Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CĂLĂTORIE, MESAGERIE, OMNIBUZ, ÎMBARCA, ABONAMENT, AMBARCADER, AUTOMOTOR, AUTOTAXARE, BARZĂ, BECAȚĂ, BLAT ... Mai multe din DEX...

CĂLĂTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CĂLĂTÓR, -OÁRE, călători, -oare, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană) care călătorește, care se află în călătorie. 2. Adj. (Despre popoare) Nomad. 3. Adj. (Despre păsări) Care pleacă iarna în țări mai calde; migrator. 4. Adj. Fig. Care trece repede; trecător, nestatornic. - Cale + suf. -ător.

Sursa : DEX '98

 

CĂLĂTÓR s., adj. 1. s. drumeț, (reg.) drumaș, (Transilv.) drumar, drumătoriu, (înv.) strainic. (Un \~ obosit de drum.) 2. s. v. trecător. (Un \~ întârziat trecea strada.) 3. s. v. pasager. 4. adj. v. nomad. 5. adj. v. migrator. 6. adj. v. voiajor.

Sursa : sinonime

 

CĂLĂTÓR adj. v. efemer, pieritor, schim-bător, temporar, trecător, vremelnic.

Sursa : sinonime

 

călătór adj. m., s. m., pl. călătóri; f. sg. și pl. călătoáre

Sursa : ortografic

 

CĂLĂT//ÓR^1 \~oáre (\~óri, \~oáre) 1) Care călătorește; care este în călătorie. 2) (despre păsări) Care pleacă ierneze în țările calde; migrator. 3) (despre popoare) Care migrează. /cale + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

CĂLĂT//ÓR^2 \~oáre (\~óri, \~oáre) m. și f. Persoană care călătorește. /căle + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

călătór (-oáre), adj. - 1. Care călătorește. - 2. (S.m.) Vizitator. - 3. Mobil, nomad, migrator. Origine incertă. Este considerat în mod normal a fi der. de la cale "drum, stradă"; însă der. prezintă dificultăți. Suf. -tor se aplică de obicei der. verbali; și, pe de altă parte, nu poate da naștere la rîndul său la un der. verbal, ca a călători (verbi gracia, supărător este conceput numai ca un der. posterior de tipul *a supărători). Pușcariu 262 și DAR a încercat evite dificultatea, presupunînd termenul călător ar fi provenit din cale, precum alb. udhëtar "călător" de la udhë "drum". La fel de justificat s-ar putea invoca lat. viator față de via. Totuși, trebuie semnalăm posibilitatea ca legătura între cale și călător fi fost stabilită a posteriori de imaginația populară. Călător ar putea fi un der. normal de la caballus sau, mai bine zis, de la o formă verbală der. de la acest cuvînt. Ideea de "călătorie" era strîns legată de cea de "a călări", cf. germ. reisen și reiten. Dacă presupunem lat. caballus a format aceeași der. ca equus, vb. *caballare sau *caballitare (ca equitare) putea avea drept der. cuvîntul călător "persoană care merge călare" și, mai tîrziu, "persoană care călătorește". Der. călătoreț, adj. (care călătorește mult); călători, vb. (a fi călător, a fi pe drum; refl., a se duce; refl., a muri, a deceda); călătorie, s.f. (acțiunea de a călători); călătorit, adj. (care a călătorit mult).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CĂLĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 338 pentru CĂLĂTOR.

Emil Gârleanu - Călătoare! ...

Emil Gârleanu - Călătoare! ... Călătoare! ... de Emil Gârleanu E călătoare! A ieșit din mușuroi furnica și-a pornit, cum face în fiecare dimineață, a pornit să vadă lumea... Ea știa că ochii duc și mintea întoarce; că, văzând multe, știi destule și ai de unde da și la alții. Și ce fericire să călătorești dimineața, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul jilav de răcoare, și când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ș-apoi dimineața privești altfel lumea, altfel o judeci; gândurile nu-ți sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos. De aceea furnica se scoală cu noaptea în cap și pornește la drum. În dimineața aceasta a luat-o spre răsărit. Încântată de frumusețea soarelui, care se prevestea prin mănunchiurile lui de raze, totuși avu puterea să se gândească, drumeața, că, privind și minunându-se numai, nu câștiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin miriște, de cizma unui vânător, își și puse în gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. Îndrâzneață și destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, ...

 

George Topîrceanu - Balada călătorului

... e-atât de bine când pe drumuri ninse Întâlnești o casă cu lumini aprinse, Un ogeac din care se ridică fum, Când te prinde noaptea călător la drum! Sania coboară clinul de pădure. Fug în urma noastră luminișuri sure Și-n singurătatea care ne petrece, Peste vârf de arbori, asfințitul rece ... e-atât de bine când pe drumuri ninse Întâlnești o casă cu lumini aprinse, Un ogeac din care se ridică fum, Când te prinde noaptea călător

 

Vasile Alecsandri - Călătorul

... Vasile Alecsandri - Călătorul Trece-un călător și cântă, Trece pe-o cărare frântă Prin câmpia înflorită, Cu inima veștejită. El se plânge că-n cea lume Nime știe de-al său ...

 

Anton Pann - Călătorul și stejarul

... Anton Pann - Călătorul şi stejarul Călătorul și stejarul de Anton Pann Un călător ostenind. Și la un stejar sosind, Subt umbra lui a șezut, Să răsufle un minut. Aci un bostan fiind Și în el pepeni ...

 

Cincinat Pavelescu - Călătorul (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Călătorul (Pavelescu) Călătorul de Cincinat Pavelescu Marea, câmp de apă clară, e oglindă strălucită. O sărută albul lunii argintând-o până-n fund Și sub vasul ce plutește peste unda adormită Se înalță câte-un vuiet melancolic și profund. Feeria poleiește funii, punte și catarge. Vasul pare o nălucă pe al apelor cristal. De la țărmuri câte-un eco de corabie se sparge Și apoi se risipește ondulând din val în val. Dorm în tihnă călătorii... numai unul la o parte Stă retras, cu ochii jalnici sub o frunte de poet; De gândire e furată a sa inimă departe Și pe buze poartă stigma durerosului regret. În adânca lui simțire a-ncetat orice furtună... Liniștit e ca și marea, dar e tainic ca și ea, Melancolic deopotrivă ca și albul clar de lună, S-abandonă-n voia soartei ca să-l ducă unde

 

Dimitrie Anghel - Călătorii

Dimitrie Anghel - Călătorii Călătorii de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 20 apr. 1907 Tăcere-i și mergem cu fața spre lună... S-aud zurgălăii în noapte cum sună, Merg spornic rotașii și-o clipă mă sperii, Văzînd pe de lături cum fug prăștierii De umbra lor însăși goniți în buiastru... Pe-alocurea drumul se face albastru Cînd scapă subt dealuri și luna s-ascunde, Un miros de floare de cine știe unde Ne-ajunge pe cale și-n urmă rămîne... — "E-o vrajă trimeasă de-o fată, stăpîne, E-o vrajă", îngînă zîmbind vezeteul, Și murgii acum pășesc mai cu greul, Și vorbele noastre, prietene bune, Se fac tot mai rare, mai triste, de-ai spune Că fieștecare din noi își dă seamă Că-n urma trăsurei ceva se distramă, Și-aceea nu-i drumul, ci-i biata viață; Că dulcea mireasmă, prin noapte drumeață, Nu-i miros de floare, nici vrajă, ci-i dorul Ce-l ia pretutindeni cu el călătorul, Oriunde s-ar duce și-ar vrea ca să scape, Subt naltele ceruri pe vastele

 

Constantin Negruzzi - Impresii de călătorii

Constantin Negruzzi - Impresii de călătorii Impresii de călătorii de Constantin Negruzzi Werner Stauffacher Conrad de Baumgarten Wilhelm Tell

 

Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu

Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu "Romanii călători" de Ioan Kalinderu de Ion Luca Caragiale doctor în drept de la Facultatea din Paris, membru al Academiei Române, membru al Societății geografice române. București, 1895 În mijlocul preocupațiunilor utilitare așa de multiple, cari agită lumea în acest veac de oțel și de cauciuc, e frumos să vedem pe un om găsind încă timp pentru studii mai senine, pentru cercetări științifice înalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste “nobile inutilitățiâ€� au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru oamenii cu spirite mai ridicate. Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu, este unul dintre acestia; iată un studios pasionat, care urmărește cu o neobosită dragoste cercetările sale asupra vieții și civilizației romane. Romanii călători este urmarea la Vilegiatura și Reședințele de vară la romani: ea ne arată mijloacele materiale de călătorie, hanurile? drumurile pe uscat și pe apă, atracția ce o exercita Egiptul cu civilizațiile sale superpuse, cea originară și cea dezvoltată prin înrâurirea greacă, limitele geografice ale comerțului, limite mult mai înaintate decât ale împărăției... E prima lucrare în limba română care reconstituie unul din elementele caracteristice ale vieții publice în sutele dântâi ale erei creștine. Nu intră desigur ...

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

... Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele Povestea magului călător în stele de Mihai Eminescu I În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborînd ...

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

... petrecut vara, și-i strigă din depărtare, de sus, pe limba ei: ,,Să ne mai vedem cu bine la anul!. Dar nu numai atâta! Tânărul călător nu trecea prin lume ca o pasăre; era o minte cugetătoare, înavuțită cu frumoase învățături știa tot ce se petrece în lumea mare și-n ...

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

... fac profesiune din contrabandă — să treacă în Franța, pentru personală întrebuințare, obiecte de lux, în genere dantele belgiene. Și nu rareori reușesc; fiindcă un călător care se vede cât de colo că vine de departe, că nu face călătoria pentru vreun câștig sau pentru afaceri, ci numai de plăcere, un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂLĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 72 pentru CĂLĂTOR.

CĂLĂTORIE

CĂLĂTORÍE , călătorii , s . f . Acțiunea de a călători ; drum pe care îl face cineva într - un loc ( mai

 

MESAGERIE

MESAGERÍE , mesagerii , s . f . 1. Oficiu , întreprindere , local de unde se expediază mărfurile sau ( în trecut ) de unde plecau diverse mijloace de transport pentru călători . 2. Sistem de transport al mărfurilor sau ( în trecut ) al călătorilor , cu trenul , vaporul sau autocamionul , organizat de o mesagerie (

 

OMNIBUZ

OMNIBÚZ , omnibuze , s . n . 1. ( Înv . ) Un fel de trăsură asemănătoare cu diligența , care servea pentru transportul în comun al călătorilor , pe rute fixe . 2. Autobuz ( cu etaj ) pentru transportul în comun al călătorilor , folosit pe un anumit itinerar în interiorul unei localități sau între două localități apropiate . [ Pl . și :

 

ÎMBARCA

ÎMBARCÁ , îmbárc , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă ; p . gener . a ( se ) urca pentru a călători în orice fel de mijloc de

 

ABONAMENT

ABONAMÉNT , abonamente , s . n . Convenție prin care , în schimbul unei sume , o persoană obține , pe o anumită perioadă , dreptul de a folosi anumite servicii publice , de a asista la spectacole , de a călători cu mijloace publice de transport , de a primi o revistă , un ziar etc . ; ( concr . ) înscris care atestă această convenție ; sumă plătită pentru obținerea acestui drept . Abonament la

 

AMBARCADER

AMBARCADÉR , ambarcadere , s . n . Punte care înaintează în mare până la înălțimea unui vapor și de unde se îmbarcă mărfurile și

 

AUTOMOTOR

AUTOMOTÓR , automotoare , s . n . Vehicul de cale ferată , prevăzut cu motor propriu și folosit pentru transportul rapid de

 

AUTOTAXARE

AUTOTAXÁRE , autotaxări , s . f . Compostarea , de către călători , a biletelor de călătorie în autovehicule . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 +

 

BARZĂ

BÁRZĂ , berze , s . f . Pasăre călătoare cu ciocul roșu , gâtul și picioarele lungi și cu penele , de obicei , albe , afară de vârfurile aripilor , care sunt negre ; cocostârc ( Ciconia

 

BECAȚĂ

BECÁȚĂ , becațe , s . f . Numele dat mai multor păsări călătoare cu ciocul lung , cu carnea gustoasă , care trăiesc în regiuni mlăștinoase ; becațină . (

 

BLAT

BLAT ^2 s . n . ( Arg . ; în expr . ) A călători ( sau a merge ) pe blat sau a face blatul , se spune despre cineva care călătorește fără bilet sau abonament într - un mijloc de transport . - Et . nec . BLAT ^1 , blaturi , s . n . Foaie din aluat special preparată pentru

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...