Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FURCĂ, STERNAL, ACARINATĂ, CARENĂ, CARENAT, CLAVICULĂ, COASTĂ, COCOAȘĂ, FRONTALITATE, RETROSTERNAL ... Mai multe din DEX...

STERN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

STERN-^2 elem. v. Sterno-.

Sursa : neoficial

 

STERN^1, sternuri, s.n. Os lung și plat al pieptului, de care se prind coastele și claviculele. (din fr., lat. sternum)

Sursa : neoficial

 

STERN, sternuri, s.n. Os lung și plat așezat în mijlocul părții anterioare a toracelui, de care sunt prinse coastele și cele două clavicule. - Din fr. sternum. Cf. lat. sternum.

Sursa : DEX '98

 

STERN s. (ANAT.) os sternal.

Sursa : sinonime

 

stern s. n., pl. stérnuri

Sursa : ortografic

 

STERN \~uri n. anat. Os lung și plat din regiunea anterioară și medie a pieptului, articulat cu coastele și claviculele. /sternum

Sursa : NODEX

 

STERN- v. sterno-.

Sursa : neologisme

 

STERN s.n. (Anat.) Os al pieptului, de care se prind coastele și claviculele. [< fr. sternum, cf. lat. sternum].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSTERN

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruSTERN.

Alexandru Macedonski - Răsmelița morților

... jalnice ocoale, trosnind și șchiopătând, Și-n groaznicul amestec, ciocnindu-se în cale, Albeau prin noaptea neagră coloane vertebrale... Claviculă și cubit, și metatars, și stern Păreau mișcate astfel de-același dor etern, Iar oasele cu-ncetul la rând înghesuite, Cu zgomot în schelete erau reîntocmite, Și glasul ce din toate ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSTERN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruSTERN.

FURCĂ

FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din

 

STERNAL

... STERNÁL , - Ă , sternali , - e , adj . Care aparține sternului , privitor la stern

 

ACARINATĂ

ACARINÁTĂ , acarinate , s . f . ( La pl . ) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă și cu aripi reduse ; ( și la sg . ) pasăre care face parte din din această clasă ;

 

CARENĂ

CARÉNĂ , carene , s . f . 1. Partea exterioară a corpului unei nave , care se găsește sub linia de plutire . 2. Proeminență prelungită a unor organe . Carena sternului la păsări . 3. ( Bot . ) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc

 

CARENAT

CARENÁT , - Ă , carenați , - te , adj . , s . f . 1. Adj . În formă de carenă ( 1 ) , de luntre . 2. S . f . pl . Păsări care au sternul prevăzut cu o carenă (

 

CLAVICULĂ

CLAVÍCULĂ , clavicule , s . f . Fiecare dintre cele două oase anterioare ale centurii scapulare care ( la mamifere ) se articulează cu sternul si cu

 

COASTĂ

... COÁSTĂ , coaste , s . f . 1. Fiecare dintre oasele - perechi lungi , înguste și arcuite , articulate în spate de coloana vertebrală , iar în față de stern , care alcătuiesc toracele animalelor vertebrate . 2. Partea laterală a corpului omenesc , de la umeri până la coapse ; partea analoagă a corpului ...

 

COCOAȘĂ

COCOÁȘĂ , cocoașe , s . f . , 1. Deformație patologică a trunchiului unui om , care constă într - o curbură ( posterioară , anterioară sau laterală ) a coloanei vertebrale , a coastelor sau a sternului ; gheb ^1 . 2. Protuberanță naturală pe spinarea unor animale , formată din rezerve de

 

FRONTALITATE

... arhaică prin care se impunea reprezentarea din față și strict simetrică a corpului în raport cu planul median ce trece prin șaua nasului , stern

 

RETROSTERNAL

RETROSTERNÁL , - Ă , retrosternali , - e , adj . Care se află în spatele

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...