Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AUTORAPID, FULGERĂTOR, GALOP, PERLINGUAL, PULULAȚIE, REPEDE, ULTRARAPID, ȘUVOI, ACUT, ALONJĂ ... Mai multe din DEX...

RAPID - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RAPÍD, -Ă, rapizi, -de, adj., s.n. I. Adj. (Adesea adverbial) Care se mișcă, se desfășoară, se execută cu repeziciune. * Tren rapid (și substantivat, n.) = tren care circulă cu viteză mare și care opreşte numai în stațiile importante. II. S.n. 1. Canal cu pantă mai mare decât panta critică și care racordează două tronsoane ale unui curs de apă situate la înălțimi diferite. 2. (Geol.) Cataractă (I). - Din fr. rapide, lat. rapidus.

Sursa : DEX '98

 

Rapidîncet, lent

Sursa : antonime

 

RAPÍD adj., adv. 1. adj. v. accelerat. 2. adj. fulgerător, iute. (Cu o mișcare \~ ...) 3. adj. v. iute. 4. adv. v. iute. 5. adv. v. imediat. 6. adv. v. curând. 7. adj., adv. v. des. 8. adj., adv. v. prompt. 9. adj. fugitiv.

Sursa : sinonime

 

rapíd adj. m., pl. rapízi; f. sg. rapídă, pl. rapíde

Sursa : ortografic

 

rapíd s. n., pl. rapíde

Sursa : ortografic

 

RAPÍ//D \~dă (\~zi, \~de) și adverbial Care se efectuează repede; realizat într-un timp scurt. * (Tren) \~ tren care circulă cu viteză mare și oprește numai la stații importante. /rapide, lat. rapidus

Sursa : NODEX

 

RAPÍD, -Ă adj. Care se petrece într-un timp scurt; care se mișcă, care are loc repede. ** Foarte înclinat, pieptiș. ** Tren rapid (și s.n.) = tren de mare viteză, care opreşte numai în stațiile foarte importante. // s.f. Canal care racordează două tronsoane ale unui curs de apă situate la înălțimi diferite. ** Parte a unui curs de apă cu pantă foarte accentuată. ** Povârniș, suprafață puternic înclinată, abruptă; repeziș. [< fr. rapide].

Sursa : neologisme

 

RAPÍD, -Ă I. adj. (și adv.) care se petrece, se execută cu repeziciune; repede. * foarte înclinat, pieptiș. o tren ~ (și s. n.) = tren de mare viteză, care opreşte numai în stațiile foarte importante. II. s. n. 1. canal cu pantă accentuată care racordează două înălțimi diferite. * sector al unui curs de apă cu pantă foarte accentuată. 2. suprafață puternic înclinată, abruptă; povârniș. 3. (geol.) cataractă. (< fr. rapide, lat. rapidus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRAPID

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruRAPID.

Gelu Vlașin - Insomnie

Gelu Vlaşin - Insomnie Insomnie de Gelu Vlașin am iahtul meu la tulcea obeliscul și colacii de salvare cu frișca de pe tortul revelionului și sînii tăi am iahtul meu faleză cu dunăre și monumentul de pe colină am iahtul meu o șalupă rapidă și sticle de șampanie două camera nicoletei cu respirațiile tale valuri și postere am iahtul meu la tulcea și noaptea în care-o să

 

Vasile Alecsandri - Șalga

... a vădanei De pe malul Dunărei! [1] Șoimul e pasăre răpitoare, mai mare decât uliul și mai mic decât vulturul, însă foarte îndrăzneț și rapid în zborul său. El trăiește în munții Carpați și-și face cuibul pe stânci înalte. Șoimul vânează păsări mari precum gâște sălbatice, cocoare, dropii etc ...

 

Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France

Paul Zarifopol - Flaubert şi Anatole France Flaubert și Anatole France de Paul Zarifopol Războiul și romantismul, aceste două mari blesteme scrie Anatole France în La RĂ©volte des Anges. Despre război, pretind unii că vestitul pacifist ar fi zis mai târziu așa: dacă suprimi virtuțile militare, toată societatea se surpă. Dar lucrul nu-i sigur. Surprinzător n-ar fi, fiindcă France de mult s-a declarat pentru inconsecvența elegant-sistematică. Antipatia pentru romantism, însă, pare să se fi păstrat statornic, de când făcea cronici literare în Le Temps până la romanul din care am citat mai sus, scris la bătrânețe. Flaubert era, negreșit, greu împovărat de păcate romantice; France le-a însemnat în două lungi foiletoane, cu stăruința solidă pe care o inspiră antipatia, o antipatie, ce-i dreptul, bine stăpânită și binecrescută. Flaubert a fost romantic din suflet țapul ispășitor al nebuniilor romantice dobitocul ales în care au intrat toate păcatele poporului de genii romantismului datorește el cele mai strălucite absurdități, la care s-au adaus, desigur, și altele, din fondul lui propriu divagațiile din scrisorile și conversațiile lui sunt prodigioase. Și spre mai bună lămurire, France îl compară cu o paiață, ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Alecu Russo - Soveja

Alecu Russo - Soveja Soveja de Alecu Russo Ziarul unui exilat politic la 1846 4 martie. Iată-mă dar pus la-nchisoare și singur. Temnicerul meu a pornit azi la Iași... Am rămas dar singur... adică sechestrat într-o vizuină fără orizont, unde soarele abia pătrunde-n silă printre niște brazi stârciți... Vântul șuieră toată ziua; omătul acoperă cu un giulgiu întristat coastele aprige ale munților. Oamenii umblă aci acoperiți cu niște veșminte sălbatice de piei de oaie; ar putea crede cineva că mă aflu în Siberia și cu atât mai mult în Siberia, încât sunt aici pe temeiul unei legi care nu are ființă... Dar, ce să zic! Nici partea mea nu e tocmai de lepădat, căci iată-mă cu puțină cheltuială preschimbat în jertfă politică... suferind lipsuri, bântuit de exil și de arbitrar, cine mă va putea oare opri de a mă declara un om mare prigonit? De n-ar fi pilda cam primejdioasă, eu n-aș avea alta decât a râde de aceste împrejurări... și dacă nu mi-ar lipsi cărțile, de n-aș fi pus la popreală, dacă aș avea cu mine straie și rufe, în sfârșit, dacă nu mi- ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Alecu Russo - Cugetări (Russo)

Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRAPID

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 116 pentruRAPID.

AUTORAPID

... AUTORAPÍD , autorapide , s . n . Automotor cu viteză de tren rapid . [ Pr : a - u - ] - Auto ^2 + rapid

 

FULGERĂTOR

... FULGERĂTÓR , - OÁRE , fulgerători , - oare , adj . 1. Iute ( ca fulgerul ) , rapid . 2. Fig . ( Despre privire ) Rapid

 

GALOP

... GALÓP , galopuri , s . n . 1. Mersul cel mai rapid al calului , alcătuit dintr - o succesiune de salturi . 2. Dans foarte rapid

 

PERLINGUAL

... Ă , perlinguali , - e , adj . ( Despre medicamente sau despre administrarea unor medicamente ) Care este pus pe limbă sau sub limbă pentru a fi resorbit rapid

 

PULULAȚIE

PULULÁȚIE , pululații , s . f . ( Med . ) 1. Înmulțire rapidă și abundentă . 2. Producere rapidă de țesuturi

 

REPEDE

... RÉPEDE , repezi , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Despre mișcări ) Care se produce fără întârziere ; iute , rapid ; ( despre lucruri în mișcare ) care se deplasează cu repeziciune , cu iuțeală ; ( despre ape ) care curge cu repeziciune ; p . ext . ( despre picături , stropi etc . ) care cade ...

 

ULTRARAPID

... ULTRARAPÍD , - Ă , ultrarapizi , - de , adj . Foarte rapid , extraordinar de repede . - Ultra - + rapid

 

ȘUVOI

... care se scurge cu repeziciune pe locuri înclinate ( în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor ) ; p . ext . curs de apă ( cu debit rapid

 

ACUT

ACÚT , - Ă , acuți , - te , adj . 1. Ascuțit , pătrunzător . 2. ( Despre boli ) Cu evoluție rapidă , cu caracter de criză . 3. ( Muz . ; despre sunete ) Înalt , ascuțit ^2 ,

 

ALONJĂ

ALÓNJĂ , alonje , s . f . 1. Piesă mobilă sau demontabilă care servește la prelungirea unor obiecte . 2. ( Sport ) Mișcare de întindere rapidă a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...