ȘPIȚ
-
Definiția din dicționar
Traducere: engleză
Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ȘPIȚ^1, șpiți, s.m. Numele unei rase de câini de talie mică, cu păr pufos, cu urechi drepte și bot ascuțit; câine din această rasă. - Din germ. Spitz.
Sursa
:
DEX '98
ȘPIȚ^2, șpițuri, s.n. 1. (Tehn.) Unealtă formată dintr-o bară de oțel cu vârful ascuțit, folosită la găurirea pietrelor naturale și artificiale sau la prelucrarea suprafeței lor. 2. (Tipogr.) Linie simplă sau înflorată, care se pune ca ornament la sfârșitul articolelor sau al capitolelor. 3. Nume dat extremității ascuțite sau muchiei unor obiecte, construcții etc. 4. (Reg.) Țigaret scurt. - Din germ. Spitze.
Sursa
:
DEX '98
ȘPIȚ s. v. blacheu, dantelă, trior, vântu-rătoare.
Sursa
:
sinonime
șpiț (zool.) s. m., pl. șpiți
Sursa
:
ortografic
șpiț (tehn., tipogr.) s. n., pl. șpíțuri
Sursa
:
ortografic
ȘpiȚ^1 \~uri n. 1) Unealtă formată dintr-o bară de oțel, ascuțită la vârf, cu ajutorul căreia se prelucrează piatra. 2) Vârf sau muchie ascuțită a unui obiect. / Spitze
Sursa
:
NODEX
ȘpiȚ^2 \~uri n. poligr. Semn tipografic în formă de linie, care se pune ca ornament între compartimente sau la sfârșitul unui text. /Spitz
Sursa
:
NODEX
ȘpiȚ^3 \~i m. 1) Rasă de câini de talie mică, cu bot ascuțit, cu urechi drepte și cu păr moale și lung. 2) Câine din această rasă. / Spitz
Sursa
:
NODEX
ȘPIȚ s.n. 1. (Poligr.) Linie simplă sau înflorată, ornament etc. așezat la sfârșitul unui articol, al unui capitol etc. 2. Unealtă formată dintr-o bară de oțel ascuțită, care serveşte la prelucrarea pietrei de construcție, la spargerea betoanelor. 3. (Fam.) Vârf ascuțit al unui obiect. 4. Țigaret scurt. [Pl. -țuri. / < germ. Spitze].
Sursa
:
neologisme
ȘPIȚ s.m. Rasă de câini cu păr pufos și urechi drepte. [< germ. Spitz].
Sursa
:
neologisme
ȘPIȚ^1 s. m. rasă de câini cu păr pufos și urechi drepte. (< germ. spitz)
Sursa
:
neoficial
ȘPIȚ^2 s. n. 1. (poligr.) linie simplă sau înflorată, ornament la sfârșitul unui articol, capitol etc. 2. bară de oțel cu vârf ascuțit care serveşte la prelucrarea pietrei de construcție, la spargerea betoanelor. 3. (fam.) vârf ascuțit al unui obiect. 4. țigaret scurt. (< germ. Spitze)
Sursa
:
neoficial
Copyright © 2004-2020 DEX online.
Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL
, cu condiția păstrării acestei note.
|
