Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VOCALĂ, DESCHIS, DESCHIDE, UMLAUT, ATAC, CONTRAS, CORDITĂ, CRAZĂ, DIFTONG, ELIDA ... Mai multe din DEX...

VOCAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VOCÁL, -Ă, vocali, -e, adj. Care aparține vocii, privitor la voce, care serveşte la formarea vocii. ** (Muz.) Executat cu vocea, cântat din gură. - Din fr. vocal, lat. vocalis.

Sursa : DEX '98

 

vocál adj. m., pl. vocáli; f. sg. vocálă, pl. vocále

Sursa : ortografic

 

VOCÁL \~ă (\~i, \~e) 1) Care participă la producerea vocii. Organe \~e. Coarde \~. 2) Care ține de voce; propriu vocii. Sunet \~. Tehnică \~ă. 3) Care este destinat pentru voce. Muzică \~ă. 4) Care constă din vocaliști. Ansamblu \~. /vocale, it. vocale, lat. vocalis

Sursa : NODEX

 

VOCÁL, -Ă adj. Referitor la voce, în legătură cu vocea, care produce vocea. ** (Despre muzică) Care se cântă cu vocea. [< fr. vocal, cf. lat. vocalis < vox - voce].

Sursa : neologisme

 

VOCÁL, -Ă adj. referitor la voce, care produce vocea. * (despre muzică) destinată vocii, care se execută cu vocea. (< fr. vocal, lat. vocalis)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVOCAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruVOCAL.

Paul Zarifopol - Poezia pură

Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau şi Horaţiu Poema didactică după Boileau și Horațiu de Nicolas Boileau traducere de Ion Heliade Rădulescu , 1836 Lasă-ncolo, nu mai credeți c-un autor fiecum, Scârțâind numai la versuri, spre Parnas să-și facă drum, Dacă din ceruri nu simte darul acela secret Și la nașterea lui steaua nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau şi Horaţiu Poema didactică după Boileau și Horațiu de Nicolas Boileau traducere de Ion Heliade Rădulescu , 1836 Lasă-ncolo, nu mai credeți c-un autor fiecum, Scârțâind numai la versuri, spre Parnas să-și facă drum, Dacă din ceruri nu simte darul acela secret Și la nașterea lui steaua nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului

Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului Rondelul apei din ograda japonezului de Alexandru Macedonski Apei lui de prin ogradă, Prea domol curgând la vale, Bolovani, dintr-o grămadă, Japonezu-i pune-n cale. Spumegată, vrea să vadă, Împrejurul casei sale, Apa lui, ce prin ogradă Prea domol o ia la vale. Și schimbând-o-ntr-o cascadă De consoane și vocale, Uită-a vieții grea corvadă, Dând răsunet de cristale, Apei lui de prin

 

Gelu Vlașin - 14:53

Gelu Vlaşin - 14:53 â†�â†� 14:30 14:53 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:03 →→ inima ta doarme în ligheanul de plastic din baie ochii obosiți cu ciomagul și satârul uitat în camera douăzecișidoi stai la taifas cu rujul găsit în sertar vezi cum străpunge plictiseala când ești căzut pe un fund imens de femeie gura flămândă rumegă imense vocale nici flotant nici parai nici ocupație nu ai dar stai să vezi serialul cu proști atârnați de o creangă în brad vine crăciunul amestecându-și firmiturile ascunse (la polul nord al frigiderului

 

Gelu Vlașin - 19:07

Gelu Vlaşin - 19:07 â†�â†� 18:49 19:07 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 19:23 →→ sparg vocale nectarul răsucește melodii cu aspect de vulgar nu mai știu cum respiră vâslașii pe senna și nici yahtul cu pânzele-n vânt sunt cumplit de hoinar și mă bucur stingher de obscurul suprem de la masa cu ritmuri de blues ochii mei nu sunt triști doar cuprinși de fluturii mov printre ghimpii uitați (pe mocheta din

 

Gelu Vlașin - 6:17

Gelu Vlaşin - 6:17 â†�â†� Prolog 6:17 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 6:45 →→ primește-mă dimineața asta cu ochiul împerecheat primește-mă în brațul moale ca o nicovală de ciocolată și sărută-mă întâi ca să nu mă vâneze leproșii strânge-mi părul alb răsfirat printre frunze până dincolo cu disperare aaaaaaaaaaaah cuvintele în mesageria vocală privește-mă în oglinda - umbră - doar așa vei știi cum aleargă noaptea să lumineze chipul de stea căzătoare când lumea s-ar putea compune din două silabe tu nu știi răs........punsul care-mi scapă printre degetele unei nopți ( cu lună albastră și copaci de marmură

 

Gelu Vlașin - Fabulatorium

Gelu Vlaşin - Fabulatorium Fabulatorium de Gelu Vlașin cu nisip verde număr apeluri la care nu mai pot să răspund n-am corzi vocale și nici cezanne sau van gogh despre care-ți pictez inutil ca și cînd tu n-ai fi existat stuart mill sînt ok ca să stau în cochilii din inima mea și să spun tuturor versul tău transformat cînd inelul e ștreang și plutește în aerul

 

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

George Coşbuc - Un imn preasfintei gramatice Un imn preasfintei gramatice de George Coșbuc Te salut pe tine, - articol cauzal și omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale, Rădăcini prin apoziții singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n viitor, Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor, Vă salut! Și tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc, Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc! Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative strict coordonate-n mod Și superlativ prezinte derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin adverbii ca moțiune, Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune, Mod superlativ generic omonim adversativ, Plenison ca negațiune, iar în fond apelativ Cu prefix și cu gerunzii posesivo - cardinale, Morfologice prin sunet și prin stări adverbiale. Dați cu fuga sinonime prin funcțiune și raport, Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort! Dar în locu-i înviară prezumtive ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

... foarte puțin întonate, iar de la re în jos sunt atît de puțin sonore, că de multe ori nu se aud; cu alte cuvinte, tezaurul vocal al acestei cantatrice se compune din note țipătoare și de ventriloc. Privită și din partea dramatică sau a jocului de scenă, ne vedem ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVOCAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 125 pentruVOCAL.

VOCALĂ

VOCÁLĂ , vocale , s . f . ( Fon . ) Sunet al vorbirii la a cărui emitere curentul de aer sonor iese liber prin canalul fonator , fără să întâlnească nici un obstacol ; semn grafic , literă care reprezintă un asemenea

 

DESCHIS

DESCHÍS , - Ă , deschiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , porți , capace etc . ) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură . 2. ( Despre încăperi , lăzi etc . ) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate . 3. Fig . ( Adesea adverbial ) Lipsit de ascunzișuri , de fățărnicie ; franc , sincer . 4. ( Despre obiecte care se pot închide ) Cu marginile ( sau cu părțile componente ) desfăcute , îndepărtate ; care nu mai e împreunat sau strâns . A lăsa foarfecele deschis . 5. ( Despre terenuri ) Neîngrădit , neîmprejmuit ; p . ext . care se întinde pe o mare distanță ; ( despre drumuri ) pe care se poate circula nestingherit , fără obstacole . 6. ( În sintagmele ) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise . Silabă deschisă = silabă terminată în vocală . 7. ( Despre circuite electrice ) Care este întrerupt ; ( despre aparate electrice de conectare ) cu contactele separate . 8. ( Despre culori ) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru ; pal , luminos , clar . [ Var . : ( pop . ) deșchís , - ă

 

DESCHIDE

DESCHÍDE , deschíd , vb . III . 1. Tranz . A da la o parte , a împinge în lături o ușă , o fereastră , un capac etc . care închide ceva . 2. Tranz . A desface , a face să nu mai fie împreunat sau strâns . 3. Tranz . A desface , a dezlipi un plic , a scoate din plic , a despături o scrisoare ( pentru a lua cunoștință de conținut ) . 4. Refl . ( Despre pământ sau formații ale lui ; p . anal . despre valuri ) A se despica , a se crăpa . 5. Tranz . ( Adesea fig . ) A săpa , a tăia , a croi un drum , o șosea , o cărare . 6. Tranz . A porni o acțiune ( juridică ) , a face începutul ; a începe . 7. Tranz . A face să ia naștere , să funcționeze , a înființa , a organiza o școală , o instituție etc . 8. Tranz . ( În expr . ) A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză ; fig . a face o digresiune în cursul unei expuneri . 9. ...

 

UMLAUT

ÚMLAUT s . n . 1. Fenomen fonetic constând în modificarea timbrului unei vocale accentuate sub influența vocalei următoare . 2. Tremă care se pune deasupra vocalelor care au suferit un umlaut (

 

ATAC

ATÁC , atacuri , s . n . 1. Ofensivă a unor forțe armate care urmărește nimicirea sau prinderea inamicului și distrugerea unor obiective ale acestuia ; ( în special ) moment culminant al acestei ofensive . 2. Agresiune împotriva unei persoane , unui stat etc . 3. Inițiativă într - un joc sportiv . 4. Acțiune violentă și susținută ( prin manifestații , prin scris etc . ) împotriva unei situații , unei teorii etc . sau împotriva celor care le susțin . 5. Apariție bruscă și puternică a unei boli . 6. ( Fon . ) Mișcare articulatorie a coardelor vocale , care marchează începutul pronunțării unei

 

CONTRAS

CONTRÁS , - Ă , contrași , - se , adj . ( Lingv . ; despre două vocale alăturate ) Redus la o singură emisiune vocalică ( vocală sau diftong ) . - V.

 

CORDITĂ

... 2 , cordite , s . f . Cordită trofică ( Med . ; în sintagma ) = afecțiune a coardelor vocale care determină o disfonie manifestată prin scăderea potențialului de efort vocal

 

CRAZĂ

CRÁZĂ , craze , s . f . Fuziune a vocalei ( sau silabei ) inițiale a unui cuvânt cu vocala ( sau silaba ) finală a cuvântului

 

DIFTONG

DIFTÓNG , diftongi , s . m . Pronunțare în aceeași silabă a unei vocale cu o semivocală ; grup de două sunete format dintr - o vocală și o semivocală care se pronunță în aceeași

 

ELIDA

ELIDÁ , elidez , vb . I . Tranz . A înlătura , în scris sau în vorbire , vocala finală a unui cuvânt înaintea vocalei inițiale a cuvântului

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...