Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUPRIMAT, ANULA, ȘTERS, ȘTERSĂTURĂ, ANTIALERGIC, DECONECTA, DESCĂRCA, DESFIINȚA, DESFIINȚAT, INACTIVA ... Mai multe din DEX...

SUPRIMA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUPRIMÁ, suprím, vb. I. Tranz. 1. A face dispară; a înlătura, a elimina, a anula. ** A omorî, a extermina pe cineva. 2. A desființa un post, un loc etc. ** A scoate ceva din funcție; a opri, a întrerupe activitatea a ceva. 3. A înlătura ceva, a elimina din consumație, a renunța la ceva. - Din fr. supprimer.

Sursa : DEX '98

 

SUPRIMÁ vb. 1. v. anula. 2. a elimina, a înlătura, a scoate, (Transilv. și Bucov.) a delătura. (A \~ dulciurile din alimentație.) 3. v. abroga. 4. v. aboli. 5. v. lichida. 6. v. înlătura. 7. a interzice, a suspenda. (A \~ revista.) 8. v. desființa. 9. v. omorî.

Sursa : sinonime

 

suprimá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. suprím

Sursa : ortografic

 

A SUPRIMÁ suprím tranz. 1) (posturi, drepturi, legi) A face nu mai existe; a face nu mai aibă efect legal; a lichida; a elimina. 2) (alimente, mărfuri etc.) A scoate din întrebuințare. 3) (cuvinte, pasaje de text) A face nu mai figureze; a scoate. 4) (publicații) A împiedica apară sau a face înceteze de a mai apărea. \~ un articol. \~ o revistă. [Sil. su-pri-] /supprimer, lat. supprimere

Sursa : NODEX

 

SUPRIMÁ vb. I. tr. 1. A interzice; a nimici; a înlătura. ** A face dispară. ** (Fam.) A omorî, a ucide; a extermina. 2. A da afară pe cineva dintr-o slujbă; a comprima, a desființa (un post). 3. A renunța (la ceva); a elimina. [P.i. suprím. / < fr. supprimer, cf. lat. supprimere].

Sursa : neologisme

 

SUPRIMÁ vb. tr. 1. a interzice; a nimici; a înlătura. * a face dispară. * (fam.) a ucide; a extermina. 2. a da afară pe cineva dintr-o slujbă; a comprima, a desființa (un post). 3. a renunța (la ceva); a elimina. (< fr. supprimer, lat. supprimere)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUPRIMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentruSUPRIMA.

Ion Luca Caragiale - Diplomație

Ion Luca Caragiale - Diplomaţie Diplomație de Ion Luca Caragiale Mă-ntâlnesc cu amicul meu nenea Mandache pe trotuar, la berărie. — Salutare, nene Mandache. — Salutare, neică. — Ce stai așa pe gânduri? — Eu? pe gânduri? — Nu cumva te-a suprimat și pe dumneata? — Ei, aș!... — Te văz așa... distrat și cam nervos. — Nu, frate; aștept pe soția mea, și nu mai vine; am mare nerăbdare să văz dacă a reușit și acuma... Dacă reușește ș-acuma, halal să-i fie!... că ăla e un ciufut... — Cine e ciufut? — Nu-l cunoști! unul de la care vrem să cumpărăm niște case... Ă€ propos: de ce nu ne trimiți și nouă acasă Moftul român? — Ba vi-l trimiț bucuros. — Grozav îi place soției mele să-l citească... — Vi-l trimiț, nene Mandache; îl vrei pe un an ori pe șase luni? — Cum, pe un an ori pe șase luni? — Da, abonament. — Cum, abonament? — Nu zici că vrei să te abonezi? — Ce abonament, monșer? de la prieteni să ceri abonament?... Ce mare lucru! un număr mai mult ori mai puțin. — Cum, ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui N. Titulescu

Cincinat Pavelescu - Lui N. Titulescu Lui N. Titulescu de Cincinat Pavelescu I Îți va fi gloria eternă, Căci și-n politica internă, Când forța ta-i amestecată, Dai libertate lui Bujor; Și prin jurnal omorâtor Garda de fier e dizolvată. II Nicu nu-i om să dea cu barda, Prea-i diplomat superior. Când liberează pe Bujor, E logic să suprime

 

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Zi de sărbătoare de Dimitrie Anghel Publicată în România ilustrată , IX, 3—4 dec. 1912 — ian. 1913. Apărută și în Minerva , IV, 1225, 16 mai 1912, p. 2. sub titlul "Kermessa". Eu credeam că numai pe mine mă întristează nourii și că numai eu sunt trist cînd nu se arată soarele, și nu bănuiam că cele ce mă încunjurau, lucruri ori dihănii, sunt aplecate șl ele spre un pesimism ciudat, cînd cerul se întunecă și e vreme de ploaie. Găini și rațe, îngîmfați cocoși și claponi cu arcuite pene, pestrițe picherițe, precum și emfatici și irascibili curcani trăiau într-o deplină frăție în curtea mea, în afară de puținii imaculați porci și alte multe lighioane. Pe streșeni, lumea celor mai sus cu o treaptă, porumbeii de-a pururi amorezați și în neastîmpăr, schimbînd după plac orizontul cu o bătaie de aripă, nu m-au făcut să cred niciodată că au melancoliile lor, și singurul, poate, care-mi da de bănuit în această republică, al cărei președinte eram de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ...

 

Ion Luca Caragiale - Moșii

Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ...

 

Ion Luca Caragiale - Moftul român

Ion Luca Caragiale - Moftul român Moftul român de Ion Luca Caragiale — Moftul român a înviat! — Adevărat a-nviat! Iată cuvintele cu cari trebuie să se salute în aceste zile de sărbători toți nepoții divului Traian, toți aceia în vinele cărora curge sânge de roman. Să mai așternem aci o programă a Moftului român, credem de prisos. Sunt opt ani acu de când această foaie a văzut lumina pentru întâia dată. Voim a fi consecvenți, și astfel dăm drept program aceleași linii pe cari le-am pus în fruntea acestei foi la prima-i apariție. Eu: Ce mai spun gazetele, nene? Nenea: Mofturi ! * Eu: Ce era azi la Cameră? D. deputat: Mofturi ! * Un cerșetor degerat: Fă-ți pomană: mor de foame! U n domn cu bundă: Mofturi ! * Un june cu revolverul în mână: Acrivițo! dacă nu mă iubești, mă omor! D-ra Acrivița (făcând două gropițe asasine în obraji): Mofturi! * Dr. Babeș: Feriți-vă de apa nefiltrată: are germenii tutulor boalelor. Un mitocan (fudul): Mofturi! * Eu: Dar domnii X... Y... Z... n-au nici un merit, nici o capacitate, nici un talent spre a fi puși ...

 

Titu Maiorescu - Câteva aforisme

... sloiul de gheață izbește. * Toate hotărârile importante trebuie să le iai singur, din adâncul individualității tale, fără influența altora. * Nici o putere nu se poate suprima în natură; de aceea e așa de periculos a o comprima. * Imaginea nuielei împlântate în apă se frânge și se abate în altă ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... publică este obiectul unei preocupări serioase. Știți ce mișcare s-a produs în opiniunea publică prin măsura luată de a se suprima școalele normale, și prin urmare veți apreția necesitatea de a discuta mai pe larg materiile budgetului instrucțiunii publice; căci atât în proiectul guvernului ...

 

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale) Epigrame de Ion Luca Caragiale Unui senator Cănit? Și crezi că ăsta-i chipul Să-ntinerești în adevăr?... Ca Venerii să fii discipul Mai va ceva pe lângă păr! Unui clubman La cărți, c-un as ești asasin, "Cu spada-n luptă, spadasin; Dar fără spadă, fără as, Tu singur spune: ce-ai rămas? (Moftul Român, 24 Iunie 1901) Doamna cu evantai Pe canapeaua elegantă Se-ntinde doamna nonșalantă Și c-un papyrus se evantă De atmosfera ambiantă. Făt-Frumos cu Moț în Frunte Zi că-i dragoste, și pace ! Te-a vrăjit ? atât ți-a fost : Din pocit, frumos îți face, Și deștept din ăl mai prost. "Convorbiri critice", 1908, 15 decembrie Polemica în epigrame - cu Dimitrie Teleor - Cazu Cuza I Am publicat în numărul trecut o epigramă inedită a popularului Teleor, căruia, precum se știe în cercurile literare de la Berăria Cooperativă, i se zice de către amicii invidioși Țața pentru limba lui prea înțepătoare. Eprigrama țaței era adresată unui burghez parvenit, care cu cât se înalță, cu atât pare poetului mai mic: foarte ingenioasă epigrama țaței! Ce se întâmplă însă, spre marea noastră mirare? Un ...

 

Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France

Paul Zarifopol - Flaubert şi Anatole France Flaubert și Anatole France de Paul Zarifopol Războiul și romantismul, aceste două mari blesteme scrie Anatole France în La RĂ©volte des Anges. Despre război, pretind unii că vestitul pacifist ar fi zis mai târziu așa: dacă suprimi virtuțile militare, toată societatea se surpă. Dar lucrul nu-i sigur. Surprinzător n-ar fi, fiindcă France de mult s-a declarat pentru inconsecvența elegant-sistematică. Antipatia pentru romantism, însă, pare să se fi păstrat statornic, de când făcea cronici literare în Le Temps până la romanul din care am citat mai sus, scris la bătrânețe. Flaubert era, negreșit, greu împovărat de păcate romantice; France le-a însemnat în două lungi foiletoane, cu stăruința solidă pe care o inspiră antipatia, o antipatie, ce-i dreptul, bine stăpânită și binecrescută. Flaubert a fost romantic din suflet țapul ispășitor al nebuniilor romantice dobitocul ales în care au intrat toate păcatele poporului de genii romantismului datorește el cele mai strălucite absurdități, la care s-au adaus, desigur, și altele, din fondul lui propriu divagațiile din scrisorile și conversațiile lui sunt prodigioase. Și spre mai bună lămurire, France îl compară cu o paiață, ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin

Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin Eternul feminin de Garabet Ibrăileanu 1. F[...]ndoială că femeia are o finețe intelectuală prin care ea întrece pe bărbat. Un bărbat niciodată n-are să ghiceasă cu atâta siguranță și repreziciune, într-un moment dat, ceea ce se petrece în sufletul altui om, mai ales în sufletul femeii. E greu s-ascunzi ceea ce simți și ce gândești în fața unei femei, mai ales atunci când ea e interesată în cauză. Un bărbat, din acest punct de vedere, e dezarmat. Parcă ar fi de sticlă. Pe când femeia, pentru el rămâne veșnic o enigmă -- de aici reputația femeii de mister indescifrabil. Această însușire a femeii se explică, desigur, prin rolul ei de mamă, care o silește să ghicească ce simte copilul și prin rolul ei, de-a lungul istoriei, de supusă a bărbatului, rol care o făcea să-și ascundă gândurile sale și, totodată, să ghicească gândirile stăpânului... 2. O femeie de lux, în sensul de femelă umană plină de seducție, nu poate să spună adevărul, ci numai ceea ce-i convine. Numai astfel își poate păstra caracterul de sfinx și deveni, cum se zice, irezistibilă, incomparabilă, unică ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUPRIMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentruSUPRIMA.

SUPRIMAT

... SUPRIMÁT , - Ă , suprimați , - te , adj . Care a încetat să mai fie , să mai existe ; înlăturat , eliminat , șters , anulat . - V. suprima

 

ANULA

... ANULÁ , anulez , vb . I . Tranz . 1. A declara nul , a desființa , a suprima sau a abroga un act , o dispoziție etc . ; p . gener . a desființa , a suprima

 

ȘTERS

ȘTERS ^2 , ȘTEÁRSĂ , șterși , - se , adj . 1. ( Despre cuvinte , fragmente dintr - un text etc . ) Care nu se vede bine ; care a fost ras , tăiat cu o linie , suprimat . 2. Lipsit de culoare , de strălucire ; neclar , spălăcit , palid . 3. Care și - a pierdut forma , aspectul ; tocit . 4. Fig . ( Despre sunete , glas ) Lipsit de rezonanță ; stins . - V. șterge . ȘTERS ^1 s . n . Faptul de a șterge . - V.

 

ȘTERSĂTURĂ

ȘTERSĂTÚRĂ , ștersături , s . f . Faptul de a șterge ; loc într - un text scris din care s - a șters ceva ; pasajul astfel suprimat ; ștersură . - Șters ^1 + suf . -

 

ANTIALERGIC

ANTIALÉRGIC , - Ă , antialergici , - ce , adj . , s . n . ( Medicament ) care previne sau suprimă alergia . [ Pr . : - ti -

 

DECONECTA

... DECONECTÁ , deconectez , vb . I . 1. Tranz . A suprima o conexiune a două conducte electrice . 2. Tranz . A desface o legătură dintre o mașină sau un aparat electric și un ...

 

DESCĂRCA

... I . Tranz . 1. A goli , parțial sau în întregime , un vehicul de transport ; a da jos încărcătura . 2. A suprima sau a micșora forțele care acționează asupra unei piese , unei construcții , unui sistem tehnic etc . care ar putea produce deformarea acestuia . 3. A ...

 

DESFIINȚA

... DESFIINȚÁ , desființez , vb . I . Tranz . A face ca ceva să nu mai existe ; a suprima

 

DESFIINȚAT

DESFIINȚÁT , - Ă , desființați , - te , adj . Suprimat , înlăturat ; distras , nimicit . V.

 

INACTIVA

... INACTIVÁ , inactivez , vb . I . Tranz . 1. A face să devină inactiv ; a anihila , a suprima

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...