Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EMERSIUNE, SFERĂ, COSMOGONIE, EMISFERĂ, IMERSIUNE, NADIR, OPOZIȚIE, ORBITAL, PERICENTRU, SATELIT ... Mai multe din DEX...

CERESC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CERÉSC, -EÁSCĂ, cerești, adj. 1. Care ține de bolta cerului^2, care se află pe cer^2, privitor la bolta cerului^2. 2. (în concepțiile religioase) Care se crede vine din cer^2 (3); dumnezeiesc, divin. 3. Ca cerul^2 (1). 4. Fig. Fermecător, minunat. - Cer^2 + suf. -esc.

Sursa : DEX '98

 

Cerescpământesc

Sursa : antonime

 

CERÉSC adj. v. minunat, splendid, superb.

Sursa : sinonime

 

CERÉSC adj. 1. (ASTRON.) sideral. (Corpuri \~ești.) 2. v. divin. 3. v. providențial.

Sursa : sinonime

 

cerésc adj. m., f. cereáscă; pl. m. și f. ceréști

Sursa : ortografic

 

CER//ÉSC \~eáscă (\~éști) 1) Care ține de cer; propriu cerului; celest. Corp \~. Boltă \~ească. 2) (în concepțiile religioase) Care vine din cer; dumnezeiesc; divin. Dar \~. 3) fig. Care încântă prin calități deosebite; fermecător; minunat. Voce \~ească. /cer + suf. \~esc

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CERESC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 347 pentru CERESC.

Ion Heliade Rădulescu - Serafimul și heruvimul

... merge, Blând, dulce, vesel; ș-aspru nu l-am văzut vrodată. Frumoși îți sunt ochii! frumoasă ți-e fața! Frumos îți e zborul, o, înger ceresc! Și de-mi este dragă, de-mi place viața, E d-ast sfânt nesațiu ca să te privesc. Fie ca-n veci astfel s-am ... sfiesc. Inima-mi nu te uraște, Tremură l-a ta ivire Și-n adâncul ei se naște O fioroasă cinstire, Un foc arzător, ceresc! Eu văz în tine pe-mplinitorul Acelei drepte urgii cerești, Eu văz în tine pe păzitorul Vechii răstriște cei strămoșești. Astfel al lumii bătrânul Tată ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor

... nu pământească și trupească, precum însuș au zis înaintea lui Pilat: Împărățiia mea nu iaste din lumea aceasta. Drept acĂ©ia, dascalul și împăratul acest ceresc toată lucrarea Evangheliei au numit-o a fi împărăția ceriurilor adecă acĂ©le ce sunt scrise în sfânta Evanghelie sunt cerești și dumnezeești ... iaste așa, cu cuviință au numit domnul Hristos Evanghelia sa cu numele împărăției ceriului, pentru că nimic nu iaste într-însa alta, fără numai lucru ceresc și dumnezeesc. Drept acĂ©ia, pre împăratul acesta ca cu dĂ©getul ni-l arată astăzi Zaharia prorocul zicând: Iată împăratul tău vine la tine ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie

Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie Noaptea de septembrie de Alexandru Macedonski La muză Atunci când după zile de lungă așteptare Îmi apăruși deodată zâmbind, sufletul meu, Crezui că ești un înger, de pace și scăpare, Trimis să mă rentoarcă la bunul Dumnezeu. Tu nu erai un înger, cerească nălucire, Dar cugetu-mi atuncea la pace se-nvoi... Ți-am dat a mea junie, mi-ai dat a ta iubire Și scepticul îndată de cer nu se-ndoi! Mi-ai zis: Poetul are o misiune sfântă... El trebuie să creadă și n-am mai cercetat. Poetul e o harpă: nu cugetă, ci cântă Chiar el nu se-nțelege, dar este ascultat! Prin lumile luminii se-ntraripă să zboare Și-n urma sa deșiră frumoși mărgăritari, Pământu-n depărtare îl lasă sub picioare Și-mbrățișează totul cu aripile-i mari! Și m-am suit atuncea în cerurile mute, Și cerurile mute atuncea mi-au vorbit, Eternul în tot locul vibra pe întrecute, Iubită nălucire, de ce m-ai părăsit? În sufletu-mi de tânăr era-ntuneric mare, Eram ca și o barcă lipsită de cârmaci, Veniși, făcuși lumină! Suflași, și c-o suflare Făcuși să-ntindă pânze ...

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa Păcătoasa de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Norodul fierbe... Glasuri, tunet, Cântări și din chimvaluri sunet, Verdeață primprejur și flori, Iar printre stâlpi, pe la ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a dat; Nu rabdă nici o răutate, Iertare propovăduiește Și pentru răi cu bunătate El tuturora răsplătește. Puterea Lui, din cer venită, Nu-i pe pământ obicinuită. Le dă El orbilor vedere, Iar celor slăbănogi tărie... Mărturisire ...

 

Alexei Mateevici - Păcătoasa

Alexei Mateevici - Păcătoasa Păcătoasa de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Norodul fierbe... Glasuri, tunet, Cântări și din chimvaluri sunet, Verdeață primprejur și flori, Iar printre stâlpi, pe la ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a dat; Nu rabdă nici o răutate, Iertare propovăduiește Și pentru răi cu bunătate El tuturora răsplătește. Puterea Lui, din cer venită, Nu-i pe pământ obicinuită. Le dă El orbilor vedere, Iar celor slăbănogi tărie... Mărturisire El ...

 

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar

... lumii tulburat: Răni grele din vechime-o dor... Rușinea fruntea îi pătează, Blestemul cel greu, strămoșesc, Din veac în veac o fulgerează, Prin voia Tatălui ceresc, Și numa-Învățătorul singur, În pacea verzilor adâncuri A Ghethsimaniei, nu doarme, Fiind nevinovat, blajin, Amarul scârbelor venin, El bea blestemul ca să ...

 

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar

... lumii tulburat: Răni grele din vechime-o dor... Rușinea fruntea îi pătează, Blestemul cel greu, strămoșesc, Din veac în veac o fulgerează, Prin voia Tatălui ceresc, Și numa-Învățătorul singur, În pacea verzilor adâncuri A Ghethsimaniei, nu doarme, Fiind nevinovat, blajin, Amarul scârbelor venin, El bea blestemul ca să ...

 

Urmuz - Puțină metafizică și astronomie

Urmuz - Puţină metafizică şi astronomie Puțină metafizică și astronomie de Urmuz Și iarăși, cine dintre noi se mai poate plânge că forța primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toți se căznesc să o apuce de la început, înapoi, și nimeni nu s-a încercat să o învăluie, pentru clipa de față, să o prindă măcar o dată pe flanc? Și care e rostul să ții morțiș să descoperi vreo cauză, și că numai una singură și cea dintâi, când toate cauzele, din nenorocire, sunt și efecte și dau din ele efecte îndrăcit de multiple și de încâlcite. Deci la ce bun să vrei numai o singură cauză, o forță inițială are vrem (trebuie) să fie și generatoare, când ea însăși ține cu încăpățânare să dea din ea numai multiplicitate; are setea ultimilor, a încâlcelei și contradicției; îi trebuie multe milioane le oameni, de muște, de bureți, de jivine, de astre, și aceasta încă cu prețul suferințelor lor. îi trebuie și „peștele-cufăr", și peștele-fierăstrău" și are setea numărului, a distanțelor și itelilor mari, fără rost și necesitate... La început - ziseră toți comesenii laolaltă - nu este adevă că: ...

 

Vasile Alecsandri - Vis de poet

Vasile Alecsandri - Vis de poet Vis de poet de Vasile Alecsandri Ea era frumoasă, dulce,-ncântătoare, Ca o floare vie, căzută din soare; Lumea-namorată și de doruri plină O slăvea în taină ca pe o regină, Și pe când nici visul nu-ndrăznea, nici dorul Până lângă dânsa să-și înalțe zborul, Gingaș, cu iubire, un poet ferice Prin a lui cântare îndrăznea a-i zice: Când privesc la tine, scumpa mea iubită, Ca o liră dulce inima-mi trezită Cântă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și al tinereții. Când privesc la tine, draga mea frumoasă, Raiul îmi deschide poarta-i radioasă, Și zăresc printr-însa plaiul nemuririi, Unde ne așteaptă îngerul iubirii. Atunci omenirea, viața de amaruri Se îmbracă-n ochii-mi cu plăcute daruri; Patria-mi ascunde chinurile-i grele, De zâmbește vesel fericirii mele, Și tot ce încântă, tot ce dă uimire, Tot ce-nalță omul la dumnezeire, Dragostea, virtutea, dulcea poezie, Îmi șoptesc de tine și mă-nchină ție! Iar când, mult ferice, îmi aduc aminte Că-ntre-a noastre inimi sunt legături sfinte, Că tu, înger dulce, tu, minune vie, Ai venit din ceruri ca să ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la sfinţii şi întocma cu apostolii împăraţ Constandin şi Elena 2 Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elena de Antim Ivireanul Tot cel ce să smerĂ©rește să va înălța. Nu iaste cu putință să ajungă neștine la liniștia mântuirii, de nu va trĂ©ce întâi prin ușa răbdării. Nu iaste cu putință să se sue în cereasca cetate a fericirii de nu va întra prin calea smereniei. Nu iaste cu putință să se înalțe în ceata sfinților, de nu să va smeri cu duhul aici, jos, în orașul celor pământești. Nu iaste cu putință să împârățească împreună cu Hristos la ceriu, de nu va urma aici urmele lui Hristos cu crucea. Nu iaste cu putință a rămânea cuiva nume vestit în lume, cu fapte rĂ©le și necuvioase. Aceasta cunoscând și marele Constandin, cine va putea să povestească smereniia lui cea mare? Cine va putea să scoață la arătare creștinătatea lui cea desăvârșit și cugetul lui creștinesc, pentru ca să se învrednicească dumnezeeștilor făgădueli, pentru ca să se împărtășască bucuriei cei nespuse a împărăției ceriului? Căci când au răsărit în lumina ...

 

Alecu Donici - La Ceahlău

Alecu Donici - La Ceahlău La Ceahlău* de Alecu Donici Te mai zării odată, te revăzui, gigante, O, dragul meu Ceahlău! Ș-a tale suvenire în inima-mi săpate, Îmi zic că-s june eu. Subt ale tale poale sunt și voi fi tot june, Căci tu nu-mbătrânești, De mii de ani atâta te-nalți ca o minune, Subt boltele cerești. Tu ai văzut în juru-ți popoare felurite, În lupte furnicând; Românul însă singur cu inimă fierbinte Stătu te admirând. El poartă a ta deviză, el vrea să stea ca tine, Ca munte neclintit, Și iată-l că se-nalță, și iată-l că devine A fi în veci unit. Sunt sigur că acuma te uiți cu bucurie La frații din Carpați, Bucecii, Caraimanul**, închinăciune ție Trimit ca niște frați. Ei speră ca și tine, că vreodineaoară Tot va suna o oară Ca munții României de dânsa răzlețiți Să fie toți uniți. * Tu stai de cer aproape și poate câteodată Pe Panaghia*** ta, Vin îngerii să vază Moldova lăcrimată: Atunci nu ne uita. Spune c-acele lacrimi sunt numai o mânie De Iași și București, Căci nu-i român să zică, că ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERESC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentru CERESC.

EMERSIUNE

... emersiuni , s . f . 1. Stare în care se găsește un corp plutitor cufundat parțial într - un lichid . 2. Ieșire parțială a unui corp ceresc din conul de umbră al altui corp ceresc sau din spațiul aflat în dreptul altui corp ceresc

 

SFERĂ

SFÉRĂ , sfere , s . f . 1. Suprafață constituită de locul geometric al punctelor din spațiu egal depărtate de un punct dat , numit centru ; corp geometric mărginit de o astfel de suprafață . 2. ( De obicei cu determinarea " cerească " ) Regiune cerească unde se găsesc și se mișcă aștrii ; boltă cerească . 3. Atmosferă . 4. Fig . Domeniul , limitele în cadrul cărora există , acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva . Sferă de influență = întindere , spațiu , domeniu în cuprinsul căruia se exercită o influență a cuiva sau a ceva . 5. Element logic care reprezintă capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi ce posedă însușirile reflectate în conținutul

 

COSMOGONIE

COSMOGONÍE s . f . Ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul originii și evoluției corpurilor cerești și al sistemelor de corpuri

 

EMISFERĂ

... EMISFÉRĂ , emisfere , s . f . 1. ( Geom . ) Jumătate dintr - o sferă . 2. Fiecare dintre cele două jumătăți ale sferei cerești sau terestre , mărginite de ecuatorul ceresc

 

IMERSIUNE

... totală a unui corp într - un lichid ; stare a unui corp afundat într - un lichid . 2. Pătrundere a unui corp ceresc în conul de umbră al altui corp ceresc

 

NADIR

NADÍR s . n . ( Astronom . ) Punct de pe bolta cerească , opus zenitului , situat la intersecția verticalei locului la care ne referim cu emisfera cerească

 

OPOZIȚIE

OPOZÍȚIE , opoziții , s . f . I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse , contradictorii ; deosebire izbitoare , contrast . 2. Împotrivire , opunere , rezistență . 3. ( Fil . ) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea , stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud . 4. Poziție a două corpuri cerești care , privite de pe pământ , se găsesc pe bolta cerească diametral opuse . 5. ( Jur . ) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri . 6. ( Lingv . ) Diferență , de obicei fonetică , cu sau fără valoare funcțională , între două unități lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic potrivnic partidului aflat la putere ; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere . [ Var . : ( înv . ) opozițiúne s .

 

ORBITAL

... ORBITÁL , - Ă , orbitali , - e , adj . 1. Care aparține orbitei cerești , privitor la orbita unui corp ceresc

 

PERICENTRU

... PERICÉNTRU , pericentre , s . n . ( Astron . ) Punct de pe orbita unui corp ceresc situat la cea mică depărtare de corpul ceresc

 

SATELIT

... SATELÍT , sateliți , s . m . 1. Corp ceresc care se rotește în jurul altui corp ceresc , însoțindu - l în cursul mișcării lui de revoluție . 2. ( În sintagmele ) Satelit artificial = corp metalic de forme diverse ( prevăzut cu aparataj ) , lansat de oameni în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...