe dânsa și pe mire în tindă, și ei acolo mai vorbesc. Dacă se plac unul la altul, ...

 

Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan

... petreci noaptea asta în casa mea, ca să te odihnești bine de oboseala călătoriei. Și, ca să-l îndatoreze și mai mult a pofti la el, i-a spus în cîteva cuvinte ce obicei are dînsul cu musafirii lui. Califul a făcut haz de gustul ...

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea de Anton Pann Cuprins 1 ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU 2 PÂINE, LA FOAME UDATĂ E CEA MAI DULCE BUCATĂ 3 CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI 4 GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA DATORI 5 CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE 6 DACĂ N-AI SĂ MERGI CĂLARE NU UMBLA LA-MPRUMUTARE 7 CASCĂ OCHII LA TOCMEALĂ IAR NU DUPĂ CE TE-NȘALĂ 8 UN NEBUN FĂGĂDUIEȘTE ȘI-NȚELEPTUL S-AMĂGEȘTE 9 HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ 10 OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOȚI SĂ PLACĂ 11 CINE FURĂ AZI O CEAPĂ MÂINE FURĂ ȘI O IAPĂ DAR OR ÎN TEMNIȚĂ PLÂNGE, OR PICIOARELE ÎȘI FRÂNGE 12 TE PĂZEȘTE SĂ NU SUPERI P-ALTUL ÎNTRE PROȘTI SĂ-L NUMERI 13 MULȚI SUNT PROȘTI CARE LE PLACE P-ALȚII-N SOBOR SĂ ÎMPACE 14 CUI ÎI PLACE LINIȘTIRE SĂ-ȘI FACĂ ÎMPREJMUIRE 15 ÎNTR-ACEASTĂ LUME ORICE D-UNDE VINE SE ÎNTOARCE 16 PÂNĂ LA ANUL, OR MAGARUL, OR SAMARUL 17 Note ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN ...

 

Ion Luca Caragiale - Art. 214

Ion Luca Caragiale - Art. 214 Art. 214 de Ion Luca Caragiale 1901 I Un biurou de avocat. Ora 9 dimineața. Avocatul, un licențiat începător, stă la biuroul său, studiind niște hârtii. O cocoană intră urmată de un tânăr. Cocoana este îmbrăcată, cum purtau înainte vreme mahalagioaicele, cu barej havai legată la cap, rochie și pieptar de lână de aceeași coloare, și un tărtănaș conabiu, făcut cu iglița; în mâni, mănuși de imitație de mătase fără dește. E o femeie de vreo cinzeci de ani destul de bine ținută; cam prea dreasă la obraz; sprâncenele ca niște lipitori; dinții cam negriți de ristic și de tutun; foarte veselă și vioaie, vorbește și gesticulează degajat, chiar cu multă volubilitate și cu o figură plină de expresie. Tânărul are aerul unui impiegat de minister; redingotă de camgarn la trei butoni, cravată strigătoare, pantaloni de coloarea oului de rață leșească și pălărie cilindru. El urmează cu încredere pe femeie, care intră cu pasul hotărât. Cocoana: Las' că-i spui eu tot lu' domnu avucatu. (Înaintează spre biurou.) Bonjur... Mă recomand Tarsița Popeasca, văduva lu' priotul Sava de la Caimata, care a dărămat-o Pache, când a făcut bulivardu ăl ...

 

Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi

Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi Dintr-un catastif vechi de Ion Luca Caragiale Să mă ierte confrații noștri reporteri dacă nu rămân todeuna uimit de rezultatele activității lor... Eu am cunoscut în copilăria mea, înainte de a merge la școală, pe patroana reportajului român; și iată de ce zic „patroana". Toate corporațiile bine organizate au câte un patron sau chiar câte doi: pianiștii au pe sf. Cecilia; vânătorii, pe sf. Hubertus; călăreții, pe sf. Gheorghe; chiriașii, pe sf. Gheorghe și pe sf. Dumitru; doftorii, pe sf. Cosma și Damian; birjarii pe sf. Ilie ș. cl. Și să se noteze bine că pe vremea când trăiau acești patroni, nu se știa nici de Chopin, nici de pianolă; armele cu repetiție nu se inventaseră încă; societățile pentru îmbunătățirea rasei cavaline si Creditul urban nu erau înființate; despre antisepsie și roate de cauciuc nici pomeneală... Tot astfel, când eu am cunoscut-o pe patroana reportajului român, nu se pomenea de serviciu telegrafic și telefonic nici cu fir, dar încă fără fir; nu se știa de căi ferate, de biciclete, de automobile, de atâtea ș-atâtea mijloace de locomoțiune și de corespondență, de care se bucură confrații reporteri ...

 

Alexandru Vlahuță - Țara de pripas

Alexandru Vlahuţă - Ţara de pripas Țara de pripas de Alexandru Vlahuță Un vechi tolbaș de vorbe late, Om norocos din cale-afară, S-a pomenit pe neașteptate Stăpân peste întreaga țară. Din ea-și făcu o prăvălie, Și ca un negustor de treabă, Pentru ca-n lume să se știe, Prinse-a striga de la tarabă Poftiți aici! Oricine are Obrazul fără de rușine Ș-o conștiință de vânzare... Poftiți să faceți târg cu mine! Prostie, lene, lingușire, Eu cumpăr tot. Veniți aici! Și cei mai nărăviți din fire Mi-or fi tovarăși și amici. Eu dau tot felul de noroace, Căci sunt atoatețiitorul, Măriri, averi... Să vie-ncoace Toți trântorii ce le duc dorul!... Așa, sunt zece ani de când Pe norocosul negustor Îl auzim mereu strigând, Și mușteriii vin de zor. În zece ani ce de-a lingăi Nu se văzură-n slujbe mari, Câți oameni fără căpătâi N-ajunseră milionari! Veniți și voi, străini calici, Și strângeți tot ce-a mai rămas!... . . . . . . . . . . . . . . . Ce să mai faci? Ce să mai zici? Sărmană țară de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPOFTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruPOFTI.

Luca Capitol 14

Luca Capitol 14 Luca 13 Luca Capitol 14 1 Într`o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntașii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape. 2 Și înaintea Lui era un om bolnav de dropică. 3 Isus a luat cuvîntul, și a zis învățătorilor Legii și Fariseilor: ,,Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?`` 4 Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, și i -a dat drumul. 5 Pe urmă, le -a zis: ,,Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?`` 6 Și n`au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe. 7 Apoi, cînd a văzut că cei poftiți la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Și le -a zis: 8 ,,Cînd ești poftit de cineva la nuntă, să nu te așezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiți de el, să fie altul mai cu vază decît tine, 9 ...

 

1 Imparati Capitol 1

1 Imparati Capitol 1 2 Samuel 24 1 Imparati Capitol 1 1 Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: ,,Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, și să se culce la sînul tău; și domnul meu împăratul se va încălzi.`` 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tînără și frumoasă, și au găsit pe Abișag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, și i -a slujit; dar împăratul nu s`a împreunat cu ea. 5 Adonia, fiul Haghitei, s`a sumețit pînă acolo în cît a zis: ,,Eu voi fi împărat!`` Și și -a pregătit care și călăreți, și cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viața lui, zicînd: ,,Pentru ce faci așa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, și se născuse după Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul ...

 

1 Samuel Capitol 9

1 Samuel Capitol 9 1 Samuel 8 1 Samuel Capitol 9 1 Era un om din Beniamin, numit Chis, fiul lui Abiel, fiul lui Țeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui Beniamit, un om tare și voinic. 2 El avea un fiu cu numele Saul, tînăr și frumos, mai frumos decît oricare din copiii lui Israel. Și -i întrecea pe toți în înălțime dela umăr în sus. 3 Măgărițele lui Chis, tatăl lui Saul, s`au rătăcit; și Chis a zis fiului său Saul: ,,Ia cu tine o slugă, scoală-te și du-te de caută măgărițele.`` 4 Saul a trecut prin muntele lui Efraim, și a străbătut țara Șalișa, fără să le găsească; au trecut prin țara Șaalim, și nu erau acolo; au străbătut țara lui Beniamin, și nu le-au găsit. 5 Ajunseseră în țara Țuf, cînd Saul a zis slugii care îl însoțea: ,,Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsînd măgărițele, să fie îngrijorat de noi.`` 6 Sluga i -a zis: ,,Iată că în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune el, nu ...

 

Matei Capitol 22

Matei Capitol 22 Matei 21 Matei Capitol 22 1 Isus a luat cuvîntul, și le -a vorbit iarăș în pilde. Și a zis: 2 ,,Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său. 3 A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă; dar ei n`au vrut să vină. 4 A trimes iarăș alți robi, și le -a zis: ,Spuneți celor poftiți: ,,Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sînt gata, veniți la nuntă.` 5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui. 6 Ceilalți au pus mîna pe robi, și-au bătut joc de ei, și i-au omorît. 7 Cînd a auzit împăratul s`a mîniat; a trimes oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia, și le -a ars cetatea. 8 Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiți n`au fost vrednici de ea. 9 Duceți-vă dar ...

 

1 Corinteni Capitol 10

1 Corinteni Capitol 10 1 Corinteni 9 1 Corinteni Capitol 10 1 Fraților, nu vreau să nu știți că părinții noștri toți au fost supt nor, toți au trecut prin mare, 2 toți au fost botezați în nor și în mare, pentru Moise; 3 toți au mîncat aceeaș mîncare duhovnicească, 4 și toți au băut aceeaș băutură duhovnicească, pentrucă beau dintr`o stîncă duhovnicească ce venea după ei; și stînca era Hristos. 5 Totuș cei mai mulți dintre ei, n`au fost plăcuți lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie. 6 Și aceste lucruri s`au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentruca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. 7 Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: ,,Poporul a șezut să mănînce și să bea; și s`au sculat să joace.`` 8 Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, așa că într -o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii. 9 Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, cari au pierit prin șerpi. 10 Să nu cîrtiți, cum au cîrtit unii din ei, cari au ...

 

Exodul Capitol 20

Exodul Capitol 20 Exodul 19 Exodul Capitol 20 1 Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, și a zis: 2 ,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din țara Egiptului, din casa robiei. 3 Să nu ai alți dumnezei afară de Mine. 4 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele mai de jos de cît pămîntul. 5 Să nu te închini înaintea lor, și să nu le slujești; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinților în copii pînă la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, 6 și Mă îndur pînă la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. 7 Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. 8 Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s`o sfințești. 9 Să lucrezi șase zile, și să-ți faci lucrul tău. 10 Dar ziua a șaptea este ziua de ...

 

Exodul Capitol 34

... se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi izgoni neamurile dinaintea ta, și-ți voi întinde hotarele; și nimeni nu-ți va pofti țara, în timpul cînd te vei sui de trei ori pe an, ca să te înfățișezi înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 25 Să n`aduci cu ...

 

Deuteronomul Capitol 5

Deuteronomul Capitol 5 Deuteronomul 4 Deuteronomul Capitol 5 1 Moise a chemat pe tot Israelul, și i -a zis: ,,Ascultă, Israele, legile și poruncile pe cari vi le spun astăzi în auzul vostru. Învățați-le, și împliniți-le cu scumpătate. 2 Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legămînt la Horeb. 3 Nucu părinții noștri a încheiat Domnul legămîntul acesta, ci cu noi, cari sîntem toți vii astăzi aici. 4 Domnul v`a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Eu am stat atunci între Domnul și voi, ca să vă vestesc cuvîntul Domnului; căci vă era frică de foc, și nu v`ați suit pe munte. El a zis: 6 ,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei. 7 Să n`ai alți dumnezei afară de Mine. 8 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în ape supt pămînt. 9 Să nu te închini înaintea lor, și să nu le slujești; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu ...

 

Proverbele Capitol 23

... la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: 2 pune-ți un cuțit în gît, dacă ești prea lacom. 3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înșelătoare. 4 Nu te chinui ca să te îmbogățești, nu-ți pune priceperea în aceasta. 5 Abia ți ... și nu mai este; căci bogăția își face aripi, și, ca vulturul, își ia sborul spre ceruri. 6 Nu mînca pînea celui pismaș, și nu pofti mîncările lui alese, 7 căci el este ca unul care își face socotelile în suflet. ,,Mănîncă și bea``, îți va zice el; dar inima lui ...

 

Numeri Capitol 25

Numeri Capitol 25 Numeri 24 Numeri Capitol 25 1 Israel locuia în Sitim; și poporul a început să se dea la curvie cu fetele lui Moab. 2 Ele au poftit poporul la jertfele dumnezeilor lor; și poporul a mîncat, și s`a închinat pînă la pămînt înaintea dumnezeilor lor. 3 Israel s`a alipit de Baal-Peor, și Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Israel. 4 Domnul a zis lui Moise: ,,Strînge pe toate căpeteniile poporului, și spînzură pe cei vinovați înaintea Domnului în fața soarelui, pentru ca să se întoarcă dela Israel mînia aprinsă a Domnului.`` 5 Moise a zis judecătorilor lui Israel: ,,Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui cari s`au lipit de Baal-Peor.`` 6 Și iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit și a adus la frații lui pe o Madianită, subt ochii lui Moise și subt ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, pe cînd plîngeau la ușa cortului întîlnirii. 7 La vederea acestui lucru, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, ...

 

Deuteronomul Capitol 7

Deuteronomul Capitol 7 Deuteronomul 6 Deuteronomul Capitol 7 1 Cînd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în țara în care vei intra și o vei lua în stăpînire, și va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiți, pe Ghirgasiți, pe Amoriți, pe Cananiți, pe Fereziți, pe Heviți și pe Iebusiți, șapte neamuri mai mari la număr și mai puternice decît tine; 2 cînd Domnul, Dumnezeul tău, ți le va da în mîni, și le vei bate, să le nimicești cu desăvîrșire, să nu închei legămînt cu ele, și să n`ai milă de ele. 3 Să nu te încuscrești cu popoarele acestea, să nu măriți pe fetele tale după fiii lor, și să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi; 4 căci ar abate dela Mine pe fiii tăi, și ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S`ar aprinde de mînie împotriva voastră și te-ar nimici îndată. 5 Dimpotrivă, iată cum să vă purtați cu ele: să le surpați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești, să le tăiați pomii închinați dumnezeilor lor și să ardeți în foc chipurile lor cioplite. 6 Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOFTI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruPOFTI.

POFTIT

... POFTÍT , - Ă , poftiți , - te , adj . ( Rar ) Invitat , chemat . - V. pofti

 

POFTIM

POFTÍM interj . Formulă de politețe care se folosește : a ) pentru a da ceva cuiva ; ia , na , ține ; b ) pentru a invita o persoană să vină sau să se așeze undeva ; pentru a îndemna la acțiune ; c ) ( adesea precedat de exclamația " ei " ) pentru a exprima indignare , ciudă , reproș , nemulțumire , necaz , revoltă etc . ; asta - i bună , na ,

 

NEPOFTIT

NEPOFTÍT , - Ă , nepoftiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care nu este chemat , invitat , poftit sau dorit . - Ne - +

 

POFTEALĂ

... POFTEÁLĂ , pofteli , s . f . Faptul de a pofti ; poftire . - Pofti

 

POFTIRE

... POFTÍRE , poftiri , s . f . Acțiunea de a pofti și rezultatul ei ; pofteală . - V. pofti

 

ÎMBIA

... Tranz . și refl . recipr . A ( se ) îndemna ( stăruitor ) să facă sau să primească ceva ; a ( se ) invita , a ( se ) pofti

 

CERE

... reclama , a revendica . 5. A impune ; a face să fie necesar . 6. A dori , a pofti

 

CHEMA

... 1. A spune , a striga , a comunica cuiva să vină aproape sau într - un anumit loc . 2. A pofti , a îndemna ( în mod oficial ) pe cineva să participe la o acțiune , la un fapt ; a solicita , a apela ...

 

CONCEDIA

... funcție , a îndepărta din serviciu , a da afară . 2. ( Rar ) A îngădui cuiva să se retragă ; a pofti

 

CUM

CUM adv . , conj . A. Adv . I. ( Interogativ ) . 1. În ce mod ? Cum ai făcut de ai venit ? 2. ( Exprimă părerea de rău , contrarietatea , surpriza , mirarea , indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura în care , pe cât . Nu mă vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce o propoziție subiectivă ) Cum te porți nu e

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...