Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CORDELUȚĂ, CORDELĂ ... Mai multe din DEX...

CORDEA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CORDEÁ, cordele, s.f. 1. Panglică îngustă care serveşte ca ornament (legată în păr, la gât, la pălărie etc.). 2. (Zool.) Tenie. 3. Pește marin în formă de panglică și cu aripioarele dorsală, codată și anală contopite (Ophidion barbatum). [Var.: (înv.) cordélă] - Din ngr. kordélla.

Sursa : DEX '98

 

CORDEÁ s. v. panglică, tenie.

Sursa : sinonime

 

cordeá (panglică) s. f., art. cordeáua, g.-d. art. cordélei; pl. cordéle

Sursa : ortografic

 

CORD//EÁ \~éle f. 1) Fâșie îngustă de material textil, folosită de femei ca podoabă (la îmbrăcăminte, în păr etc.); panglică. 2) Vierme plat și foarte lung care parazitează în intestinul subțire al mamiferelor și al omului; tenie; panglică. 3) Pește teleostian marin în formă de panglică. [Art. cordeaua; G.-D. cordelei; Sil. cor-dea] /kordélla

Sursa : NODEX

 

cordeá (-éle), s.f. - 1. Bentiță, panglică. - 2. Plantă (Bandingera arundinacea). - 3. Tenie. - Mr. curcudeauă. Ngr. ??????? (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Tiktin; Gáldi 167), din it. cordella; cf. tc. kordela. - Der. cordelat, adj. (împodobit cu panglici); cordelar, s.m. (negustor de mărunțișuri); cordelărie, s.f. (mercerie). Este dublet al lui cordelă, s.f. (pește marin, Leptocephalus conger), din același cuvînt gr.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CORDEA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru CORDEA.

Dimitrie Bolintineanu - La o damă română

Dimitrie Bolintineanu - La o damă română La o damă română de Dimitrie Bolintineanu ,,Tu vrei să-ți spun, acuma, de ce nu te iubesc? Ei bine! mă ascultă și află ce gândesc Ești jună si frumoasă ca roza de câmpie Și ochiul tău durerea o schimbă-n bucurie. Iar fruntea ta se pleacă sub gându-ți amoros Ca crinul primăverii în văntul călduros. Pe buza-ți rumeoară, trecând a ta suflare, Într-un parfum de roze își ia a sa schimbare; Dar când tot spui cât neamul îți e strălucitor, Amoru-ntoarce capul și fuge râzător. Să te iubesc, pe tine? Dar inima ta-i veche, Și generozitatea nu-ncântă-a ta ureche. Văz sufletul tău, dragă, sub vălu-i grațios, S-ascunde ca un vierme prin crinul cel frumos. Patriotism, virtute, frumoasă cugetare Sunt niște simțăminte ce inima-ți nu are. O formă analogă ea, dragă, de-ar avea Ar fi cu plete albe și dinții i-ar cădea. Așa te vede însă al meu tânăr amor Și de aceea, dragă, el zboară râzător. Arunc-a ta privire pe-o inimă uscată Ce egoismu-nchide și micșorarea-mbată, Pe-o ...

 

Gheorghe Asachi - Amorul fugar

Gheorghe Asachi - Amorul fugar Amorul fugar de Gheorghe Asachi Cecrcând Vinerea odată pe Amorul fugător, Zicea: Dacă oarecine întâlni-va pe Amor, Vagabond acel e fiu-mi, care umblă-n rătăcire, Al meu este mic fugarul; cine-mi dă de dânsul știre, Va lua o sărutare de la Afrodita-n dar, Iar acel ce mi-l aduce, să aștepte ș-un alt har. Spre-a cunoaște pe rebelul, următoare semne fie Ce descopăr a lui formă între alți copii o mie: A lui față nu-i pre albă, ce cam roșă; ochii săi Sunt sumeți, străbat departe, varsă rază cu scântei. Mintea-i este șugubeață, vorba-i plină de plăcere, Alte-n gând și alte zice, rostu-i curge chiar ca miere. Dar îndată ce să mânie și să-nvită-a lui venin, De o barbară urgie ș-artifiții este plin. Niciodată adevărul a lui gură nu răsună, De-i și prunc, înșală foarte, câte spune e minciună, Și în miezul jucăriei se arată încruzit. E bălan la păr, la aer e măreț și înmândrit, Mici sunt degetele sale și mânuța-i delicată, Însă-n departare-aruncă și ...

 

Mihai Eminescu - Într-o lume de neguri...

Mihai Eminescu - Într-o lume de neguri... Într-o lume de neguri... de Mihai Eminescu Într-o lume de neguri Trăiește luminoasa umbră. Mai întâi scăldată În ceți eterne și sure, Însă, încet-încet, Razele mari a gândirii Negurile albe pătrund Și formează un arc albastru, Clar senin în jurul lui, Ce-a lui margini își găsește Într-a negurilor creți Și-nainte, înainte Zboară geniul de lumină. Îndărătu-i pintre neguri A rămas un fluviu clar De albastru senin aer. În dungi supte, în cordele De argint, ele suspendă Fluturări și creți în calea Râului de-aer albastru, Ce de cale îi servește Mândrului geniu și nalt Al

 

Mihai Eminescu - Menire

Mihai Eminescu - Menire Menire de Mihai Eminescu De-mi vorbiți mă fac că n-aud, Nu zic ba și nu mă laud, Dănțuiți precum vă vine, Nici vă șuier, nici v-aplaud Dară nime nu m-a face Ca să joc dup-a lui flaut Căci menirea vieții mele E pe mine să mă caut. Bismarqueuri de falsă marcă, Mie-mi pare cum că, parcă De iubirea nemțărimei Nici un rău nu vă înțarcă. În zădar Alsasul, Posen, Cu-a lor stare vă încarcă Ochii voștri, să pricepeți Unde duce-a țării barcă Și ce rău ne prorocește A cobirei neagră țarcă. Voi ne duceți spre pieire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stimă i-a fost dată C-a putut a fi licheaua Ce la rus ș-aplecat capul Și la turc a-aprins luleaua Ci în loc de ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta-i pentru-o târlă De cătane fu cățeaua; În zădar cu-a lor mândrie Tu îngreuni canapeaua, Crezi că lumea te admiră Când ...

 

Vasile Alecsandri - Domnica

Vasile Alecsandri - Domnica Astăzi bură, mâine bură, Leliță, leliță, La Domnica-n bătătură, Leliță, leliță, Ca să crească de-o răsură S-o puie la legătură; Să se primenească-n ie Și-n rochiță lilichie Să placă altor și mie. Să puie la gât mărgele Și la degete inele, Păftăluțe și cordele Numa-n flori și fluturele Ș-apoi să s-arunce-n joc Ca un trandafir de

 

Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman

Cezar Bolliac - O dimineaţă pe Caraiman O dimineață pe Caraiman de Cezar Bolliac Și iacă-mă pe vârfuri ararea străbătute, Și unde achilonii locașul lor își pun. Dar nici o vegetare! A iernelor trecute Ninsorile, prin râpe, grămezi, grămezi s-adun. Nici mușchiul nu se ține pe cremenea lucioasă Ce-o zvântă vijelia în drumul său trecând. O! nici un semn de viață! nimica nu trăiește, Decât p-un colț un vultur lumina ațintând. Și corbi, afund în vale, de carnivore doruri Împunși, se-ntrec și plană, - vr'un hoit și-au însemnat, Sau paseri d-alte paseri mai tari ucise-n zboruri, Sau fiare ce-alte fiare mai tari au sfâșiat. Pe a căruntă stâncă ș-adesea porfirie, Se sparg, se primblă norii, troienii mișcători, Și raza dimineței, d-un soare ce-a să vie, Aduce salutarea la vârfuri peste nori. Departe, pe o creastă de culme lung întinsă, Se-nșiră, fără număr, molifți ieșiți din nor, Și-n pompă militară, c-o frunte neînvinsă, Îmi trec pe dinainte cu uniforma lor. În văile afunde, a nopții locuință, Coboară-n șiruri brazii spre râul zgomotos Ce spumegă, se luptă, în ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj

Vasile Alecsandri - Cucoana Chiriţa în voiaj Cucoana Chirița în voiaj de Vasile Alecsandri Cântecel comic Cântat de dnul Millo, la Teatrul din București. (Teatrul reprezintă un salon.) CHIRIȚA (în costum ridicol de voiaj, intră zburdalnic. Ea poartă malacof exagerat, tocă de catifea neagră cu flori, pene și cordele stacoșii etc.) (Ea cântă pe aria “Royal tambourâ€�:) Iată-mă-s! am sosit Dintr-o călătorie În care-am pătimit O sută de șotii ș-o mie. Dar, zău, nu mă căiesc, Nu-mi pasă de nimică; Eu sunt zdragon și mă numesc Chirița cea voinică. Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! În urmă-mi am lăsat Un nume lăudat. Plecăciune, boieri. (Se închină.) De mult nu ne-am văzut. Sănătoși!... Dar cucoanele? și copiii? bine? Mă bucur. Aud? și mie precum vedeți îmi merge de minune... sărut ochișorii. (Se întoarce în loc de-și arată talia.) Am fost la Paris de mi-am așezat plodu la școală ca să învețe politica, pentru că-n ziua de astăzi, la noi, un om ce nu știe politica nu plătește nici chiar cât jilțul cel stricat care s-a vândut cu doba la București pentru plată de impozit... ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... ce se înălța ca un zid deasupra capului său, și la stânga o prăpastie fioroasă, în fundul căreia se zărea șerpuind Bistrița mică, ca o cordea. Cu cât înainta, cu atât coasta devenea mai răpede și mai obositoare. Cărarea se strâmta din ce în ce mai mult și pe une locuri ...

 

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în oraşul Iaşi Roman din Vrancea în orașul Iași de Constantin Stamati La hotarele Moldovei către Țara Muntenească, A Vrancei munți se înalță, cu-a lor codri nepătrunși, Ce adăpostesc păstorii de prăsilă românească, Necorciți cu alte nații și cu legi bune deprinși. La fire simpli, buni la fapte, cu deprinderi țărănești, Feriți de-a Europei patimi și de cruzimi bărbărești. Ei petrec în fericire, neavând vro iscusință, În măgulituri viclene ce pe oameni amăgesc, Nici ca fățarnicii care cu o față de priință, Pe -a lor amici dezmiardă până când îi jăcuiesc, Ce lin a lor viață cu lucrare o petrec, Și-n facerile de bine între dânșii se întrec. Șoltuzul este domn Vrancei, a căruia palat este O cocioabă stuhuită precum în sat toate sunt. Deci el cu pârgarii, sfetnici, după ce trebi săvârșește, Se întoarce iar la lucru și uită că au domnit. Iar sățioasa mâncare acestui popul firesc Sunt poamele, fruptul turmei și holdele ce rodesc. Nici răzbeluri vreodată acești munți nu încruntară, Căci aurul și răsfățul cu totul din ea lipsind, Cei mai lacomi de prăzi oameni ...

 

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte

Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Nou chip de a face curte de Mihail Kogălniceanu O siecle! Ă©tait-ce donc la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue Le monument des vieilles moeurs EDOUARD TURQUETY Nou? Da ce-i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile și toate vițiurile, pân' și moda? Ș-apoi mai ai încă pretenție să ne arăți ceva nou, și încă ce? Un nou chip de a face curte! Asta este, zău, o mare obrăznicie din partea-ți, când știi că, în veacul ist de aur, noi am învechit toate chipurile de a face și de a răsface curte. Ei bine! cu toate aceste, chipul meu este nou, pentru că este nevinovat; și că, pentru oamenii civilizați ca dumneavoastră, numai nevinovăția a mai rămas încă un lucru nou, nevăzut, neauzit. Câteodată ți se ...

 

Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)

Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici) Toamna de Alexei Mateevici (Schiță din viața basarabenilor) Prin tăcerea nopții albastră-fumurie de toamnă, pe deasupra satului adormit trecu un chiot ascuțit de câteva glasuri. Flăcăii umblau prin sat în veselia lor zburdalnică, și noaptea, împreună cu lumina nelămurită a lunii, ce părea înfumurată de norii trecători și de ceață, parcă se zguduia și tresărea speriată. Apoi, în răstimpuri, cântecele prelungi ale flăcăilor străbăteau negurile toamnei și se duceau departe-departe, într-acolo, de unde numai spre primăvară se întoarnă păsările călătoare. Era frumoasă noaptea în mâhnirea ei posomorâtă, și frumos sunau glasurile flăcăilor. Melodia cântecului lor foarte bine se potrivea cu noaptea tristă și somnoroasă, ca și când cântau ei noaptea de toamnă. Și noaptea părea că ascultă această cântare în tristețea ei, în fâșâitul frunzelor, ce cad din copaci și se duc cu vântul ușor și plângător. Și după cântecele lor plângătoare, ca și vântul, iarăși porneau nebunaticele strigăte de veselie. Așa petreceau flăcăii pân-în zori. Dimineața răcoroasă îi deștepta pe oameni, și satul se înviora în zgomotul lucrului de toamnă, pe când cerul răsăritului își schimba minunatele lui culori. Toamna era frumoasă și bogată. Anul fusese rodnic, și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORDEA

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CORDEA.

CORDELUȚĂ

... CORDELÚȚĂ , cordeluțe , s . f . Diminutiv al lui cordea . - Cordea

 

CORDELĂ

... CORDÉLĂ s . f . v . cordea