Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BERBEC, SPĂRTURĂ, ȘAIDAJ, ȚANDĂRĂ, AȘCHIE, AFTĂ, EFRACȚIE, FORȚARE, FRACTURĂ, LITOTRITIE ... Mai multe din DEX...

SPARGERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPÁRGERE, spargeri, s.f. Acțiunea de a (se) sparge și rezultatul ei; spart. ** Furt prin efracție. - V. sparge.

Sursa : DEX '98

 

SPÁRGERE s. v. distrugere, erupție, împrăș-tiere, încetare, înfrângere, învingere, nimicire, risipire, sfărâmare, sfârșit, terminare, vulcanism, zdrobire.

Sursa : sinonime

 

SPÁRGERE s. 1. ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, fisurare, fisurat, plesnire, plesnit, pocnire, spart. (\~ de-a lungul a unui vas.) 2. explodare. (\~ unui proiectil.) 3. crăpare, crăpat, despicare, despicat, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere. (\~ lemnelor de foc.) 4. rupere. (\~ gheții sub el.) 5. găurire. (\~ vasului la fund.) 6. forțare, stricare, violare. (\~ unei încuietori.) 7. v. jefuire. 8. deschidere. (\~ abcesului.) 9. sfărâmare, zdrobire. (\~ valurilor de țărm.) 10. străpungere. (\~ frontului.)

Sursa : sinonime

 

spárgere s. f., g.-d. art. spárgerii; pl. spárgeri

Sursa : ortografic

 

SPÁRGER//E \~i f. 1) v. A SPARGE. 2) Furt săvârșit prin forțarea unei încuietori. /v. a sparge

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SPARGERE

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru SPARGERE.

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPARGERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru SPARGERE.

BERBEC

BERBÉC , berbeci , s . m . I. 1. Masculul oii ; arete . 2. ( La sg . art . ) Constelație din emisfera boreală ; unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului . II. 1. Mașină de război întrebuințată odinioară la spargerea zidurilor și porților unei cetăți asediate . 2. Greutate mare , acționată mecanic sau manual , care prin cădere , servește la baterea pilonilor , la bătucit pământul , la spargerea bucăților mari de fontă etc . [ Var . : berbéce s .

 

SPĂRTURĂ

... SPĂRTÚRĂ , spărturi , s . f . 1. Crăpătură , gaură , deschizătură produsă prin spargere . 2. Ciob , așchie ( produse prin spargere

 

ȘAIDAJ

ȘAIDÁJ , șaidaje , s . n . Operație de alegere manuală a minereurilor , însoțită de spargerea acestora cu ciocanul de mână . [ Pr . : șa -

 

ȚANDĂRĂ

... ȚÁNDĂRĂ , țăndări , s . f . Bucățică ( subțire și lunguiață ) care se desprinde sau care sare dintr - un lemn , dintr - o piatră etc . prin cioplire sau spargere

 

AȘCHIE

... ÁȘCHIE , așchii , s . f . Bucată mică , subțire , care se desprinde sau sare dintr - un material prin cioplire , prin spargere

 

AFTĂ

... ÁFTĂ , afte , s . f . Bășicuță plină cu lichid opalescent , care apare pe mucoasa gurii sau a faringelui și care , prin spargere

 

EFRACȚIE

... EFRÁCȚIE , efracții , s . f . Spargere a zidurilor , forțare a încuietorilor sau a oricărui dispozitiv de închidere , ca mijloc pentru săvârșirea unei infracțiuni . [ Var . : efracțiúne ...

 

FORȚARE

... FORȚÁRE , forțări , s . f . Acțiunea de a ( se ) forța și rezultatul ei ; silire , spargere

 

FRACTURĂ

FRACTÚRĂ , fracturi , s . f . 1. ( Med . ) Ruptură a unui os sau a unui cartilaj , p . ext . a unui membru al corpului . 2. ( Tehn . ) Suprafață neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui

 

LITOTRITIE

... LITOTRITÍE , litotritii , s . f . ( Med . ) Operație de spargere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...