Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTOCMIRE, FACE, MINUT, PLANIFICA, ÎNCHIPUI, ÎNTRUCHIPA, ALCĂTUI, CODICIL, CONFIGURA, CONFIGURAT ... Mai multe din DEX...

ÎNTOCMI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTOCMÍ, întocmesc, vb. IV. Tranz. A elabora, a alcătui^1. ** A face, a constitui; a organiza. - Cf. %întocmai% și %tocmai%.

Sursa : DEX '98

 

ÎNTOCMÍ vb. v. alcătui, compune, constitui, forma.

Sursa : sinonime

 

ÎNTOCMÍ vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. v. dresa. 4. v. alcătui. 5. v. aranja. 6. a fixa, a hotărî, a institui, a orândui, a rândui, a stabili, a statornici, (înv.) a așeza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A \~ un impozit.)

Sursa : sinonime

 

întocmí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întocmésc, imperf. 3 sg. întocmeá; conj. prez. 3 sg. și pl. întocmeáscă

Sursa : ortografic

 

A ÎNTOCM//Í \~ésc tranz. 1) A face ia ființă și capete forță definitivă; a alcătui; a elabora. \~ un proiect (sau un plan). \~ actele. 2) A pune la cale temeinic, pe baze trainice. \~ o gospodărie. /în + a tocmi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNTOCMI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru ÎNTOCMI.

Titu Maiorescu - Poezii populare române

Titu Maiorescu - Poezii populare române Poezii populare române adunate de d. Vasile Alecsandri de Titu Maiorescu Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna, 1 vol. în 8, VIII și 416 pag., București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de d. Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o negligență remarcabilă pentru această parte a vieței noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiunile literare ale românilor, tăcerea absolută este încă sentința cea mai blândă ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a d-lui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în cestiune, și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticei literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru ...

 

Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

Vasile Alecsandri - Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir de Vasile Alecsandri În sfârșit, iată o carte bine alcătuită, bine tradusă și bine tipărită! o carte ce mulțumește mintea prin tablourile satirice și prin duhul filozofic care cuprinde; o carte ce încântă auzul prin armonia versurilor și prin bogăția stilului adevărat românesc; o carte ce desfătează vederea prin frumusețea formatului și a tiparului: Satirele prințutui Antioh Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite de curând la lumină la Cantora Foaiei sătești. Acele Satire care au făcut atât vuiet în Rusia cu un veac mai înainte și care au fost atât de mult prețuite și sprijinite de însăși împărăteasa Elisaveta Petrovna, căreia au fost dedicate; acele Satire care zugrăvesc atât de viu și lovesc atât de aspru relele năravuri... [1] , acele Satire care au dobândit autorului cinstitorul nume de Boileau al Nordului, trebuie să fie primite cu atât mai mare entuziasm din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir a fost însuși român și cu atâta mai mare recunoștință că pare să fi fost scrise pentru veacul nostru ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul cascadelor de roze

Alexandru Macedonski - Rondelul cascadelor de roze Rondelul cascadelor de roze de Alexandru Macedonski Urcând pe pomi, zâmbind pe casă, Se surpă rozele grămadă, Sau întocmesc câte-o cascadă Pe vreo alee mai retrasă. Parfumul lor purtat în stradă, Întinde-a lui subțire plasă... Urcând pe pomi, zâmbind pe casă, Se surpă rozele grămadă. De-oricâte stavili nu le pasă Sunt un torent, sunt o cascadă, Ce-n voia soarelui se lasă, Dar ce, de cum sfârșesc să cadă, Reurcă-n pomi, zâmbesc pe

 

Alexandru Macedonski - Visul fatal

Alexandru Macedonski - Visul fatal Visul fatal de Alexandru Macedonski Nu mai am decât o sete, nu mai am decât un vis, Vis ce-n inimă cu sânge conturat îl țin închis; Orișiunde-l port cu mine, și c-o dulce voluptate Mintea mea îl recitește pe când inima mea bate; Negru, groaznic, fără milă, nu e-ntr-însul un cuvânt Ca să nu mă facă singur uneori să mă-nspăimânt; Ștreangul, fierul, focul, plumbul se-ntrețes să-l întocmească, Și-n zadar se-ncearcă unii din priviri să mi-l citească Înainte de momentul când... — Dar visul meu cumplit Dacă scris e să rămână un biet vis neîmplinit, Din adâncul ei cel umed, cu aceeași nendurare Groapa mea are să strige către ceruri:

 

Alexandru Vlahuță - Delendum

Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ...

 

Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate

Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în sat prin bună chibzuință în toate trebile lui. Vorbind de una, de alta, fără voie am ajuns la ceea ce tot îl doare pe moldovanul nostru în ziua de astăzi — la socoteala școlii. După cum am priceput din cuvintele lui, țărănimea cam simte lipsa de școală moldovenească. — Uneori, când îți vine feciorul de la școală, îl mai pui să-ți citească ceva, să știi ce se mai face pe lume. Ș-apoi, dacă nu înțelege mai nimic, nu știe limba rusească. — Apoi iaca acu puțini moldoveni de cei învățați își pun silințele ca să le fie dată țăranilor noștri școală folositoare în limba părintească. — Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se poate ...

 

Anton Pann - Șoarecile

... frumos, strălucit, Și fată întocmai are negreșit. Auzind, Gherlanul nu stă nicidecum, Ci cît mai în grabă s-au gătit de drum, Luă oaste multă, întocmi alai, Poruncind să 'poarle zaherea malai. Plecă către soare, împompat astfel, Șoareci ca lăcuste zbura după el. Mergînd zi și noapte, sfera au pătruns, Și ...

 

Dimitrie Anghel - În umbra de castani

... te tot aștept să-mi vii, În umbra de castani, Ce-au tăinuit iubirea noastră Atâți amari de ani. Din vremile de mult trecute Om întocmi amorul iarăși Și dând de-o parte toate cele, Din nou ne-om prinde buni tovarăși. Și, îmbătăți de fericire, Om da uitărei-ntreaga lume ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault Pe un volum de Charles Perrault de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 11 nov. 1910, p. 236—238. Poveștile sunt o lume alături de a noastră. Vechi de cînd timpul, ele trebuie să fi legănat copilăria omului și de aceea farmecă și desfată și astăzi pe copii. Frica ori urîtul și monotonia lungilor nopți a trebuit să împrospăteze necunoscutul. În sunetele și zvonurile care rătăcesc fără de hodină, în natură, fantazia primitivă a trebuit să închipuiască ființi nevăzute, care grăiesc, își spun durerile ori bucuriile, furtunoasele patimi ori nostalgicele reverii, ca să ne înduioșeze sufletul. Iar cei ce le ascultau au căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume întreagă de zei, un cer întreg de ființi supranaturale, pe care l-au numit Olimp, Walhalla sau altfel, au împoporat pădurile întunecate cu un întreg norod de fauni, nimfe și silvani, au îngropat în fiecare albie de rîu o sirenă și au înfăptuit din nou Universul, ca ...

 

Dimitrie Eustatievici Brașoveanul - Ahrosticon

Dimitrie Eustatievici Braşoveanul - Ahrosticon Ahrosticon de Dimitrie Eustatievici Brașoveanul     "Hristos a tot puternic îndurat înpărat,     Ridicând pre tot omul călcat și îndurat,     Israilul cel nou de Hristos e priimit     Să fie numai curat, drept și prea umilit.     Tot pomul lui roade prea să îndreptează,     Să arată și de toți să mărturisește,     Este știut precum că curat să slavește,     Starea direptății cei bine întocmite,     Toate faptele fiind prea împodobite,     Ertare, slobozie în veci dăruiește     Tot omul celuia ce să pocăiește!"                                                 1755-

 

Grigore Alexandrescu - Atelajul eterogen

Grigore Alexandrescu - Atelajul eterogen Atelajul eterogen de Grigore Alexandrescu Un om avînd un armăsar Îl înhamă la jug C-o vită de măgar Și cu un bou de plug. Boul fiind sacat, La un picior rănit, Măgarul nenvățat Și prea rău nărăvit, Stăpînul lor, din car, Striga, plesnea-n zadar; Calul se asvîrlea, Dar boul îl oprea, Măgarul îl lovea, Și carul nu mergea. „Prea rău i-ai potrivit“, Zice un trecător. „Ești foarte amăgit, Domnule privitor — Răspunse omul — eu Lumea am vizitat, Și, daca vrei să știi, Într-însa am aflat Multe dregătorii Tot astfel întocmite ca atelajul meu.“ („Păcală“, 17 septembrie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTOCMI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru ÎNTOCMI.

ÎNTOCMIRE

... ÎNTOCMÍRE , întocmiri , s . f . Acțiunea de a întocmi și rezultatul ei . - V. întocmi

 

FACE

... FÁCE , fac , vb . III . A. Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi ... se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da cuiva posibilitatea de a . . . Ce - a făcut , ce - a ...

 

MINUT

MINÚT , - Ă , minute , s . n . , s . f . I. S . n . 1. Unitate de măsură a timpului , egală cu a șaizecea parte dintr - o oră și care cuprinde șaizeci de secunde . 2. ( Concr . ; la pl . ) Mâncare ( frugală ) pregătită pe loc . la comanda consumatorului . 3. ( Mat . ) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri , egală cu a șaizecea parte dintr - un grad . II. S . f . 1. Original ( în creion ) al unei hărți , al unui plan topografic etc . , pe baza căruia se întocmește harta , planul topografic etc . respectiv . 2. ( Jur . ) Parte dintr - o hotărâre întocmită după terminarea deliberării , care cuprinde soluția dată de organul de justiție . 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri . [ Pl . și : ( I 2 )

 

PLANIFICA

... PLANIFICÁ , planífic , vb . I . Tranz . 1. A întocmi un plan ; a programa , a organiza și a conduce pe bază de plan ; a organiza o activitate ...

 

ÎNCHIPUI

... a imagina . 3. A reprezenta , a simboliza ; a forma . 4. ( Pop . ) A face , a întocmi

 

ÎNTRUCHIPA

... ÎNTRUCHIPÁ , întruchipez , vb . I . Tranz . 1. A înfățișa în forme concrete , a reprezenta . 2. A întocmi

 

ALCĂTUI

... a se învoi . ALCĂTUÍ^1 , alcătuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A face , a construi , a înjgheba , a întocmi ; a compune , a concepe . 2. A forma împreună ; a constitui . 3. A strânge , a ...

 

CODICIL

CODICÍL , codicile , s . n . Act întocmit în formă testamentară prin care se modifică sau se completează conținutul inițial al unui

 

CONFIGURA

... CONFIGURÁ , pers . 3 configurează , vb . I. Refl . A se întocmi

 

CONFIGURAT

CONFIGURÁT , - Ă , configurați , - te , adj . Care a fost întocmit într - un anumit fel ; care a luat o anumită formă . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...