Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘTIINȚIFIC, NEȘTIINȚĂ, SAVANT, AGROBIOLOGIE, AVICULTURĂ, CERCETĂTOR, DILETANT, DISCIPLINĂ, FILOZOFIE, FIZIC, HERMENEUTICĂ ... Mai multe din DEX...

ȘTIINȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘTIÍNȚĂ, științe, s.f. I.1. Faptul de a avea cunoștință (de ceva), de a fi informat; cunoaștere. * Loc. adv.Cu (sau fără) știință = (ne)știind; (in)conștient; cu (sau fără) voie. Cu bună știință = conștient, având cunoștința deplină a faptelor. Cu (sau fără) știința cuiva = cu (sau fără) consimțământul ori aprobarea cuiva. Spre știință = ca se știe. ** Veste, știre. 2. Conștiință. II.1. Pregătire intelectuală, instrucție; învățătură, erudiție. * Știință de carte = cunoștințe de scriere și de citire. 2. Ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură, societate și gândire; ansamblu de cunoștințe dintr-un anumit domeniu al cunoașterii. * Om de știință = savant, învățat. [Pr.: ști-in-] - Ști + suf. -ință (cu unele sensuri după fr. science).

Sursa : DEX '98

 

Științăneștiință

Sursa : antonime

 

ȘTIÍNȚĂ s. 1. disciplină. (Cibernetica este o ~ recentă.) 2. învățătură, (latinism rar) sapiență, (înv.) dăscălie. (~ despre creșterea albinelor.) 3. știința despre știință = scientică, scientologie; știința exegezei v. hermeneutică; știința politică = politologie; știința viitorului = futurologie, prospectivă, viitorologie. 4. erudiție, (fam., adesea ir.) savantlâc. (E uimit de ~ lui.) 5. v. îndemânare. 6. v. măiestrie.

Sursa : sinonime

 

ȘTIÍNȚĂ s. v. conștiință, cuget, cunoaștere, cunoștință, gândire, informație, pregătire, spirit, suflet, știre, veste.

Sursa : sinonime

 

știínță s. f., g.-d. art. știínței; pl. știínțe

Sursa : ortografic

 

ȘTIÍNȚ//Ă \~e f. 1) Sferă de activitate umană a cărei funcție constă în dobândirea și sistematizarea teoretică a cunoștințelor despre realitate. \~e sociale. \~ele naturii. * Om de \~ învățat; savant. 2) Totalitate a cunoștințelor dintr-un anumit domeniu; disciplină. Cibernetica este o \~ recentă. * \~ de carte a) cunoștințe elementare (de a scrie și de a citi); b) erudiție. 3) rar Faptul de a fi informat despre ceva; cunoaștere. * A avea \~ despre ceva a avea cunoștință despre ceva. Cu (sau fără) \~a cuiva cu (sau fără) știrea cuiva. Cu bună \~ în mod conștient. [G.-D. științei; Sil. ști-in-] /a ști + suf. \~ință

Sursa : NODEX

 

ȘTIINȚĂ s. f. 1. ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură, societate și gândire. 2. cunoaștere (despre ceva). 3. pregătire intelectuală, învățătură; erudiție. (după fr. science)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘTIINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 277 pentru ȘTIINȚĂ.

Alexandru Macedonski - Două științe

... Două ştiinţe Două științe de Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , IV, 4, aprilie 1883, p. 197. Să trăiești să-nvață greu, Să trăiești e o știință... S-o pricepi depui silință, Ș-amăgit rămâi mereu. Dar ce poate-adeseaori Ca știință

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I

... tot citește curând se face-ateu. Criton trăgând metanii oftează și cârtește, Rugându-și sfântul suflet cu lacrimi umilite Să vadă câte rele de la știință vin, Cum oamenii printr-însa ades se rătăcesc. Copiii noștri care erau mai înainte Supuși și blânzi la toate pe calea mântuirii Pășeau ca și ... Când noi dintr-un ceaslov Putem ști ziua lunii și ceasul când se pișcă! Noi n-avem vro nevoie de-a lui Euclid știință, Ca să-mpărțim pământul în firte și bucăți, Și știm făr-de algebră câți bani sunt într-un leu. Silvan iubește numai știința aceea care ... stânga, când ești plin de venin. Din aste te-i cunoaște că ești arhipăstor, Și toți cu umilință ți-or zice preasfințite. Ce iese din știință, și ce folos aduce Bisericii? Aceia care sermonuri fac A sfintelor locașe averea nu sporesc, Când numai din venituri mărirea lor se vede ...

 

Ion Luca Caragiale - Moftangii

Ion Luca Caragiale - Moftangii Moftangii de Ion Luca Caragiale Apărut în 1893 Rromânul Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din aristocrația inteligenții, a meritului, științei, artei, culturii ș.cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevărați boieri, cari au știut totdeauna să pună interesul patriei mai presus de interesele de clasă renunțând la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevăratul democrat... Moftangiul este patriot hotărât, naționalist exclusiv, român până în măduva oaselor! toată lumea trebuie s-o știe! Guvernamental, sau, când din nenorocire nu se poate asta, opozant, moftangiul felicită Rrromânia în cazul întâi, o deplânge în cazul al doilea, în ambele cazuri o iubește până la nebunie. De aceea, el urăște cu furie tot ce nu e român, tot ce nu e național. El stimează agricultura, dar visează o industrie mare națională, care să ne scape de tributul ce-l dăm străinilor: ceea ce-l înspăimântă este o cucerire a Rrromâniei pe terenul economic de către infamii de străini, ajutați de copiii ...

 

Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii

... cronică... Ai vreun subiect anume, or pot scrie despre ce mi-o da pân gând? - Ba, chip, aveam un subiect... - Despre ce? - Despre credință și știință... cum adică știința distruge credința și nu o poate înlocui. Știi, Ă¡ propos de sărbători... - Ceva nou de tot... Am înțeles, zic; du-te și ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

... al celor mai distinși pesimiști. Pesimistul modern e uneori un om învățat, dar în cea mai mare parte a cazurilor e și în știință „un impuissant" . Toate generalizările, toate descoperirile științifice le întrebuințează pentru a scoate cu orice preț încheieri potrivite cu temperamentul, cu caracterul său ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

... de toate. Zemstva din Veatka îți arăta o mulțime de lucruri folositoare pentru școala sătească, ieșite din meșteșugăria ei: culegeri ajutătoare la învățătură, meșteșuguri de știință și fel de fel de zugrăveli. Tot în despărțitura asta să găseau fel de fel de păsări și fiare umplute cu paie și făcute după ...

 

Alexei Mateevici - Spre lumină!

... de țăran și de sat. Dar dacă preotul trebuie să fie povățuitorul, sfătuitorul și îndemnătorul țăranului în înaintea alegerilor, apoi toți ceilalți moldoveni deșteptați prin știință trebuie să lucreze nu mai puțin decât dânsul. Se înțelege că, cu cât mai multă atingere, cu cât mai multă legătură au acești oameni cu ... în acest lucru sfânt, se înțelege, pot să fie oameni de orișice tagmă sau stare: învățătoare, proprietari (boieri) binevoitori țăranului sau chiar țărani cu bună știință de carte. Afară de aceasta, ar fi de dorit ca preoții și în biserică să le lămurească, să le spună țăranilor nevoile lor, punându-le ... vedere, vor porni cei dintâi înaintea poporului, ducându-l spre lumină. Spre lumină dar! Semințele aruncate acum vor încolți și vor da roada lor de știință obștească la vremea lor. Iar cei ce vor lumina vor rămânea înconjurați de lumina neuitării în mintea poporului. Și el vecinic îi va ține minte ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă%3F Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc. Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară: „Domnule, Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională

... confirmă în totul plângerile reclamantei. Avocatul ex-officio al apărării (după o pledoarie de două ore, încheie): Domnilor magistrați, voi fi scurt. Spiritismul, această sublimă știință a viitorului, este încă în fașe: ca orice copil în fașe poate face și greșeli; nu-i mai puțin adevărat că viitorul este ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiția română

... confirmă în totul plângerile reclamantei. Avocatul ex-officio al apărării (după o pledoarie de două ore, încheie): Domnilor magistrați, voi fi scurt. Spiritismul, această sublimă știință a viitorului, este încă în fașe: ca orice copil în fașe poate face și greșeli; nu-i mai puțin adevărat că viitorul este ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTIINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 237 pentru ȘTIINȚĂ.

ȘTIINȚIFIC

... ȘTIINȚÍFIC , - Ă , științifici , - ce , adj . Care aparține științei , privitor la știință

 

NEȘTIINȚĂ

... NEȘTIÍNȚĂ s . f . 1. Faptul de a nu ști , de a nu avea știință de ceva ; situație în care se află cel care nu știe ceva , nu are știință de ceva . 2. Lipsă de cultură , ignoranță ; p . ext . obscurantism . - suf . - Ne - - + știință

 

SAVANT

... și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) cu cunoștințe vaste și temeinice , care creează în domeniul științei ; erudit . 2. Adj . Care conține multă știință , care denotă știință

 

AGROBIOLOGIE

... AGROBIOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu acțiunea legilor biologice generale asupra culturii plantelor și creșterii animalelor , constituind , totodată , baza teoretică a științelor agronomice . [ Pr . : - bi ...

 

AVICULTURĂ

... AVICULTÚRĂ s . f . Știință care se ocupă cu creșterea rațională a păsărilor de curte în scop economic ; profesiune bazată pe această știință

 

CERCETĂTOR

... și f . 1. Adj . Care cercetează . 2. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu cercetarea în domeniul științei sau al tehnicii ; om de știință

 

DILETANT

DILETÁNT , - Ă , diletanți , - te , s . m . și f . Persoană care manifestă preocupări într - un domeniu al artei , al științei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare ; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii sale , numai din plăcere ; amator ; ( peior . ) persoană care nu adâncește ( sau nu are pregătirea științifică necesară pentru a adânci ) problemele profesiunii sale , ale unei științe

 

DISCIPLINĂ

... 2 ) s . f . 1. Totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități . 2. Ramură a unei științe ; p . gener . Știință

 

FILOZOFIE

... FILOZOFÍE , filozofii , s . f . 1. Știință constituită dintr - un ansamblu închegat de noțiuni și idei , care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale ; concepție generală despre lume și ...

 

FIZIC

... Aspectul exterior al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei , formele mișcării ei și legile generale ale fenomenelor naturii anorganice , precum și transformările reciproce ...

 

HERMENEUTICĂ

HERMENEÚTICĂ s . f . Știința și arta interpretării textelor vechi , în special biblice ; știința

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...