Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: URMĂ

  Vezi și:ADICĂ, ALGONKIAN, ARHEOLOGIE, CORP, ECARTAMENT, FUCOIDE, FULEU, GUMĂ, ICONOLOGIE, IMPETIGO, IMPRIMA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului URMA: URMĂ.

 

URMA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

URMÁ, urmez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A merge în urma cuiva; p. ext. a pleca împreună cu cineva, a însoți. ** Tranz. A fi alături de cineva (într-o acțiune). 2. Tranz. A merge înainte pe un anumit traseu, pe drumul apucat. ** Tranz. și intranz. A respecta o anumită indicație primită, a se conduce după..., a proceda conform cu...; a se conforma. 3. Tranz. și intranz. A frecventa o formă de învățământ. 4. Tranz. și intranz. A veni, în timp, după cineva sau ceva (luându-i locul); a succeda. ** Intranz. A succeda cuiva într-un post, într-o demnitate; a înlocui pe cineva. ** Intranz. A-și avea locul după cineva sau ceva într-o ierarhie. 5. Tranz. și intranz. A duce mai departe un lucru început; a continua. ** Spec. A continua vorba începută, textul început; a spune sau a scrie mai departe. 6. Intranz. A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după...). ** A rezulta, a însemna. 7. Tranz. (Cu valoare de semiauxiliar) A trebui, a fi nevoie. - Din urmă.

Sursa : DEX '98

 

A urmaa preceda

Sursa : antonime

 

URMÁ vb. 1. (înv.) a sledi. (L-au \~ cu toții.) 2. v. însoți. 3. v. perinda. 4. v. continua. 5. v. trebui. 6. a se înșira, a se înșirui, a se perinda, a se rândui, a se succeda. (Zilele \~ unele după altele.) 7. a-i succeda. (I-a \~ în funcție.) 8. v. studia. 9. v. frecventa. 10. v. rezulta. 11. v. decurge. 12. v. conforma. 13. v. respecta.

Sursa : sinonime

 

urmá vb., ind. prez. 1 sg. urméz, 3 sg. și pl. urmeáză

Sursa : ortografic

 

A URM//Á \~éz 1. tranz. 1) și fig. (ființe) A însoți mergând în urmă. 2) (indici ai direcției) A ține fără abatere. \~ drumul. 3) (indicații, recomandări, sfaturi) A respecta, având ca orientare. 4) (în îmbinări cu substantive care indică un domeniu sau o formă de învățământ) A frecventa făcând studii. \~ cursuri de filologie. 5) (acțiuni începute mai înainte) A desfășura în continuare; a continua. 6) (urmat, mai ales, de propoziții completive) A decurge în mod firesc; a reieși; a rezulta. 7) (urmat, mai ales, de propoziții subiective) A impune ca ceva necesar (rezultând din anumite premise). \~ează susțină examenele. 8) A succeda, luând locul. L-a \~at în postul de prim-ministru. 2. intranz. 1) A merge din urmă (după cineva sau după ceva). \~ după trăsură. 2) (construit cu dativul) A succeda într-o funcție (cuiva). A-i \~ unui șef de secție. 3) A succeda în timp sau în spațiu. După sâmbătă \~ează duminică. * Va urma formulă care se scrie la sfârșitul unui fragment dintr-un text pentru a indica va fi continuat de alte fragmente. 4) A fi dator; a avea obligația; a trebui. \~ează plece. /Din urmă

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruURMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 254 pentruURMA.

Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F

Alexei Mateevici - De unde vine numirea naşterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun? de Alexei Mateevici Numirea aceasta-i foarte veche — și despre iscodirea ei s-au spus multe. Cu toate acestea, și pân-acuma nu se știe lămurit de unde a venit această numire în limba moldovenilor noștri. Să cercetăm trebuința aceasta mai de aproape. Să luăm în vedere că limba noastră, care s-a născut odată cu primirea sfintei credințe a lui Hristos, a păstrat vreo câteva urme și din acea vreme, când strămoșii noștri au fost încă păgâni. Așa-s, de pildă, numirile sărbătorilor păgânești, pe care norodul nostru adeseori le păstrează încă și acuma: Rusaliile, Joile Mari și altele de felul lor. Așa-s și numirile zilelor săptămânii, care se trag din numirile dumnezeilor păgânești ale vechilor romani, din care ne tragem și noi: luni, de la dumnezeoaia Luna; marți, de la Mars — Dumnezeul războiului; miercuri, de la Miercurie — Dumnezeul negustoriei — și așa mai departe. Păgânătatea și-a lăsat unele urme de ale sale în limba și obiceiurile norodului nostru până în vremea de astăzi, ...

 

Alexei Mateevici - Munca noastră

... la ajungerea dorinței obștești. Și dacă munca lor este trainică și folositoare, apoi trebuie s-o urmeze și mai încolo tot ca și mai în urmă, iar dacă nu, să se silească ca să găsească chipuri mai bune și mai potrivite. Noi, moldovenii, câți suntem în Basarabia, trebuie să facem o ... fost pusă în temelia acelei vieți noi, care-o doresc moldovenii deșteptați. Încă și mai grea s-a arătat munca asta mai pe urmă, când au prins a ni se pune în cale fel de fel de piedici de dușmanii noștri. Acești dușmani au fost și sunt ...

 

Ion Luca Caragiale - Cazul d-lui Pawlowsky

... răspuns eu. — Atunci, dacă nu-l cunoști pe Pawlowsky... — Să nu mai vorbim de Pawlowsky, am răspuns eu. 2. P.S. în momentul din urmă, aflu că Societatea presei va ține deseară o întrunire, la care sunt invitați toți ziariștii din Capitală, toți, chiar și acei cari nu fac parte ...

 

Vasile Alecsandri - Dolca

Vasile Alecsandri - Dolca Pe câmpul Tinechiei, Pe zările câmpiei, Răsărit-au florile Odată cu zorile? N-au răsărit florile, Ș-a dus Costea oile De-a așezat stânele Pe toate movilele. Azi e luni și mâini e marți, Pleacă Costea la Galați. Să ia sare La mioare, Și bolovani La cârlani, Și tărâțe, La oițe, Și glugi mari La cei zărari, Și opinci La cei voinici. Iară Costea cum mergea Cu Fulga se întâlnea. Fulga cel cu barba neagră Și cu mintea neîntreagă, Necăjit și obosit, De trei zile flămânzit: ,,Alei! Fulgo, dragul meu, Să faci cum ți-oi zice eu: Mergi la stâna mea cu bine Să-ți iei un dar de la mine, [1] Trei mioare de frigare Ș-încă una de căldare Ca să-ți fie de prânzare." Fulga cel cu barba neagră, Dar cu mintea neîntreagă, Sus la stână se ducea Ș-oile cât le vedea, Cârduri, cârduri le rupea, Cu botâul le mâna În codru la Pandina. Iar Costea când se-ntorcea Mare pagubă-și vedea Că lui, mări, nu-i venea Nici laptele la mulsoare, Nici cașul la-nchegătoare, Nici urda la-nvelitoare! Costea mult nu se-ngăima, El ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Copila din străini

Ştefan Octavian Iosif - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel mai bun Unei perechi de-

 

Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Furtuna (Ştefan Octavian Iosif) Furtuna de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție A revenit albastrul mai ! Flori în grădină, flori pe plai     Și flori la pălărie! Stau ca pe spini, stau ca pe foc ! E timpul numai bun de joc     Și bun de ștrengărie... Grivei, tovarășul meu drag, Nerăbdător așteaptă-n prag     S-azvîrl în colț ghiozdanul... I-e dor ca s-o pornim haihui : Mă dau mai bine-n partea lui,     Că nu e mai tot anul ! O șterg de-acasă frumușel : Grivei cu mine, eu cu el,     Și satu-n colb se-neacă... Intrăm în codru, și Grivei A-nnebunit de vesel ce-i :     Mă mușcă, sare, joacă... Dă spaima-n vrăbii, latră-n vînt, Își face mendrele ; eu cînt,     Și codrul lin răsună... Pe sus trec leneș nouri grei — Noi nici nu ne gândim la ei,     Și doar aduc furtună ! Abia o creangă s-a mișcat, Și-n freamăt lung, neașteptat, Lumina-n zări se stînge... Un roi de frunze joacă-n drum — Tot codrul e-un vîrtej acum,     Și eu pornesc a plânge... Alerg în jos, alerg în sus : Am rătăcit, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Zmeoaica

Ştefan Octavian Iosif - Zmeoaica Zmeoaica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Zorește-ți fugarul și-aține-te bine ! Căci iată Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a, și vine Purtată în goană, ca norul de vînt, C-o falcă în cer și cu alta-n pămînt ! — N-ai teamă, copilă de crai, căci cu noi E Galben-din-soare, copilă, n-ai teamă ! Aruncă năframa cea scumpă-napoi, Să crească un codru năstrușnic de-aramă : Pîn'dinții Zmeoaicei, rozînd, s-or toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci ! — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Nu simți tu dogoarea arzîndu-te-n spate ? E crunta Zmeoaică cu chipul hidos : Rozînd la copaci, prin pădure străbate. Ea vine cumplită, cu părul vîlvoi, Și dacă ne-ajunge, Aman e de noi ! — N-ai teamă, tu, mîndră copilă de crai, N-ai teamă, al inimei mele tezaur ! Aruncă-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc să se facă un munte de aur. Ah, iată-l cum crește cu vîrful în cer — Să-l roadă Zmeoaica cu dinții de fier ! — ...

 

Alecu Russo - Stânca Corbului

... de groază și de durere, se îndreptă spre stânca asta și ajunse curând pe marginea ei. Aicea ea se opri o clipă și cătă în urmă. Tătarii se apropiau cu fuga. Atunci ea căzu în genunchi și se rugă lui Dumnezeu să-i vie-n ajutor... Zadarnică rugăminte!... Mâna unui tătar ...

 

Alexandru Macedonski - Cântecul și poetul

Alexandru Macedonski - Cântecul şi poetul Cântecul și poetul de Alexandru Macedonski Când se naște într-o țară mică, — cine e poet, Dacă simte-a lui făptură că e roasă de-un regret, E desigur de regretul c-a născut. — El cântă, scrie, Și abia în câte-un suflet, află câte-o simpatie. Încolo, cine-l citește, sau de pizmă e cuprins, Sau cu inima închisă și-n citire nedeprins     Cartea i-o silabisește. Dar de ce de insomnie doborât, — poetul cântă, Ș-având toate împotrivă inima și-o mai frământă Să mai lase pe hârtie ca să treacă-al său condei, Ce fixează note de-aur pe al foilor temei Pentru ce mai împletește cu argint și cu mătase Stofele predestinate urme multe să nu lase.     Visul ce ne tot șoptește? Liliacul alb și roșu harpa sa o coronează, Al său cântec, ca sideful strălucește, — și vibrează Mai curat decât un sunet de cristal. — Armonios Ca un țipăt de vioară sub arcușul mlădios, Smulge lacrimi. — Blând și dulce se înalță; — câteodată, De se-ncarcă cu mânie vânătă și nenfrânată     Este pentru vinovați. Iată cântecul. — Poetul pentru ce- ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte, Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău; M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate, Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău. Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruURMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruURMA.

1 Samuel Capitol 8

1 Samuel Capitol 8 1 Samuel 7 1 Samuel Capitol 8 1 Cînd a îmbătrînit Samuel, a pus pe fiii săi judecători peste Israel. 2 Fiul său întîi născut se numea Ioel, și al doilea Abia; ei erau judecători la Beer-Șeba. 3 Fiii lui Samuel n`au călcat pe urmele lui; ci se dădeau la lăcomie, luau mită... și călcau dreptatea. 4 Toți bătrînii lui Israel s`au strîns și au venit la Samuel la Rama. 5 Ei au zis: ,,Iată că tu ești bătrîn, și copiii tăi nu calcă pe urmele tale; acum pune un împărat peste noi să ne judece, cum au toate neamurile.`` 6 Samuel n`a văzut cu plăcere faptul că ziceau: ,,Dă-ne un împărat ca să ne judece.`` Și Samuel s`a rugat Domnului. 7 Domnul a zis lui Samuel: ,,Ascultă glasul poporului în tot ce-ți va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei. 8 Ei se poartă cu tine cum s`au purtat totdeauna, decînd i-am scos din Egipt pînă în ziua de astăzi; M`au părăsit ...

 

1 Corinteni Capitol 11

1 Corinteni Capitol 11 1 Corinteni 10 1 Corinteni Capitol 11 1 Călcați pe urmele mele, întrucît și eu calc pe urmele lui Hristos. 2 Vă laud că în toate privințele vă aduceți aminte de mine, și că țineți învățăturile întocmai cum vi le-am dat. 3 Dar vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, și că Dumnezeu este capul lui Hristos. 4 Orice bărbat, care se roagă sau proorocește cu capul acoperit, își necinstește Capul său. 5 Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul desvălit, își necinstește capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. 6 Dacă o femeie nu se învălește, să se și tundă! Iar, dacă este rușine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească. 7 Bărbatul nu este dator să-și acopere capul, pentrucă el este chipul și slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului. 8 În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; 9 și nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. 10 De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe ...

 

1 Tesaloniceni Capitol 1

1 Tesaloniceni Capitol 1 Coloseni 4 1 Tesaloniceni Capitol 1 1 Pavel, Silvan și Timotei, către Biserica Tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Hristos: Har și pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, și dela Domnul Isus Hristos. 2 Mulțămim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toți, pe cari vă pomenim necurmat în rugăciunile noastre; 3 căci ne aducem aminte fără încetare, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinței voastre, de osteneala dragostei voastre și de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Hristos! 4 Știm, frați prea iubiți de Dumnezeu alegerea voastră. 5 În adevăr, Evanghelia noastră v`a fost propovăduită nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfînt și cu o mare îndrăsneală. Căci știți că, din dragoste pentru voi am fost așa printre voi. 6 Și voi înșivă ați călcat pe urmele mele și pe urmele Domnului, întrucît ați primit Cuvîntul în multe necazuri, cu bucuria care vine dela Duhul Sfînt; 7 așa că ați ajuns o pildă pentru toți credincioșii din Macedonia și din Ahaia. 8 În adevăr, nu numai că dela voi Cuvîntul Domnului a răsunat prin Macedonia și Ahaia, dar vestea despre credința voastră în Dumnezeu ...

 

Deuteronomul Capitol 12

Deuteronomul Capitol 12 Deuteronomul 11 Deuteronomul Capitol 12 1 Iată legile și poruncile pe cari să le păziți și să le împliniți, cît veți trăi, în țara pe care v`o dă în stăpînire Domnul, Dumnezeul părinților voștri. 2 Să nimiciți toate locurile în cari slujesc dumnezeilor lor neamurile pe cari le veți izgoni, fie pe munți înalți, fie pe dealuri, și subt orice copac verde. 3 Să le surpați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești, să le ardeți în foc copacii închinați idolilor lor, să dărîmați chipurile cioplite ale dumnezeilor lor, și să faceți să le piară numele din locurile acelea. 4 Voi să nu faceți așa față de Domnul, Dumnezeul vostru! 5 Ci să -L căutați la locașul Lui, și să mergeți la locul pe care -l va alege Domnul Dumnezeul vostru, din toate semințiile voastre, ca să-Și așeze acolo Numele Lui. 6 Acolo să vă aduceți arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, cele dintîi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruințe, darurile de bună voie, și întîii-născuți din cirezile și turmele voastre. 7 Acolo să mîncați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, și să vă bucurați, împreună cu familiile voastre, de ...

 

2 Samuel Capitol 3

2 Samuel Capitol 3 2 Samuel 2 2 Samuel Capitol 3 1 Războiul a ținut mult între casa lui Saul și casa lui David. David era tot mai tare, și casa lui Saul mergea slăbind. 2 Lui David i s`au născut fii la Hebron. Întîiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam din Izreel; 3 al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheșurului; 4 al patrulea, Adonia, fiul Hagitei; al cincilea, Șefatia, fiul Abitalei; 5 și al șaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceștia i s`au născut lui David la Hebron. 6 În timpul războiului dintre casa lui Saul și casa lui David, Abner a ținut cu tărie la casa lui Saul. 7 Dar Saul avusese o țiitoare, numită Rițpa, fata lui Aiia. Și Iș-Boșet a zis lui Abner: ,,Pentruce ai intrat la țiitoarea tatălui meu?`` 8 Abner s`a mîniat foarte rău de cuvintele lui Iș-Boșet, și a răspuns: ,,Oare cap de cîne sînt eu, și țin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoință față de casa tatălui ...

 

2 Imparati Capitol 7

2 Imparati Capitol 7 2 Imparati 6 2 Imparati Capitol 7 1 Elisei a zis: ,,Ascultați cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul: ,,Mîne, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsuță de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu.`` 2 Călărețul pe brațul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: ,,Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s`ar putea întîmpla un asemenea lucru?`` Și Elisei a zis: ,,Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mînca din ele.`` 3 La intrarea porții erau patru leproși, cari au zis unul către altul: ,,La ce să ședem aici pînă vom muri? 4 Dacă ne vom gîndi să intrăm în cetate, în cetate este foamete, și vom muri; și dacă vom sta aici, deasemenea vom muri. Haidem dar să ne aruncăm în tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viață, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri.`` 5 Au plecat dar în amurg, să se ducă în tabăra Sirienilor. Și cînd au ajuns la intrarea taberii Sirienilor, iată că nu era nimeni. 6 Domnul făcuse să se audă în ...

 

Iov Capitol 9

Iov Capitol 9 Iov 8 Iov Capitol 9 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n`ar putea să răspundă la unul singur. 4 A Lui este înțelepciunea, și atotputernicia: cine I s`ar putea împotrivi fără să fie pedepsit? 5 El mută deodată munții, și -i răstoarnă în mînia Sa. 6 Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii. 7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele supt pecetea Lui. 8 Numai El întinde cerurile, și umblă pe înălțimile mării. 9 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară și Ralițele, și stelele din ținuturile de miazăzi. 10 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 11 Iată, El trece pe lîngă mine, și nu -L văd, se duce și nu -L zăresc. 12 Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?`` 13 Dumnezeu nu-Și întoarce mînia; supt El se pleacă toți sprijinitorii mîndriei. 14 ...

 

Psalmii Capitol 77

Psalmii Capitol 77 Psalmii 76 Psalmii Capitol 77 1 (Către mai marele cîntăreților. După Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu, și El mă va asculta. 2 În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mînile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mîngîiere. 3 Mi-aduc aminte de Dumnezeu, și gem; mă gîndesc adînc în mine, și mi se mîhnește duhul. - 4 Tu îmi ții ploapele deschise; și, de mult ce mă frămînt, nu pot vorbi. 5 Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară. 6 Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, și zic: 7 ,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Și nu va mai fi El binevoitor? 8 S`a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S`a dus făgăduința Lui pentru totdeauna? 9 A uitat Dumnezeu să aibă milă? Și -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?`` - 10 Atunci îmi zic: ,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaș``... 11 Dar tot voi lăuda lucrările ...

 

Psalmii Capitol 85

Psalmii Capitol 85 Psalmii 84 Psalmii Capitol 85 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al fiilor lui Core.) Tu ai fost binevoitor cu țara Ta, Doamne! Ai adus înapoi pe prinșii de război ai lui Iacov; 2 ai iertat nelegiuirea poporului Tău, 3 i-ai acoperit toate păcatele; -(Oprire). Ți-ai abătut toată aprinderea, și Te-ai întors din iuțimea mîniei Tale. 4 Întoarce-ne iarăș, Dumnezeul mîntuirii noastre! Încetează-Ți mînia împotriva nostră! 5 În veci Te vei mînia pe noi? În veci îți vei lungi mînia? 6 Nu ne vei înviora iarăș, pentruca să se bucure poporul Tău în Tine? 7 Arată-ne, Doamne, bunătatea Ta, și dă-ne mîntuirea Ta! 8 Eu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul: căci El vorbește de pace poporului Său și iubiților Lui, numai, ei să nu cadă iarăș în nebunie. 9 Da, mîntuirea Lui este aproape de ceice se tem de El, pentruca în țara noastră să locuiască slava. 10 Bunătatea și credincioșia se întîlnesc, dreptatea și pacea se sărută. 11 Credincioșia răsare din pămînt, și dreptatea privește dela înălțimea cerurilor. 12 Domnul ne va da și fericirea, și pămîntul nostru își va da roadele. 13 Dreptatea va merge ...

 

Cintarea cintarilor Capitol 1

Cintarea cintarilor Capitol 1 Eclesiastul 12 Cintarea cintarilor Capitol 1 1 Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon. 2 Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate desmierdările tale sînt mai bune de cît vinul, 3 mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele! 4 Trage-mă după tine! Și haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli și ne vom bucura de tine; vom lăuda desmierdările tale mai mult de cît vinul! Pe drept ești iubit. 5 Sînt neagră, dar sînt frumoasă, fiice ale Ierusalimului, cum sînt corturile Chedarului, și cum sînt covoarele lui Solomon. 6 Nu vă uitați că sînt așa de negricioasă, căci m`a ars soarele. Fiii mamei mele s`au mîniat pe mine, și m`au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseții mele n`am păzit -o. 7 Spune-mi tu, pe care te iubește inima mea, unde îți paști oile, unde te odihnești la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarășilor tăi? - 8 Dacă nu știi, o tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele oilor, și paște- ...

 

Isaia Capitol 41

... și a împlinit aceste lucruri? Acela care a chemat neamurile dela început, Eu, Domnul, cel dintîi și Acelaș pînă în cele din urmă veacuri. 5 Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pămîntului tremură: se apropie și vin. 6 Se ajută unul pe altul, și fiecare zice ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruURMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruURMA.

ADICĂ

ADÍCĂ adv . 1. Și anume , cu alte cuvinte , va să zică ; adicălea , adicătelea . 2. La urma urmei , în definitiv ; mai bine

 

ALGONKIAN

ALGONKIÁN , - Ă , algonkieni , - e , s . n . , adj . 1. Subst . Eră geologică căreia îi aparțin formațiile dintre arhaic și paleozoic și care conține urme de organisme și de cărbuni . 2. Adj . Care se referă la vârsta sau la formațiile algonkianului ( 1 ) . [ Pr . : - ki -

 

ARHEOLOGIE

ARHEOLOGÍE s . f . Știință care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării urmelor materiale păstrate . [ Pr . : - he -

 

CORP

CORP , corpuri , s . n . , ( I 3 ) și corpi , s . m . I. 1. Totalitatea organelor unei ființe vii ; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional ; trup . 2. Partea principală a unui obiect , a unei construcții , a unei mașini etc . 3. ( Fiz . ) Agregat de molecule , porțiune de materie cu masă diferită de zero . 4. ( Jur . ; în sintagma ) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvărșirea unei infracțiuni , obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s - a săvârșit infracțiunea , adus în justitie ca probă materială contra acuzatului . 5. ( In sintagma ) Corp de literă = lungimea paralelipipedului care formează piciorul literei , exprimată în puncte tipografice . II. 1. Totalitatea persoanelor care , prin funcție sau prin profesiune , formează o unitate deosebită , legal constituită . 2. ( Cu determinări introduse de prepozitia " de " ) Mare unitate militară , cuprinzând mai multe divizii , de obicei de aceeași categorie . Corp de aviație . 3. ( În sintagma ) Corp de legi = culegere de legi ;

 

ECARTAMENT

ECARTAMÉNT , ecartamente , s . n . Distanța dintre urmele lăsate pe teren de roțile aceleiași osii ale unui vehicul ; distanța dintre fețele interioare ale celor două șine de cale

 

FUCOIDE

FUCOÍDE , s . f . pl . Urme ale algelor sau ale deplasării viermilor , vizibile pe suprafețele straturilor sau în interiorul

 

FULEU

FULÉU , fulee , s . n . 1. Alergare în pas mare , mâinile mișcându - se în ritmul picioarelor . 2. Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou , marcată de două urme succesive ale aceluiași

 

GUMĂ

GÚMĂ , gume , s . f . 1. Substanță vâscoasă , secretată de unele plante sau obținută pe cale sintetică , având proprietatea de a se întări în contact cu aerul , folosită în industrie . 2. ( Pop . ) Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă ( 1 ) ; elastic . 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe hârtie ; radieră . 4. ( În sintagma ) Gumă de mestecat = pastă de mestecat , aromatizată , obținută din gumă ( 1 ) . - După fr . gomme , it . gomma . Cf . lat . %gummi% , germ . %

 

ICONOLOGIE

ICONOLOGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco - romană , creștină etc . , a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective . 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele ( de locomoție ) lăsate de vertebrate pe unele

 

IMPETIGO

IMPETÍGO s . n . Boală de piele contagioasă manifestată prin apariția unor bășicuțe seroase și purulente care se sparg , formând cruste gălbui care nu lasă

 

IMPRIMA

IMPRIMÁ , imprím , vb . I . Tranz . 1. A face , a lăsa urme prin apăsare , deformare etc . ; a întipări . 2. A tipări . 3. Fig . A comunica ; a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...