Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: BARĂ

  Vezi și:ZĂBREA, GRĂTAR, PARALEL, ȘINĂ, ȚAGLĂ, ȚIU, ARMĂTURĂ, BARĂ, BRANCARDĂ, CEFAR, CREMALIERĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BARA: BARĂ.

 

BARA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BARÁ, barez, vb.I. Tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulația, a închide accesul pe un drum etc. 2. A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arăta este anulat; a anula. - Din fr. barrer.

Sursa : DEX '98

 

BARÁ vb. 1. v. bloca. 2. a tăia. (Copacii căzuți \~ drumul.) 3. v. zăgăzui.

Sursa : sinonime

 

bará vb., ind. prez. 1 sg. baréz, 3 sg. și pl. bareáză

Sursa : ortografic

 

A BAR//Á \~éz tranz. 1) (căi, drumuri, accese) A închide cu ajutorul unei bare; a bloca. 2) (torente de apă) A opri cu ajutorul unui baraj; a stăvili; a zăgăzui; a îndigui. 3) (texte, cifre) A face o linie pentru a anula. /barrer

Sursa : NODEX

 

BARÁ vb. tr. 1. a întrerupe, a împiedica cu o bară, cu un obstacol circulația, trecerea (pe un drum, o stradă etc.); (fig.) a împiedica, a opri, a stopa. 2. a trage o linie peste..., a șterge cu o linie (un text). (< fr. barrer)

Sursa : neoficial

 

BARÁ vb. I. tr. 1. A întrerupe, a opri, a împiedica cu o bară, cu un obstacol etc. circulația, trecerea (pe un drum, o stradă etc.). 2. A trage o linie peste..., a șterge cu o linie (un text, un pasaj etc.). [< fr. barrer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BARA

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru BARA.

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BARA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru BARA.

ZĂBREA

ZĂBREÁ , zăbrele , s . f . 1. Gratie . 2. Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard sau ale unui grilaj . 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr - o rețea de bare îmbinate la capete . [ Var . : zebreá s .

 

GRĂTAR

GRĂTÁR , grătare , s . n . 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori încrucișate sau placă de tablă găurită , alcătuind un dispozitiv folosit pentru înlesnirea pătrunderii aerului și înlăturarea cenușii în ( sau din ) instalațiile de ardere , pentru separarea de impurități a unor materii prime , pentru împiedicarea pătrunderii corpurilor străine în instalațiile hidrotehnice , pentru separarea bucăților mari de minereuri după mărime etc . 2. Obiect alcătuit din vergele metalice paralele , prinse într - un cadru ( dreptunghiular ) , sau din aluminiu ondulat , pe care se frige carne , pește , ciuperci etc . ; p . ext . friptură astfel preparată . 3. Obiect alcătuit din bare de lemn sau de fier paralele , servind drept ștergătoare pentru talpa încălțămintei . 4. Partea de deasupra ieslei , în formă de scară înclinată fixată de - a lungul peretelui , în care se pune fânul . 5. ( Tehn . ) Grilă ( 1 ) . - Probabil

 

PARALEL

PARALÉL , - Ă , paraleli , - e , adj . , s . f . , paraleluri , ( 5 , 7 ) s . n . 1. Adj . , s . f . ( Dreaptă , plan ) care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie , oricât s - ar prelungi . 2. Adj . Care există , se produce , evoluează concomitent cu altceva . 3. S . f . Comparare a două ființe , a două opere , fenomene etc . ( pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele ) ; paralelism ( 2 ) . 4. S . f . Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial . 5. S . n . ( Mat . ) Cerc situat pe o suprafață de rotație , obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație . 6. S . f . ( La pl . ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate ( la înălțimi diferite sau identice ) pe stâlpi verticali ; ( la sg . ) fiecare dintre cele două bare ale acestui aparat . 7. S . n . Instrument folosit la trasarea ( pe o piesă a ) unor distanțe sau a unor linii paralele ( 1 ) cu un plan

 

ȘINĂ

ȘÍNĂ , șine , s . f . 1. Fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți ( tren , tramvai ) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr - o instalație tehnică . 2. Cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de

 

ȚAGLĂ

ȚÁGLĂ , țagle , s . f . 1. Semifabricat de oțel cu secțiunea dreptunghiulară sau circulară , din care se laminează bare , sârme etc . și din care se forjează sau se ștanțează diferite piese ; biletă . 2. Partea ascuțită a unui par , care intră în

 

ȚIU

ȚIU ^2 , țiuri , s . n . ( Reg . ) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă , cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit , se desprind blocurile de gheață etc . 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă , folosită în dulgherie . 3. Târnăcop de oțel , de forma unei bare cu secțiune a pătrată , ascuțită la capete și puțin arcuită , folosit de mineri . - Et . nec . ȚIU ^1 interj . ( Adesea repetat ) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung , ascuțit , cu rezonanță metalică . 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers . -

 

ARMĂTURĂ

ARMĂTÚRĂ , armături , s . f . 1. Totalitatea barelor metalice prinse între ele care întăresc o construcție ( de beton armat ) . 2. Totalitatea pieselor metalice ale unei instalații alcătuite din țevi sau conducte . 3. Totalitatea aparatelor și dispozitivelor de comandă , de control , de siguranță etc . , montate la o instalație , la o mașină etc . 4. ( Biol . ; în sintagma ) Armătură bucală = totalitatea pieselor anatomice care alcătuiesc aparatul bucal al insectelor și

 

BARĂ

BÁRĂ , bare , s . f . 1. Bucată lungă de lemn sau de metal căreia i se dau diferite întrebuințări . 2. Stâlp de poartă la unele jocuri sportive . 3. Barieră care desparte pe judecători de avocați și de împricinați ; p . ext . locul din instanță unde pledează avocații . 4. Linie verticală sau orizontală care separă părți dintr - un text . 5. Prag de nisip situat sub apă , de obicei în fața gurii de vărsare a unui fluviu . 6. Val de mare care urcă o dată cu fluxul de la gura unui fluviu spre

 

BRANCARDĂ

BRANCÁRDĂ , brancarde , s . f . Targă pentru transportat răniții sau bolnavii , formată de obicei dintr - o pânză întinsă , fixată de două bare de lemn sau de

 

CEFAR

CEFÁR , cefare , s . n . 1. Partea superioară a jugului , de forma unei bare de lemn cu două curburi , care se așază pe ceafa unor animale de tracțiune . 2. Bucată de pânză care se prinde la ceafă de chipiu , pentru a apăra ceafa de arșița soarelui ; curea care se prinde la ceafă . - Ceafă + suf . -

 

CREMALIERĂ

CREMALIÉRĂ , cremaliere , s . f . Organ de mașină având forma unei bare dințate pe care se angrenează o roată cilindrică dințată , pentru a transforma o mișcare de rotație într - o mișcare de translație și invers . [ Pr . : - li -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...