Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ESCALADA, GARD, HOP, ÎMPIEDICARE, ÎNTÂMPINA, ȘICANĂ, ABORDAJ, BANCHETĂ, BREȘĂ, BULL-FINCH ... Mai multe din DEX...

OBSTACOL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OBSTÁCOL, obstacole, s.n. 1. Piedică, stavilă care închide drumul, care opreşte vederea, trecerea etc. ** Fig. Ceea ce împiedică săvârșirea unei acțiuni; greutate, dificultate; opoziție. 2. (Sport) Piedică naturală sau amenajată care mărește dificultatea parcurgerii unui traseu, utilizată în atletism, hipism, ciclocros, motocros etc. [Var.: obstácul s.n.] - Din fr. obstacle, lat. obstaculum, it. obstacolo.

Sursa : DEX '98

 

OBSTÁCOL s. 1. v. dificultate. 2. v. piedică.

Sursa : sinonime

 

obstácol s. n., pl. obstácole

Sursa : ortografic

 

OBSTÁCOL \~e f. 1) Factor care împiedică sau îngreuiază realizarea unei acțiuni; stavilă; piedică, impediment; baraj; barieră. 2) Obiect material peste care trebuie se treacă la o întrecere sportivă. Cursă cu \~e. /obsta-cle, lat. obstaculum, it. obstacolo

Sursa : NODEX

 

OBSTÁCOL s.n. 1. Piedică, stavilă. ** (Fig.) Opoziție; dificultate, piedică. 2. Gard, șanț etc. care trebuie trecut în cadrul unei competiții sportive. [Var. obstacul s.n. / < fr. obstacle, cf. lat.bis. obstaculum].

Sursa : neologisme

 

OBSTÁCOL s. n. 1. piedică, stavilă. * (fig.) opoziție; dificultate, piedică. 2. (pl.) gard, șanț etc. care trebuie trecut în cadrul unei competiții sportive. (< fr. obstacle, lat. obstaculum)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru OBSTACOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru OBSTACOL.

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

... col. I și II; despre celelalte două, nici nu-i trece prin gând I. P. S. Sale că vor îndrăsni a pune vreun obstacol la reușita candidaților drept credincioși. Obstacolele și dificultățile pe cari marele partid, - dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte, d. C ...

 

Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns

... să ție povara penei ce-a scris atîtea versuri sublime, marele CamoĂ«ns își așteaptă sfîrșitul. Frigul premergător al morții, care nu cunoaște obstacol și se coboară din negri chiparoși ca să pătrundă pretutindeni, a intrat în odaie și i s-a urcat pe umeri ...

 

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet Criza de cabinet de Ion Luca Caragiale Timpul s'a abstinut cu desăvârșire de orice reflecții sau comentarii asupra epidemiei ce bântue cabinetul Brătianu, și care a și secerat trei victime. Am stat și urmăm a sta neturburați în fața unor certe intestine pe câtă vreme ele nu vor avea ca rezultat de a compromite soarta țării și mai mult cum este deja compromisă, sau pe câtă vreme negoțierile pentru înlocuirea celor morți nu vor trece peste cercul partidului așa zis liberal. Vom aștepta dar în liniște rezultatul crizei într'un fel sau într'altul și atunci numai vom avea a zice și noi cuvântul nostru. Astăzi voim a face numai ceea ce s'ar putea numi diagnosis crizei ministeriale, fără a ne preocupa dacă boala este mortală sau cine va fi moștenitorul, în caz de moarte. Spectacolul ce ne este dat a privi este, fără îndoială, din cele mai extraordinare. Vedem pe d. Brătianu dispunând în Cameră aproape de unanimitatea voturilor, și de o mare majoritate în Senat, amenințat de a pierde o ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

... lor e tot opera răbdătoare a tovărășiilor numeroase de ucenici ai noului gând. Și entuziasmul celor mulți nu ține decât până la primul obstacol, până la prima jertfă. Tăria de caracter - singura noblețe adevărată în lumea muritorilor - e o floare rară. Iar fără ea toată învățătura de pe lume ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății Scriitorilor Români, s-a gândit și la mine și m-a smuls o clipă din arhivele prăfuite ale magistraturii[...] unde guverne neocrotitoare mă țin departe și de publicul elegant, înțelegător și simpatic al capitalei, și de viața intelectuală a Bucureștiului. Parcă, totuși, în satisfacția mea de a mă afla în fața dv. se amestecă și o umbră de melancolie. Să fie numai neîncrederea în modestia mijloacelor mele oratorice și în conștiința sarcinii prea grele ce mi-am asumat-o? Sau poate vina e a titlului conferinței care mi s-a impus? Mă întreb cu nedumerire, cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O ...

 

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D

Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ...

 

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă

Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă La curtea cuconului Vasile Creangă de Mihai Eminescu Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, ...

 

Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi

Nicolae Filimon - Schiţe trase din viaţa şi scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi de Nicolae Filimon Celebrul maestru Verdi, devenind atît de mult popular prin frumoasele sale opere muzicale, socotim că n-ar fi de prisos pentru publicul nostru a avea oarecare noțiuni asupra vieții și scrierilor sale. Luînd de autoritate pe biograful său Bernani, arătăm că el se născu în anul 1814 în orașul Busseto din ducatul de Parma. Părinții lui nefiind în stare a face educațiunea acestui mare geniu, care încă din etatea adolescinții sale da semne de un gust decis și dă cele mai bune dispozițiuni asupra artei muzicale, un oarecare Provesi Ferdinando, nume necunoscut în arta muzicală, dar carele în calitatea sa de organist al bisericii din Busseto scrisese oarecare piese de muzică, care, după cum zic unii, nu erau lipsite de oarecare valoare, se însărcină a iniția pe junele Verdi în primele elemente ale muzicii. Peste puțin timp lecțiunele lui Provesi deveniră de neajuns acestui geniu îndrăzneț și viguros, care începuse a devina cele mai abstracte și mai minunate secrete ale artii. Atunci ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau necon­tenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprin­dea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la Mos­cova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ...

 

Vasile Alecsandri - Dridri

Vasile Alecsandri - Dridri Dridri de Vasile Alecsandri Ziarul francez Teatrul, cu data 25 iunie 1851, conține liniile următoare: ,,O tânără artistă, cea mai frumușică din toate câte le-am zărit pe scenele teatrelor de pe bulevarde, a murit în floarea tinereții! Veselă și grațioasă, ea poseda calitățile inimii și ale spiritului. Toți acei care au cunoscut-o regretă în persoana sa o artistă de talent și un model perfect de eleganță și de istețime pariziană. Ea purta între amici gentila denumire de Dridri, însă numele ei adevărat era: Marie-AngĂ©lique Chataignez!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Citind aceste rânduri, mulți din românii care au fost emigrați la Paris în anul 1848 își vor aduce aminte de acea drăgălașă copilă atât de pariziană în spiritul său, atât de română în inima sa!... Ea s-a unit la toate aspirările patriotice ale generației entuziaste de acum 20 de ani, care a dat semne de viață națională în Iași și București; ea a împrăștiat adeseori cu farmecul veseliei sale negurile posomorâte de pe fruntea celor descurajați și a lucit ca o dulce rază de soarele patriei în ochii multor emigrați din țările noastre. Prin ...

 

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

Vasile Alecsandri - Despot Vodă Despot-Vodă de Vasile Alecsandri Legendă istorică în versuri - 5 acturi și 2 tablouri Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 3 ACTUL I - TABLOUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 4 ACTUL II 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX 4.10 SCENA X 4.11 SCENA XI 5 ACTUL II - TABLOUL II 5.1 SCENA I 5.2 SCENA II 6 ACTUL III 6.1 SCENA I 6.2 SCENA II 6.3 SCENA III 6.4 SCENA IV 6.5 SCENA V 6.6 SCENA VI 6.7 SCENA VII 6.8 SCENA VIII 7 ACTUL IV 7.1 SCENA I 7.2 SCENA II 7.3 SCENA III ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBSTACOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru OBSTACOL.

ESCALADA

... ESCALADÁ , escaladez , vb . I . Tranz . A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt , pentru a trece de partea cealaltă ; p . ext . a sări peste un obstacol

 

GARD

GARD , garduri , s . n . 1. Construcție de lemn , de metal , de zidărie etc . care împrejmuiește o curte , un teren , o grădină etc . 2. împletitură de nuiele , de trestie etc . cu care se face un baraj de - a curmezișul unei ape curgătoare pentru prinderea peștelui . 3. ( Sport ) Fiecare dintre obstacolele în formă de gard ( 1 ) de la unele probe atletice de alergări ; ( la pl . ) probă atletică în care se folosesc aceste

 

HOP

... HOP interj . , HOP , hopuri , s . n . I. Interj . 1. Exclamație care însoțește o săritură peste un obstacol , ridicarea unei greutăți , căderea , aruncarea sau scăparea ( din mână ) a unui lucru . 2. ( Cu valoare verbală ; exclamație care sugerează sosirea neașteptată a ... II. S . n . 1. Ridicătură sau groapă în drum ( peste care vehiculele trec zdruncinându - se ) . 2. Săritură , zguduitură a unui vehicul peste un obstacol

 

ÎMPIEDICARE

... ÎMPIEDICÁRE , împiedicări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) împiedica și rezultatul ei . 2. ( Înv . și reg . ) Piedică , obstacol

 

ÎNTÂMPINA

ÎNTÂMPINÁ , înt ? mpin , vb . I . 1. Tranz . A - i ieși cuiva înainte pentru a - l primi . 2. Tranz . Fig . A i se ivi cuiva necazuri , obstacole în calea unei realizări . 3. Tranz . Fig . A suporta ; a face față unor cheltuieli , unor obligații . 4. Tranz . ( Înv . ) A ieși cu oaste în calea dușmanului pentru a - l ataca . 5. Intranz . și tranz . ( Înv . ) A replica , a răspunde . [ Var . : întimpiná vb . I ] - În +

 

ȘICANĂ

... ȘICÁNĂ , șicane , s . f . 1. Acțiune prin care cineva sâcâie , agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite ; sâcâială fără motiv . 2. Obstacol ( de forme diferite ) montat pe circuitul unui fluid pentru a - i micșora viteza , pentru a - i imprima un drum ocolit sau ...

 

ABORDAJ

... ABORDÁJ , abordaje , s . n . 1. Asalt , atac al unei nave ( de către altă navă ) . 2. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol

 

BANCHETĂ

... capitonată ) fără spetează ; bancă ^1 sau canapea montată în vehicule . 2. Porțiune orizontală , în formă de treaptă , într - o lucrare de terasament . 3. ( În echitație ) Obstacol

 

BREȘĂ

BRÉȘĂ , breșe , s . f . 1. Culoar în barajele sau în obstacolele construite de inamic , în scopul trecerii trupelor . 2. Spărtură într - un gard , într - un zid , într - o îndiguire

 

BULL-FINCH

... BULL - FINCH , bull - finch - uri , s . n . Obstacol

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...