Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DESCĂRCARE, ALIMBA, CULBUTA, CULBUTAT, DEBALASTA, DEGREVAT, DESCĂRCĂTOR, DESCĂRCĂTURĂ, DESCĂRCAT, DESTOIA, DOC ... Mai multe din DEX...

DESCĂRCA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESCĂRCÁ, descárc, vb. I. Tranz. 1. A goli, parțial sau în întregime, un vehicul de transport; a da jos încărcătura. 2. A suprima sau a micșora forțele care acționează asupra unei piese, unei construcții, unui sistem tehnic etc. care ar putea produce deformarea acestuia. 3. A scoate încărcătura dintr-o armă de foc. ** A face ia foc, a declanșa o armă; a trage, a slobozi un foc de armă. ** A consuma energia înmagazinată de un acumulator electric. ** Tranz. și refl. A face -și piardă sau a-și pierde încărcătura electrică. ** Refl. (Despre trăsnet sau furtună) A se dezlănțui. 4. Fig. A da curs liber unor stări sufletești, a se elibera sufletește (împărtășind ceva cuiva). ** Refl. A se ușura de o vină, de un păcat etc. * Expr. (Tranz.) A-și descărca conștiința (sau inima) = a-și ușura conștiința, făcând confidențe cuiva. 5. A declara în mod oficial o gestiune a fost corectă și nu e nimic de imputat gestionarului. - Lat. discarricare.

Sursa : DEX '98

 

A descărcaa încărca

Sursa : antonime

 

DESCĂRCÁ vb. 1. a deșerta, a goli, (rar) a vida, (pop.) a zvânta, (înv. și reg.) a scurge, (prin vestul Munt.) a sicni. (\~ roaba.) 2. a trage, (înv. și pop.) a slobozi. (A \~ pistolul.)

Sursa : sinonime

 

descărcá vb., ind. prez. 1 sg. descárc, 3 sg. și pl. descárcă

Sursa : ortografic

 

A SE DESCĂRCÁ descárc intranz. 1) (despre corpuri încărcate cu electricitate) A-și pierde încărcătura electrică. 2) fig. (despre persoane) A se ușura sufletește împărtășind cuiva un sentiment, un gând, o suferință; a se răcori. 3) (despre trăsnet) A se produce brusc. /<lat. discarricare

Sursa : NODEX

 

A DESCĂRCÁ descárc tranz. 1) (mij-loace de transport, recipiente) A elibera de materialele încărcate. 2) A elibera de încărcătură. 3) (arme de foc) A pune în acțiune, efectuând o împușcătură. 4) (piese, instalații etc.) A ușura, micșorând sau suprimând forțele care acționează. 5) (corpuri încărcate cu electricitate) A face se descarce. 6) fig. (persoane sau instituții) A scuti de anumite obligații. /<lat. discarricare

Sursa : NODEX

 

descărcá (-arc, -át), vb. - 1. A da jos sau a ușura încărcătura. - 2. A despovăra, a dezvinovăți, a absolvi. - 3. A trage (cu o armă de foc). - 4. A scoate încărcătura dintr-o armă de foc. - Mr., megl. discarc. Lat. d?scarr?c?re (Densusianu, Hlr., I, 169; Pușcariu 507; Candrea-Dens., 258; REW 2652; Tiktin); cf. alb. skarko?, it. discar(i)care, prov., sp. descargar, port. descarregar. - Der. descărcat, s.n. (descărcare); descărcător, s.n. (dispozitiv de descărcare); descărcătură, s.f. (descărcare).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESCĂRCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentruDESCĂRCA.

Emil Gârleanu - Voinicul!

... „Măi, greutatea asta am duso eu în spate! Până acum n-am știut că-s așa de voinic!â€� Și privea cu mulțumire cum descărca ciobanul pe măgar. Iar când omul dete toate lucrurile jos, măgarul rămase cu urechile pleoștite, cu genunchii îndoiți. Iar puricele zise, mâniat, în sine: â ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment.     Drăgălașă primăvară         Te ivești veselă iară,         Ne dai semn de roadă bună         Ca să facem dinpreună     Cinste celui preaputernic         Mărindu-l cu cuget smernic,     Pe cît firea omenească         E în stare să-l mărească.     Gheața și neoa cumplită         În pripă fu risipită,     Iarba subt frunză uscată         Să ridică deodată     Arătîndu-și colțul verde,         Cum frigul puterea-și perde,     Iată codrul înverzește,         Firea toată să clătește,     Pomii ceia ce dau roadă         Unii de muguri să-nnoadă,     Alții după a sa fire,         Înfloriți mai cu pripire     Dau albinelor hrană         Și zburătoarelor mană.     Ciocîrlia deșteptată         Vrea cătră nori să răsbată,     Zburînd să-nvîrte carigă         Și veselă pe sus strigă.     Cucului, ce amorțise         îi vedem gura deschisă     Dintr-un loc într-altul zboară,         Să suie și să pogoară     Cîntînd după a sa fire         Prin a capului clătire.     Turturica și porumbul,         Ce tăcuse mult ca plumbul     Pe uscate rămurele         Dau glasul cel plin de jele,     Și dacă-și află soție         Îl schimbă în veselie.     Cearcă loc de cuib și unde         Îl află bun, se ascunde.     Rînduneaua învrîstată         Din căpriori deșteptată     Însă cînd ...

 

Vasile Alecsandri - Chira

... solzi mari pe cap, Ca solzii de crap; Și cu buze late, Roșii și umflate, Și cu ochi holbați Și cu dinți smăltați. Dar pân' descărca Și pân' încărca, El ce mai făcea? Tot pe mal ședea Și mânca și bea Sub verde frunzar De crengi de stejar. Iată-o copiliță ...

 

Vasile Alecsandri - Ghemiș

... cufunda. Iar cumnatul cel hain, Tufecciul din Macin, [10] Pe Ghemis îl fereca, La seleafu-i se pleca, Pistoalele-i le-apuca, De iarbă le descărca, Cu cenusă le-ncărca. Apoi iute alerga Și la turci veste le da. Turcii casa-nconjurau Și-n casă buluc intrau, [11] Iară sora lui ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere)

Grigore Alexandrescu - Bistriţa (Încheiere) Bistrița (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Coborându-ne de la peșteră, însoțiți de vuietul Bistriței, ce curgea în vale, luarăm o potecă ce duce la Arnota, mică biserică, spre miazănoapte, așezată la o înălțime de două ori mai sus decât peștera; deși Arnota se vede din curtea mănăstirii, dar îndată ce începi a sui, desimea pădurii și înălțimea vechilor stejari îți ast- upă vederea. Nimic nu îți spune că te-ai apropiat, decât lătratul câinilor ce te presimt și vestesc părinților că le vine o vizită. Ne mirarăm de iuțeala cu care suia călugărul nostru, căruia mulțimea anilor trebuia să-i fi slăbit puterile, dar care nu se arăta nicidecum obosit, în vreme ce noi avurăm trebuință să ne odihn- im în multe rânduri; iată ce e deprinderea. Pe muchia dealului, afară de zidurile Arnotei, este un foișor de lemn, pereții căruia sunt acoperiți cu numele fiecărui vizitator credincios care a avut răbdare să se suie acolo. Între alte nume citirăm pe al unei dame cunoscute și un fel de aforism scris de aceeași mână împotriva bătrânelor cochete care se joacă cu liniștea familiilor și-și fac o proprietate din bărbații altora; ...

 

Ion Luca Caragiale - Antologie...

... te știe fără a-ți putea cere socoteală... Și mai ales sexul slab, mai delicat, are nevoie de anonimat, ca să-și poată descărca sincer și leal tot fundul sufletului... Nu i-am prea înțeles bine explicația, și, fără a mai discuta, m-am mărginit a ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Zobie Zobie de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De-a lungul tufăriilor dese și verzi, printre plute bătrâne, sălcii tunse și scorburoase, Râul Târgului își răsfiră apele pe minunata sa albie, în fâșii șerpuite, reci și străvezii, că îi numeri petricelele rotunde rostogolite la vale. Morile vuiesc pe malul stâng, învălmășind în spițele roatelor talazurile albite de spuma ce fierbe și se sparge de bolovanii de piatră. Peste hălăciuga de verdeață, copacii de la moara lui Crasan. Mai sus decât clădirile orașului, așezată în lungul șoselei, stă neclintită turla lui Negru-vodă. De-o parte și de alta, dealurile smărăldii se încovoaie și, depărtându-se, se prefac în muscele, muscelele se azvârlă în munți năprasnici cu creștetele brăzdate de puhoaie și pârlite de arșița soarelui. Și munții, încălecând unul peste altul, ceafă pe ceafă, se amestecă la hotarele țării în albăstrimea cerului. Acolo, pe creștetele Craiului, Cetățuii și Păpușii, vulturii cuibează puii și-i reped la vânat. Și când cad țintă la pământ, par niște gloanțe trimise din senin. Firea viețuitoare se mișcă ca o secătură în așa mândrețe, minunea minunilor, podoabă răsărită din pământ, din iarbă verde, care trezește și întunecă mintea, înalță și sugrumă ...

 

Vasile Alecsandri - Balta-albă

Vasile Alecsandri - Balta-albă Balta-albă de Vasile Alecsandri (1847) Dlui I. Bălăceanu Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prieteni, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, care produceau o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învelit de nori vineți, care se spărgeau deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!... Eforia nu încuviințase proiectul lor! Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. -- Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastră, nici nu prepuneam că se află în Europa o Moldavie și o Valahie. Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un Columb, am avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase părți ale lumii și a mă încredința că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul lor o societate foarte plăcută. -- Domnule, răspunse unul din ...

 

Nicolae Gane - Șanta

Nicolae Gane - Şanta Șanta de Nicolae Gane La Șanta, la crâșmăreasă Cu ochi mari de puică-aleasă, Bea Codrean, se veselește, Cu Șanta se drăgostește. (Poezii populare, Alecsandri) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Într-un fund de pădure unde se-mpreună două râpi adânci, hățașe de vulpi și de lupi, ardea un foc în jurul căruia doisprezece oameni ședeau culcați la pământ și sfătuiau între dânșii. Căciulile lor țurcănești, de blană de oaie brumărie, îndesate pănă la sprâncene, mintenele de abÅ• albă, împestrițate cu găitane negre și aninate câte pe un umăr, mănunchiurile de cuțite ce ieșeau din turetce și oțelele de pistoale ce străluceau în curălele de la brâu, le dădeau o înfățișare fioroasă, văzuți mai ales noaptea prin desimea copacilor luminați de foc. Ceva mai departe sub crengile unui stejar frunzos se vedea o piramidă de puști pe țevile cărora se oglindeau scânteile, și mai departe încă, la marginea întunericului, unde focul nu mai arunca decât slabe luciri, doisprezece cai priponiți pășteau printre copaci. — S-au înăsprit vremile, zise unul dintre cei doisprezece tovarăși cătră vecinul său, care sta lungit la pământ și fuma leneș din lulea. — Da, ...

 

Anton Pann - Norocul și mintea

Anton Pann - Norocul şi mintea Norocul și mintea de Anton Pann Să pricea odată Norocu-n cuvinte Cu prealăudata și-nțeleapta Minte, Zicînd că el este ce pricinuiește Binele și răul la cine voiește. Mintea zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare, nu i să par grele. Norocu-mprotivă-ncepe iar să zică, Mintea, d-altă parte, nu să lasă mică, Din vorbă în vorbă Norocul îndată De necaz și ciudă vru Mintea să bată. Dacă văzu Mintea că nu să-nțelege Ș-o s-ajungă treaba pînă la ciomege, Zise : -O Noroace ! ce trebuie ceartă S-avem ca nebunii și vorbă deșartă ? Noi un om s-alegem și, intrînd într-însul, Vrednicia-n faptă s-arătăm cu dînsul. Așadar d-această amîndoi voiră Ș-un om să găsească să călătoriră. Mergînd împreună, întîlnesc în cale Un om păzind capre în jos pe o vale. Văzîndu-l, Norocul stă în loc, vorbește : -Să mergem departe ce ne trebuiește? Iată domnișorul care mă așteaptă Să-mi arăt cu dînsul vrednicia-n faptă. Și te uită numai că nu-n ...

 

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 Un episod din anul 1848 de Vasile Alecsandri Fragment reprezentând partea a doua a romanului neterminat Dridri . Fragmentul a apărut, sub titlul de mai sus , în 1869. Încercarea de răscoală din ziua de 28 martie 1848, care avu în Iași o nereușire atât de tristă, grație unor șefi buni de gură și mai buni încă de fugă, a obligat pe mulți tineri din Moldova, victime entuziasmului patriotic, a se desțăra, pentru ca să scape de persecutările unui guvern cuprins de spaimă. Unul din ei, pe care-l vom numi Vali, era mai cu deosebire amenințat de a resimți efectul acelei spaime domnești, ce se traducea în acte de cruzime, însă el parveni a se refugia în munții Hangului. Visul s[...]n urma evenimentelor din capitală, nu țintea la mai puțin decât la deșteptarea poporimii muntene, pe care el voia să o reverse ca un torent asupra tronului. Vis naiv al unei închipuiri de poet! Acel tron devenise în adevăr un simplu scaun rusesc, după zisul mulțimii; dar prestigiul său nu se stinsese încă de tot în ochii țării; ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDESCĂRCA

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruDESCĂRCA.

Psalmii Capitol 81

Psalmii Capitol 81 Psalmii 80 Psalmii Capitol 81 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cîntați cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălțați strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov! 2 Cîntați o cîntare, sunați din tobă, din arfa cea plăcută și din alăută! 3 Sunați din trîmbiță la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre! 4 Căci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov. 5 El a rînduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, cînd a mers împotriva țării Egiptului... Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut: - 6 ,,I-am descărcat povara de pe umăr, și mînile lui nu mai țin coșul. 7 Ai strigat în necaz, și te-am izbăvit; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului, și te-am încercat la apele Meriba. - 8 Ascultă, poporul Meu, și te voi sfătui, Israele, de M`ai asculta! 9 Niciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, și să nu te închini înaintea dumnezeilor străini! 10 Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului; deschide-ți gura larg, și ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESCĂRCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruDESCĂRCA.

DESCĂRCARE

... DESCĂRCÁRE , descărcări , s . f . Acțiunea de a ( se ) descărca și rezultatul ei ; descărcat . - V. descărca

 

ALIMBA

... ALIMBÁ , alimbez , vb . I . Tranz . A descărca

 

CULBUTA

... CULBUTÁ , culbutéz , vb . I . Tranz . A descărca

 

CULBUTAT

CULBUTÁT , - Ă , culbutați , - te , adj . ( Despre vagonete ) Care a fost descărcat cu culbutorul . - V.

 

DEBALASTA

... DEBALASTÁ , debalastez , vb . I . Tranz . A descărca

 

DEGREVAT

DEGREVÁT , - Ă , degrevați , - te , adj . Scutit , descărcat de o parte din sarcini . - V.

 

DESCĂRCĂTOR

... de pe traseul său . 3. S . n . ( În sintagma ) Descărcător electric = aparat de protecție a instalațiilor electrice împotriva supratensiunilor , destinat limitării valorilor acestora . - Descărca

 

DESCĂRCĂTURĂ

... s . f . 1. Ceea ce se descarcă dintr - un vehicul de transport . 2. Declanșare a unei arme de foc ; zgomotul produs de ea . - Descărca

 

DESCĂRCAT

... DESCĂRCÁT s . n . Descărcare . - V. descărca

 

DESTOIA

... DESTOIÁ , destói , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A - și ușura inima , a - și descărca

 

DOC

DOC ^2 , docuri , s . n . Bazin portuar ( împreună cu construcțiile și instalațiile aferente ) , în care vapoarele sunt încărcate , descărcate sau reparate ; ansamblu de construcții , de instalații , de servicii tehnice și administrative care servesc un port ; magazie într - un port , în care se depozitează cerealele și alte mărfuri . DOC ^1 , docuri , s . n . Țesătură de bumbac din care se fac haine de vară , salopete , prelate

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...